Decizia nr. 2437/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 17.08.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) și cu Ministerul Afacerilor Interne-Direcția Medicală-Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I., anularea Deciziei medicale nr. 207/13.07.2022 emisă de M.A.I.-Direcția Medicală-Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I., prin care a fost declarat inapt pentru a urma instituții de învățământ militare/similare, obligarea M.A.I. la încadrarea/angajarea reclamantului în structurile M.A.I., cu acordarea gradului profesional corespunzător, ca urmare a absolvirii programului de studii universitare de licență, organizat de Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza. Prin întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I și excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată, iar, pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Hotărârea instanței de fond La termenul de judecată din data de 15.11.2022 a fost respinsă excepția tardivității iar excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne a fost unită cu fondul cauzei. Prin sentința nr. 172 din 21 decembrie 2022, Curtea de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, invocată prin întâmpinare; a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Direcția Medicală – Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I. și Ministerul Afacerilor Interne, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 172 din 21 decembrie a Curții de Apel Brașov – secția de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și reclamantul A., motivele de recurs fiind circumscrise prevedderilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. 3.1 Recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne Susține recurentul M.A.I că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive întrucât instituția nu are abilitatea legală de a răspunde pentru obligațiile aflate în sarcina unităților din subordine. Apreciază recurentul că raționamentul instanței este viciat din perspectiva obiectului cererii de chemare în judecată care este reprezentat de anularea unui act administrativ, respectiv obligarea pârâților la încadrarea/angajarea reclamantului în structurile M.A.I. cu acordarea gradului profesional corespunzător. Odată corect stabilit obiectul cererii de chemare în judecată și natura litigiului, instanța era ținută a observa că, în cadrul unui litigiu având ca obiect anulare act administrativ, o autoritate publică poate avea calitatea de pârât numai în măsura în care are calitatea de emitent al actului administrativ contestat sau nu a soluționat în termenul legal ori a refuzat nejustificat să rezolve o cerere a reclamantului referitoare la un drept sau la un interes legitim. Or, în cauză, actul pe care recurentul reclamanta înțeles să îl conteste, respectiv Decizia medicală nr. 207 din 13.07.2022, a fost emisă de către Direcția Medicală - Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară din cadrul M.A.I. În ceea ce privește solicitarea reclamantului de a i se acorda gradul de subinspector de poliție și de a fi încadrat în structurile M.A.I., învederează, în esență că, și din această perspectivă instanța de fond ar fi trebuit să admită excepția lipsei calității procesual pasive a M.A.I. motivat de faptul că. în prezent, competența de acordare a gradelor profesionale a fost modificată, în sensul atribuirii acesteia șefului unității Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru polițiștii din subordine. 3.2 Recursul declarat de reclamantul A. În primul rând, susține recurentul reclamant că textul de lege a cărui aplicabilitate a fost reținuta de instanța fondului se refera la elevi si studenți ("...elevii și studenții se expertizează după criteriile specifice instituției beneficiare..") și nu la absolvenți, cu diploma de licență. În al doilea rând, în speță sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, astfel că, având în vedere calitatea recurentului reclamant de absolvent cu diploma de licența al programului de studii de ordine și siguranță publică, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de poliție «Alexandru Ioan Cuza», acestuia trebuia să i se acorde gradul profesional de subinspector de politie si sa fie încadrat in structurile M.A.I., fără nicio altă condiționare. Ulterior, în calitate de angajat, recurentul reclamant putea fi expertizat medical în condițiile altor reglementari legale, respectiv H.G. nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Or, conform anexei la H.G. nr. 56/2012, diagnosticul medical al recurentului reclamant este considerat ca fiind o afecțiune usoară/medie, care se poate încadra in maxim gradul III de invaliditate. dar care, de asemenea, poate să nu conducă la vreun grad de invaliditate. Mai subliniază faptul că a renunțat la administrarea probei cu expertiza medicala întrucât aceasta urmează a fi efectuata de către instituțiile beneficiare, după acordarea gradului profesional, criteriile de expertizare fiind diferite de cele aplicabile elevilor/studenților, asa cum reiese din cele mai sus arătate. Arată recurentul reclamant că intimatele au avut cunoștință despre starea sa de sănătate înca din momentul depistării bolii, respectiv martie 2020, astfel cum rezultă din mențiunile înscrise in carnetul de sănătate nr. 163/2019 eliberat de Direcția Medicala a M.A.I. și, cu toate acestea, s-a așteptat mai mult de 2 ani pentru efectuarea expertizei, finalizarea procedurii administrative de expertizare medicală având loc după momentul absolvirii Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza" când nu mai avea calitatea de student, ci aceea de absolvent cu diploma de licență.

