ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 81/2024

Ședința publică din data de 11 ianuarie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, la data de 28.04.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat instanței:

- să constate faptul că a promovat, raportat la baremurile medicale impuse și la rezultatele examenului teoretic, concursul organizat în data de 25.11.2021 de către pârât, fiind clasat pe primul loc;

- să dispună anularea ca nefondată și neîntemeiată a soluției pronunțate în răspunsul nr. x din 12.02.2022 de soluționare a contestației formulată, cu privire la decizia "INAPT", stabilită de Comisia Medicală de la Oradea, ca urmare a reevaluării medicale de Comisia de Soluționare a Contestațiilor a Direcției Medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ce a avut loc la data de 18.01.2022, prin care i s-a comunicat menținerea soluției de INAPT de către Direcția Medicală;

- să dispună obligarea pârâtului la angajarea sa pe postul pentru care a susținut concursul, precum și obligarea acestuia la plata drepturilor salariale cuvenite, începând cu data introducerii prezentei acțiuni și până la angajarea sa efectivă, aferente postului pentru care a susținut concursul, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 316 din 7 decembrie 2022 pronunțată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată completată și modificată, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Medicală a Ministerului Afacerilor Interne și Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Împotriva sentinței nr. 316 din 7 decembrie 2022 a Curții de Apel Cluj a exercitat recurs reclamantul A..

În dezvoltarea recursului întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant invocă interpretarea greșită a normelor prevăzute în Anexa la Ordinul nr. M.55/107/2.587/C/10.357/210/496/813/2014, Cap. XII – Afecțiuni oftalmologice, paragrafele 197, 198 și 202, precum și la art. 7 alin. (6) din Anexa 1 la Ordinul nr. 105/2020 privind metodologia de soluționare a contestațiilor.

Paragraful 197, susține recurentul-reclamant, arată faptul că strabismul (acuitate vizuală până la 1/3, la ochiul cel mai afectat după corecție) și/sau mai puțin de 10 grade se aplică pentru persoanele care urmează să fie încadrate, după caz, în rândul cadrelor militare MAI, fiind apte conform Categoriei III din Cap. XII – Afecțiuni oftalmologice, respectiv APT/INAPT la aprecierea comisiilor de expertiză medico-militare, pentru M.Ap. N.

Din interpretarea gramaticală a paragrafului 198 din anexa la ordinul sus-menționat, rezultă că acesta se adresează persoanelor care urmează să fie chemate/rechemate/încadrate în rândul cadrelor militare din M.Ap. N./MAI/SIE/STS/SPP, polițiștilor în serviciu/funcționarilor publici cu statut special din MAPN/MJ, iar paragraful 197, menționează pentru aceste categorii că APT, APT/INAPT este la aprecierea comisiilor de expertiză medico-militară pentru M.Ap. N.

Cu privire la afecțiunea de strabism, din paragraful 198, INAPT pentru MAI și STS, rezultă faptul că persoanele pot fi încadrate în rândul MAI în conformitate cu baremele medicale – paragraful 197.

Dacă baremul medical indicat la paragraful 197 era, așa cum reține instanța de fond, o excepție pentru MAI și STS, recurentului-reclamant iar fi fost respins dosarul de concurs.

În ceea ce privește considerentele instanței de fond referitoare la reexaminarea medicală, prin care s-a considerat că reținerea unui alt paragraf decât cel avut în vedere anterior de comisia de examinare nu reprezintă o încălcare a legii, recurentul-reclamant susține că disp. art. 7 alin. (6) din Anexa 1 la Ordinul nr. 105/2020 prevăd că soluționarea contestației are la bază reexaminarea medicală strict pe criteriul medical din barem, astfel că nu se putea identifica o altă afecțiune, respectiv cea de la paragraful 202.

La data de 03.03.2023 a fost înregistrată la dosar întâmpinarea formulată de Direcția Medicală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin care a invocat excepția nulității recursului reclamantului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de lege, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.

A formulat întâmpinare și intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne, precum și recurs incident îndreptat împotriva sentinței de fond, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a arătat faptul că prima instanță nu a analizat excepția lipsei calității procesuale pasive a MAI, invocată prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond.

