ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1302/2021

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. x/2018, reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Iași a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Organism Intermediar Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice anularea deciziei nr. x/07.02.2018, emisă de către OIPOCU-MEN, decizie prin care s-a respins contestația formulată de Inspectoratul Școlar Județean Iași nr. x/09.01.2017 privind proiectul x, cod SMIS - 21836, împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, înregistrat sub nr. x/19.12.2017; anularea procesului-verbal nr. x/19.12.2017, de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, proces-verbal contestat de către I.S.J. Iași prin contestația la OIPOSDRU-MENCS x/09.01.2017.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința nr. 157 din data de 17.12.2018, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Iași, în contradictoriu cu pârâta Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerului Educației Naționale, ca nefondată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței nr. 157 din data de 17.12.2018, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Inspectoratul Școlar Județean Iași. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, Inspectoratul Școlar Județean Iași, în calitate de beneficiar al Contractului de finanțare x proiect cu titlul "La un click de educația modernă și eficientă", în data de 27.12.2017 a luat act de Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, înregistrat sub nr. x/19.12.2017, prin care am fost informați ca la nivelul proiectului x există o creanță bugetară în sarcina debitorului I.S.J. Iași în cuantum de 375,89 RON. Așa cum a susținut și la instanța de fond, precum și prin contestația formulată împotriva procesului-verbal nr. x/19.12.2017, referitor la stabilirea sumei de 375,89 RON - reprezentând contribuții din fonduri UE, ca fiind plată neeligibilă, apreciază ca neîntemeiată interpretarea legislației în materie, pentru următoarele motive: Având în vedere faptul că procesele-verbale prin care s-a constatat nelegalitatea semnării contractului de muncă al d-lui prof. A. sunt contestate în instanță, dosarul fiind înregistrat pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție, la completul de filtru, în recurs și nu există o hotărâre definitivă privind nelegalitatea contractului individual de muncă, condiție prealabilă necesară și obligatorie pentru a fi restituite sumele accesorii contractului individual de muncă, prezumat nelegal. Sumele a căror restituire se solicită prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/19.12.2017, au fost justificate cu documente financiar contabile corect întocmite și validate la plată de către reprezentanții OI cu ocazia validării cererii de rambursare nr. x Calitatea de reprezentant legal a Inspectoratului Școlar Județean Tulcea, respectiv funcția de inspector școlar general, este reglementată de Legea nr. 1/2011 a educației naționale și dispozițiile Ordinului nr. 5530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare. În conformitate cu prevederile art. 256 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, "funcțiile de conducere din inspectoratele școlare sunt: inspector școlar general și inspector școlar general adjunct, iar în conformitate cu prevederile art. 13 lit. p) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare, aprobat prin Ordinul MECTS nr. 5330/2011 (forma în vigoare la data semnării contractului individual de muncă cu timp parțial nr. 11/25.04.2013), atribuțiile inspectorului școlar general sunt: "p) recrutează, selectează și promovează personalul din cadrul inspectoratului școlar în conformitate cu legislația în vigoare ". Astfel, inspectorul școlar general - dl. prof. A. a avut calitatea de reprezentant legal a Inspectoratului Școlar Județean Tulcea, iar angajarea personalului din cadrul inspectoratului școlar era atributul exclusiv al acestei peroane, semnând toate contractele individuale de muncă, în baza legii. Potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, angajatorul poate fi persoană fizică sau juridică, iar în cauza de față, angajatorul este o persoană juridică, reprezentată legal prin inspectorul școlar general. Nu se poate vorbi despre semnarea contractului individual de muncă de către aceeași persoană atât în calitate de angajator cât și de angajat, contractul de muncă fiind încheiat între persoane cu calități diferite - persoana juridică - ISJ Tulcea, indiferent de către ce persoană fizică este reprezentată, și persoana fizică - salariatul. Prin urmare, inspectorul școlar general, nu a avut calitatea, în același timp, de angajat și angajator, contractul individual de muncă cu timp parțial nr. 11/25.04.2013 fiind încheiat de către persoana juridică I.S.J. Tulcea în calitate de angajator, prin reprezentantul legal, și persoana fizică - dl. A., în calitate de angajat pe funcția de expert coordonator formare. Pentru aceste motive și având în vedere faptul că sumele declarate neeligibile au fost verificate, certificate de către auditorii externi ai proiectului, coroborat cu faptul că cererile de rambursare ce conțineau și sumele în dispută au fost validate de către OIPOSDRU primind viză de legalitate în acest sens, am solicitat admiterea contestației noastre și anularea prevederilor Procesului-verbal de constatare nr. x/19.l2.2017 în cadrul proiectului x, cu titlul "La un click de educația modernă și eficientă" cu privire la suma de 375,89 RON și a anularea deciziei nr. x/07.02.2018.