Apărările formulate în cauză Pârâtul intimat Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului reclamantului ca nefondat, reiterând apărările formulate în fața primei instanțe. Pârâta intimată Direcția Medicală-Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I a formulat întâmpinare prin care a invocat, cu privire la recursul reclamantului, excepția tardivității și excepția nulității pentru nemotivare, pe fond solicitând respingerea recursului pentru aceleași motive susținute și de către pârâtul intimat Ministerul Afacerilor Interne.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, care, în drept, se circumscriu prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: 5.1 Succintă prezentare a situației de fapt deduse judecății Recurentul reclamant A. a avut calitatea de student al Academiei de Poliție "Al. I. Cuza, " Facultatea de Poliție, specializarea Ordine și Siguranță Publică, specialitatea Investigații Criminale, învățământ cu frecvență, fiind înmatriculat în cadrul instituției prin D.Z.R. nr. 171/09.09.2019. În urma examinării medicale cu ocazia admiterii organizate de instituția de învățământ în anul 2019, reclamantul a fost declarat "apt" pentru a urma formele de învățământ universitar ale Ministerului Afacerilor Interne. Prin Decizia medicală nr. 1079/30.06.2022 emisă de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul de Urgență "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" București, recurentul reclamant a fost clasat medical "inapt pentru a urma instituții de învățământ militar/similare". La data de 12.07.2022, reclamantul a susținut și promovat examenul de licență, obținând nota 9.00 la proba de evaluare a cunoștințelor fundamentale și de specialitate, absolvind programul de studii universitare de licență "Ordine și siguranță publică" cu media 8.71. Împotriva Deciziei medicale nr. 1079/30.06.2022 emisă de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul de Urgență "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" București recurentul reclamant a formulat contestație. În soluționarea contestației, a fost întocmit Raportul de expertiză medico-militară nr. 14/168 din 13.07.2022 de către Comisia centrală de expertiză medico-militară a MAI, reevaluarea medicală de specialitate relevând menținerea elementelor de diagnostic stabilite prin decizia medicală nr. 1079/30.06.2022. Astfel, Direcția Medicală - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Afacerilor Interne a soluționat contestația prin Decizia medicală nr. 207/13.07.2022, recurentul reclamant fiind declarat "inapt pentru a urma instituții de învățământ militare/similare". 5.2. Recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne În primul rând, trebuie de precizat că recursul incident vizează exclusiv soluția dată de prima instanță excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Ministerul Afacerilor Interne. Înalta Curte reține că, printre condițiile de exercitare a acțiunii civile, enumerate de art. 32 C. proc. civ., se numără și calitatea procesuală, care, potrivit art. 36 C. proc. civ., rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului litigios. În practica judiciară, s-a statuat că reclamantul este titularul dreptului sau interesului încălcat sau lezat, iar pârâtul este, de regulă, numai persoana despre care se afirmă că a încălcat dreptul sau interesul reclamantului. Sarcina justificării calității procesuale atât active, cât și pasive, aparține reclamantului, care, în cadrul cererii de chemare în judecată, va trebui să expună împrejurările de fapt sau de drept din care rezultă îndreptățirea sa de a-l acționa în judecată pe pârât. Condiția calității procesuale decurge din scopul procesului civil, acela de rezolvare a situațiilor conflictuale ce apar în viața socială și din necesitatea unei optime administrări a justiției, ce presupune desfășurarea procedurii cu participarea persoanelor îndreptățite să fie părți în procesul civil, reprezentând o cerință care trebuie să fie întrunită în orice proces civil, indiferent de obiectul acestuia. Calitatea procesuală pasivă reprezintă o condiție de exercitare a acțiunii civile și este dată de identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, reprezentând una din condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoana împotriva căruia este formulată cererea de