Recurentul-pârât indică disp. art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată și arată că singurul act ce poate fi considerat vătămător pentru drepturile sau interesul legitim al reclamantului, este Decizia "INAPT" din cuprinsul Fișei medicale – tip nr. x/11.01.2022 emisă de CMDTA Oradea – Centrul medical județean Cluj, fără să prezinte relevanță personalitatea juridică a autorității publice, ci capacitatea ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative în exercitarea unor prerogative de putere publică ori a unui serviciu public.

Potrivit dispozițiilor art. 6 și art. 7 din Anexa nr. 1 la Ordinul MAI nr. 105/2020, emiterea actelor contestate de reclamant intră în competența exclusivă a medicilor din cadrul CMDTA Oradea – Centrul medical județean Cluj și din cadrul Direcției Medicale a MAI, ministerul, la nivel central neavând competențe legale în acest sens.

În ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la angajarea pe postul pentru care susținut concursul și plata drepturilor salariale, se arată că acesta a participat la un concurs de încadrare organizat la nivelul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor pentru o funcție de agent de poliție la SPCRPCIV Cluj, iar direcția este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAI.

De asemenea, intimata-pârâtă Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări a depus întâmpinare și recurs incident îndreptat împotriva încheierii de ședință din data de 14.09.2022, în ceea ce privește soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 din C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă susține nelegalitatea soluției prin care s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive pentru petitele nr. 2, 3 și 4 din acțiune, arătând că s-au încălcat disp. art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., instanța de fond nu și-a întemeiat în fapt și în drept hotărârea și nu s-a raportat, în concret, la fiecare capăt de cerere, astfel cum s-ar fi impus.

Din perspectiva motivului de casare întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se arată că aparține emitentului actului – Direcția Medicală – calitatea procesuală pasivă, în conformitate cu disp. art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, în privința petitului 2 al acțiunii.

Referitor la petitul al treilea al cererii de chemare în judecată, reclamantul solicită încheierea unui contract individual de muncă cu Instituția Prefectului județului Cluj, astfel că nici cu privire la acest capăt de acțiune recurenta-pârâtă nu are calitate procesuală pasivă.

În legătură cu petitul patru al acțiunii, drepturile salariale se plătesc de către autoritatea publică angajatoare, prin urmare, recurenta-pârâtă nu are calitate procesuală pasivă în dosar.

Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări a depus și răspunsuri la întâmpinările intimaților-pârâți Ministerul Afacerilor Interne și Direcția Medicală a Ministerului Afacerilor Interne, achiesând la apărările formulate de aceștia, precum și întâmpinare la recursul incident înaintat de recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne.

Recurentul-reclamant a depus, la rândul său, răspuns la întâmpinările formulate de intimatele-pârâte Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări și Direcția Medicală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul căruia a solicitat respingerea apărărilor formulate de acestea și a reiterat argumentele invocate în susținerea recursului. Totodată, a depus și două seturi de note scrise, la care a anexat înscrisuri doveditoare.

Asupra excepției nulității recursului reclamantului, invocată de Direcția Medicală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Înalta Curte s-a pronunțat la termenul de dezbateri din 11.01.2024, în sensul respingerii și constatării existenței în cererea de recurs a unor motive ce se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

La același termen din 11.01.2024 recurentul-reclamant a solicitat, în susținerea recursului, administrarea probei cu înscrisuri privind ambliopia, probă încuviințată de către Înalta Curte.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința și încheierea de ședință atacate, prin prisma criticilor invocate în cererile de recurs și a apărărilor formulate prin întâmpinările, răspunsurile la întâmpinări, notele scrise și înscrisurile depuse în cauză, raportat la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că atât recursul principal, cât și recursurile incidente sunt nefondate și le va respinge pentru considerentele ce succed.