Apărările formulate în cauză. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât a invocat excepția nulității recursului deoarece motivele invocate nu se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 09 martie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 03 martie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs 6.1. Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului-pârât, în raport de dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate excepția nulității recursului. Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., "(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc." Sub acest aspect Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a invocat motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar din expunerea acestora rezultă că criticile formulate pot fi încadrate în motivele de casare invocate. Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului. 6.2. Cu privire la fondul cauzei, Înalta Curte constată că, recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea deciziei nr. x/07.02.2018, emisă de către OIPOCU-MEN, decizie prin care s-a respins contestația formulată de Inspectoratul Școlar Județean Iași nr. x/09.01.2017 privind proiectul x, cod SMIS - 21836, împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, înregistrat sub nr. x/19.12.2017; anularea procesului-verbal nr. x/19.12.2017, de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, proces-verbal contestat de către I.S.J. Iași prin contestația la OIPOSDRU-MENCS x/09.01.2017. Prima instanță a respins cererea dedusă judecății reținând că a fost nesocotit regimul conflictului de interese reglementat prin clauzele contractului de finanțare proiectului x cu titlul "La un click de educația modernă și eficientă", deoarece pentru implementarea acestuia a fost încheiat contractul de muncă cu timp parțial nr. s/25.04.2013 între numitul A. pentru poziția de expert coordonare în acest proiect și Inspectoratul Școlar Tulcea reprezentat de numitul A.-inspector școlar general, contractul fiind semnat de aceeași persoană atât în calitate de angajat, cât și de angajator, persoană care are și calitatea de ordonator de credite prin funcția de inspector școlar general deținută. Prin decizia nr. 1/25.04.2013 a Inspectorului Școlar General Tulcea se decide numirea a însăși persoanei acestuia (numitul A.) în funcția de coordonator formare în cadrul proiectului x. Analizând criticile aduse sentinței recurate, Înalta Curte reține, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), că acestea nu sunt întemeiate. Astfel, după încheierea între părți a Contractului de finanțare x în vederea derulării proiectului "La un click de educația modernă și eficientă" și formularea Cererii de rambursare nr. x, s-a procedat la verificarea documentară a suspiciunii de neregulă nr. x/19.12.2017, constatându-se că au fost rambursate cheltuieli cu salariile efectuate de partenerul ISJ Tulcea al beneficiarului ISJ Iași, aferente expertului coordonare formare A.. La baza angajării expertului menționat au stat Decizia nr. 1/25.04.2013 emisă de Inspectorul Școlar General al Județului Tulcea A. și Contractul de muncă cu timp parțial nr. s/25.04.2013 încheiat între Inspectoratul Școlar al Județului Tulcea, reprezentat legal de inspectorul școlar general A., cu același A. în calitate de expert angajat. Poziția ocupată de această persoană în cadrul echipei de implementare a proiectului a fost aceea de "expert coordonare formare - expert pe termen lung", având ca responsabilități participarea la întâlnirile echipei de implementare a proiectului și elaborarea metodologiei de organizare și desfășurare a activității de formare, selecția formatorilor, întocmirea documentației pentru acreditarea cursurilor, obținerea acreditării. Conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) și d) din H.G. nr. 759/2007, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții printre care și: "c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanțare sau ale contractului de finanțare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, pentru aprobarea operațiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) și