chemare în judecată pentru legala formulare și exercitare a acțiunii civile, ce presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și persoana debitoare din raportul juridic dedus judecății. Are calitate procesuală pasivă în procesul civil acel subiect de drept împotriva căruia reclamantul tinde a-și valorifica pretenția dedusă judecății, adică subiectul pasiv din raportul juridic de drept materia afirmat de către reclamant, evident, ori de câte ori acțiunea se grefează pe un astfel de raport de drept material preexistent. În cauză, în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că intimatul pârât justifică calitate procesuală pasivă, având în vedere, pe de o parte, că actul administrativ contestat, respectiv Decizia medicală nr. 207/13.07.2022, a fost emis de către Direcția Medicală-Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I., organism care, conform art. 12 alin (1) din Regulamentul privind constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiză medico-militară, aprobat prin Ordinul M.A.I. nr. 8966/2016, "se constituie la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, " iar, pe de altă parte, în baza art. 21 alin. (1) din Legea nr 360/2002, intimatul pârât M.A.I. poate avea calitatea de angajator al recurentului reclamant, chiar pentru aparatul central al ministerului (această vocație fiind recunoscută de către recurentul M.A.I. chiar în recurs), în condițiile în care, recurentul reclamant a solicitat și încadrarea/angajarea în structurile M.A.I., cu acordarea gradului profesional corespunzător. Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că, în cauză, recurentul pârât Ministerul Afacerilor Interne justifică calitate procesuală pasivă, astfel că recursul incident urmează a fi respins ca nefondat. 5.3. Recursul declarat de reclamantul A. Cu prioritate, Înalta Curte subliniază că, prin încheierea de dezbateri din data de 11.04.2024, au fost respinse excepțiile tardivității, respectiv a nulității recursului declarat de către reclamant pentru nemotivare, excepții invocate de către intimata pârâtă Direcția Medicală-Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I. Cu privire la fondul recursului, Înalta Curte constată că aspectul de esență care trebuie decelat vizează legalitatea procedurii de evaluare medicală a recurentului reclamant, în condițiile în care, la data emiterii Deciziei medicale nr. 207/13.07.2022, acesta avea calitatea de absolvent, cu diplomă de licență, al Academiei de Poliție, Alexandru Ioan Cuza" București. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordinul M.A.I. nr. 831/2014 "pe perioada școlarizării în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, înainte de absolvire sau până la primirea primului grad, elevii și studenții se expertizează după criteriile specifice instituției beneficiare de către comisiile de expertiză medico-militare aparținând instituțiilor din care fac parte unitățile de învățământ menționate, iar avizarea deciziilor medicale se face de către comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, după caz". De asemenea, potrivit art. 5 alin. (1) din Regulamentul privind constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiză medico-militară, aprobat prin Ordinul M.A.I. nr. 8966/2016, "Comisia de expertiză medico-militară are următoarele atribuții...propune tipurile de aptitudine pentru a urma instituții de învățământ/similare din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru categoriile de personal prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c), pe timpul școlarizării în instituțiile menționate, înainte de absolvire sau până la obținerea primului grad". Din aceste dispoziții rezultă, în afara oricărei ambivalențe, că expertizarea medicală a recurentului reclamant se putea realiza după baremele medicale din Ordinul M.A.I. nr. 831/2014, pe timpul școlarizării ..., înainte de absolvire sau până la obținerea primului grad",. Referitor la acest aspect, Înalta Curte, are în vedere că actul administrativ care a constatat că recurentul reclamant este "inapt pentru a urma instituții de învățământ militare/similare" este reprezentat de Decizia medicală nr. 207/13.07.2022 a Direcției Medicale - Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Afacerilor Interne dată în soluționarea contestației împotriva Deciziei medicale nr. 1079/30.06.2022 