Înalta Curte reține din conținutul Anexei la Ordinul nr. M55/107/2587/C/10357/210/496/813/2014, Capitolul XII – Afecțiuni oftalmologice pentru categoria a III-a – Persoane care urmează să fie chemate/rechemate/încadrate, după caz, în rândul cadrelor militare din M.Ap. N./MAI/SIE/STS/SPP/polițiștilor în serviciu/funcționarilor publici cu statut special din ANP/MJ, că la pozițiile 196 – Ambliopie*, pentru MAI și STS și 198 – Strabismul pentru MAI și STS, afecțiunile conduc la declararea ca INAPT a candidatului.

Poziția 197 se referă la strabism (acuitate vizuală până la 1/3, la ochiul cel mai afectat după corecție) și/sau mai puțin de 10 grade, iar la rubrica pentru categoria a III-a sunt înscrise două soluții, respectiv APT și APT/INAPT la aprecierea comisiilor de expertiză medico-militară pentru M.Ap. N.

Recurentul-reclamant face parte din categoria persoanelor care urmează să fie încadrate în MAI, categoria a III-a, însă poziția 197 nu îi este aplicabilă și nu poate fi declarat din punct de vedere medical APT, întrucât poziția 198, ce se aplică exclusiv pentru MAI și STS, nu permite angajarea persoanelor cu strabism în orice formă, chiar dacă acesta este operat.

Prin urmare, poziția 196 se referă la celelalte persoane înscrise la categoria a III-a, mai puțin MAI și STS, criticile fiind nefondate, iar instanța de fond a realizat o interpretare corectă a normelor invocate de către recurentul-reclamant, prin aceea că pozițiile 196 și 198 exclud aplicarea poziției 197 din ordin.

În ceea ce privește reținerea afecțiunii prevăzute în baremul indicat la paragraful 202 – Nistagmus – de către Comisia de Soluționare a Contestațiilor, deși comisia era sesizată numai cu reexaminarea medicală pentru paragrafele 196, 197 și 198, Înalta Curte constată, într-adevăr o depășire a limitelor învestirii, însă aceasta nu este de natură să conducă la anularea actului atacat, deoarece, nu este întrunită condiția vătămării, recurentul-reclamant este declarat inapt, în conformitate cu paragrafele 196 și 198 din ordin.

În consecință, Înalta Curte va reține neîntrunite criticile formulate de recurentul-reclamant împotriva sentinței de fond și va respinge recursul ca nefondat.

Recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne invocă prin recursul incident faptul că prima instanță nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive susținute prin întâmpinarea depusă în dosarul de fond și că autoritățile ce au calitate procesuală în cauză sunt CMDTA Oradea – Centrul medical județean Cluj, Direcția Medicală din cadrul MAI, DRPCIV, în prezent Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, precum și Instituția Prefectului.

Înalta Curte reține că recursul incident este întemeiat pe dispozițiile art. 472 C. proc. civ., coroborat cu disp. art. 494 C. proc. civ. și art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit cărora intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel/recurs, să formuleze apel/recurs în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul/recursul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.

În speță, instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului, iar în faza de recurs, cererea reclamantului a fost apreciată ca nefondată, astfel că nu sunt întrunite dispozițiile art. 472 C. proc. civ. coroborate cu disp. art. 494 C. proc. civ., eventuala admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului nu poate conduce la schimbarea hotărârii primei instanțe, urmând a se respinge recursul incident ca nefondat.

Recurenta-pârâtă critică soluția primei instanțe referitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive pentru petitele nr. 2, 3 și 4 din acțiunea reclamantului.

Recursul incident, întemeiat pe disp. art. 472 C. proc. civ., coroborat cu disp. art. 494 C. proc. civ. și art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., urmează să fie respins ca nefondat pentru considerentele deja arătate la pct. 2, avându-se în vedere că eventuala admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive nu poate conduce la schimbarea încheierii atacate, acțiunea de fond fiind respinsă ca neîntemeiată.

Față de acestea, în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ., coroborat cu disp. art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul principal și recursurile incidente vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. și recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, ambele împotriva sentinței nr. 316 din 7 decembrie 2022 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, precum și recursul incident declarat de pârâta Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări împotriva încheierii din data de 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.