art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006; d) să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare". Potrivit art. 11 1 alin. (1) din Contractul de finanțare x, "reprezintă conflict de interese orice situație care împiedică părțile contractante a avea o atitudine profesionistă, obiectivă și imparțială, sau care le împiedică să execute activitățile prevăzute în prezentul contract într-o manieră profesionistă, obiectivă și imparțială, din motive referitoare la familie, viață personală, afinități politice sau naționale, interese economice sau orice alte interese. Interesele menționate include orice avantaj pentru persoana în cauză, soțul/soția, rude ori afini, până la gradul 4 inclusiv". În conformitate cu art. 4 lit. d), e) din Legea nr. 477/2004, interesul personal este definit ca "orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alții, de către personalul contractual prin folosirea reputației, influentei, facilitaților, relațiilor, informațiilor la care are acces, ca urmare a exercitării atribuțiilor funcției", iar conflictul de interese este definit ca "acea situație sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al angajatului contractual contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independența și imparțialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp și cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcției deținute". Prin alin. (2) al art. 11 1 din contractul de finanțare, "părțile se obligă să întreprindă toate diligentele necesare pentru a evita orice conflict de interese", în condițiile în care în art. 5 pct.

"Integritatea" din Codul de conduită a personalului din inspectoratul școlar (Anexa 3 la Regulamentul-cadru aprobat prin Ordinul nr. 5530/2011) se stipulează expres că: "Personalul din inspectoratul școlar trebuie să acționeze cu onestitate și responsabilitate în concordanță cu misiunea profesiei și standardele profesionale. Pentru atingerea acestui deziderat, angajații din inspectoratul școlar au următoarele obligații: (...) d) să evite conflictele de interese în exercitarea profesiei; e) să nu solicite sau să nu accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în exercitarea funcției publice pe care o dețin și să nu abuzeze în niciun fel de această funcție." Prin urmare, Înalta Curte va înlătura ca nefondată critica recurentului referitoare la faptul că în mod greșit instanța de fond ar fi menținut constatarea organelor de control privind neregula constând în încheierea contractului de muncă cu sine însuși, deși contractul ar fi fost încheiat între persoane cu calități diferite (persoana juridică ISJ Tulcea în calitate de angajator, prin reprezentantul legal A., și persoana fizică A., în calitate de angajat pe funcția de expert coordonator formare). În speță, nu există o problemă în legătură cu angajatorul persoană juridică sau cu reprezentantul legal al acestui angajator, ci cu expertul recrutat în persoana organului de conducere al angajatorului, numitul A. procurându-și pentru sine un beneficiu material direct și întrunind calitatea de persoană coordonată/controlată și de persoană cu atribuții de coordonare/verificare a activității/efectuării cheltuielilor cu angajatul. Este adevărat că inspectorul școlar general era, în virtutea dispozițiilor art. 256 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 și art. 13 lit. p) din OMECTS nr. 5330/2011, sigura persoană abilitată să semneze contractele individuale de muncă, însă pentru a respecta regimul conflictelor de interese nu avea dreptul să încheie contractul cu persoana sau cu persoanele prohibite de lege. Or, câtă vreme potrivit dispozițiilor art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului, în mod temeinic și legal prima instanță a menținut actele administrative prin care s-a constatat că, prin încheierea contractului de muncă în discuție au fost nesocotite, atât prevederile contractului de finanțare încheiat între recurent și intimat, cât și dispozițiile legale naționale și comunitare incidente. Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt întemeiate, iar hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept material. 7. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,