emisă de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul de Urgență "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" București. Apare cu evidență faptul că Decizia medicală nr. 1079/30.06.2022 nu reprezintă decât o operațiune premergătoare actului cu caracter definitiv, producător de efecte juridice, constând în Decizia medicală nr. 207/13.07.2022, atâta timp cât, potrivit art. 2 alin. (1) din Ordinul M.A.I. nr. 831/2014, avizarea deciziilor medicale se face de către comisiile centrale de expertiză medico-militară, iar, potrivit art. 13 alin. (1) din Ordinul M.A.I. nr. 8966/2016 Comisia centrală de expertiză medico-militară are următoarele atribuții...analizează și avizează deciziile medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară. Faptul că Decizia medicală nr. 1079/30.06.2022 emisă de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul de Urgență "Prof. Dr. Dimitrie Gerota", nu produce efecte de sine stătătoare, în lipsa avizului constând în Decizia medicală nr. 207/13.07.2022 a Comisiei Centrale de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Afacerilor Interne, este confirmat și de faptul că, deși Decizia medicală nr. 1079 este anterioară datei stabilite pentru susținerea examenului de licență, totuși recurentului reclamant i s-a permis să susțină acest examen. În aceste condiții, instanța reține că, întrucât la data de 12.07.2022, recurentul reclamant a susținut și promovat examenul de licență, la data de 13.07.2022, când a fost emisă Decizia medicală nr. 207, acesta nu mai avea calitatea de "școlarizat...înainte de absolvire". Într-adevăr, la data de 13.07.2022, recurentul reclamant încă nu obținuse primul grad, însă acest aspect nu poate produce efecte în defavoarea sa, în condițiile în care acordarea primului grad, după absolvirea examenului de licență, nu mai depinde de atitudinea reclamantului, prevederile legale, respectiv art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, lăsând la latitudinea discreționară a intimatului pârât data acordării primului grad. Astfel, se constată că, la data de 13.07.2022, când recurentul reclamant a fost declarat "inapt pentru a urma instituții de învățământ militare/similare", acesta nu se mai afla în situația premisă pentru a i se aplica baremele medicale din Ordinul M.A.I. nr. 831/2014, motiv de natură a atrage nelegalitatea Deciziei medicale nr. 207/13.07.2022 emisă de Direcția Medicală- Comisia centrală de expertiză Medico-Militară a M.A.I. Înalta Curte constată însă că, deși Decizia medicală nr. 207/13.07.2022 este nelegală, cererea recurentului reclamant de încadrare/angajare în structurile M.A.I., cu acordarea gradului profesional corespunzător, este nefondată. Astfel, în primul rând, încadrarea absolvenților licențiați ai Academiei de Poliție, Alexandru Ioan Cuza" are loc concomitent cu depunerea jurământului de credință, în condițiile art. 1 și 2 din Anexa 7 a Ordinului M.A.I. nr. 140/2016, astfel că, pentru această categorie profesională de funcționari publici cu statut special, încadrarea și acordarea gradului profesional de subinspector este supusă și altor formalități după absolvirea examenului de licență. Mai mult, recurentul reclamant nu a făcut dovada că, anterior introducerii cererii de chemare în judecată a solicitat încadrarea/angajarea în structurile M.A.I., cu acordarea gradului profesional corespunzător, or, în lipsa unui refuz nejustificat sub acest aspect, constituit într-un act administrativ tipic sau asimilat emanat de către intimatul pârât M.A.I., instanța de contencios administrativ, în considerarea art. 1 din Legea nr. 554/2004, nu poate dispune, în mod direct, în sensul solicitat de recurentul reclamant.

Soluția și temeiul legal asupra recursurilor Având în vedere cele de mai sus, Înalta Curte, în baza art. 497 din C. proc. civ., va admite recursul principal declarat de reclamantul A. și va respinge recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat; în consecință, va casa, în parte, sentința recurată și, în rejudecare va admite, în parte, acțiunea în sensul anulării Deciziei medicale nr. 207/13.07.2022 emisă de Direcția Medicală – Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I, menținând dispoziția de respingere a cererii reclamantului de încadrare/angajare în structurile M.A.I., și de acordare a gradului profesional corespunzător.