ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 704/2024

Ședința publică din data de 8 februarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț la data de 17.09.2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Roman-prin Primar, -anularea Procesului-verbal de recepție finală nr. 8481/02.05.2019 prin care s-a dispus respingerea recepției finale a obiectivului "Reabilitare și modernizare zona de agrement-bazin de înot", str. x, f. n., Municipiul Roman, jud. Neamț; -efectuarea recepției finale a obiectivului anterior arătat, în conformitate cu dispozițiile legale; -restituirea sumei de 41.881,85 RON, încasată necuvenit la data de 16.07.2017 prin executarea contului de garanții de bună execuție, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 210 din 31 martie 2022, Tribunalul Neamț a respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția prescripției dreptului la acțiune invocate de pârât, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., a anulat Procesul-verbal de recepție finală nr. x/02.05.2019, a obligat pârâtul să întocmească procesul-verbal de recepție finală conform dispozițiilor art. 37 din H.G. nr. 273/1994, a respins cererea de restituire a sumei de 41.881,85 RON, ca nefondată, și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

1.2. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți, recurentul-pârât Municipiul Roman solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii cu privire la toate capetele de cerere, iar recurenta-reclamantă S.C. A. solicitând casarea în parte a sentinței de fond, în ceea ce privește soluția data capătului 3 de cerere.

Prin Decizia nr. 167 din 9 martie 2023, Curtea de Apel Bacău – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității căii de atac a recursului și, în temeiul prevederilor art. 457 alin. (3) C. proc. civ. a respins ca inadmisibile recursurile formulate de recurenta-reclamantă A. S.R.L. și recurentul-pârât Municipiul Roman împotriva sentinței civile nr. 210/C/31.03.2022 pronunțate de Tribunalul Neamț în dosarul nr. x/2020, părțile având dreptul de a formula apel împotriva sentinței în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

Pârâtul Municipiul Roman a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 210 din 31 martie 2022 a Tribunalului Neamț, solicitând schimbarea în parte a hotărârii apelate în sensul respingerii acțiunii.

1.3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău – secția I civilă la data de 18.05.2023, sub nr. x/2023.

La termenul din 13.09.2023 instanța de control judiciar a pus în discuție, din oficiu, necompetența materială procesuală a secției I civile din cadrul Curții de Apel Bacău.

Prin încheierea de ședință din data de 13 septembrie 2023, secția I civilă a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea secției a II-a civile și de contencios administrativ, reținând obiectul acțiunii și faptul că litigiul se încadrează la art. 3 (2) din Decizia 29/III/A/7/31.01.2023.

Instanța a avut în vedere Decizia nr. 29/III/A/7/31.01.2023 a Președintelui Curții de Apel Bacău prin care, la art. 3 (2), s-a stabilit că la secția a II-a civilă vor fi repartizate litigiile care decurg din executarea contractelor administrative de achiziții publice (art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 208/2022), litigii care vor fi repartizate pe completurile AAP.

S-a arătat că prin acest act administrativ, Președintele Curții a partajat între cele două secții civile ale Curții de Apel Bacău competența acestor litigii, stabilind-o ca fiind a secției a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, iar nu a secției I civile, fiind avute în vedere prevederile art. 7 alin. (1) lit. i) din Regulamentul de Ordine Interioară.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal la data de 19.09.2023.

Prin încheierea de ședință din 7 noiembrie 2023, Curtea a admis excepția necompetenței material-procesuale a Curții de Apel Bacău – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Bacău – secția I civilă.

A reținut instanța că acțiunea introductivă de instanță are două capete de cerere principale, respectiv anularea procesului-verbal de recepție finală la terminarea lucrărilor și obligarea pârâtului la efectuarea recepției, și un capăt de cerere accesoriu, respectiv restituirea garanției de bună execuție.

Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor este un act juridic civil, iar nu administrativ, astfel încât competența de soluționare a cererii de obligare la întocmirea acestui act nu aparține secției de contencios administrativ.

Recepția lucrărilor nu se realizează de către o autoritate publică (tipică sau asimilată), ci reprezintă un rezultat final al activității comisiei de recepție, actul prin care se certifică finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcții cu respectarea prevederilor autorizației de construire și a documentației aferente.

Litigiul nu privește obligarea la anularea, respectiv emiterea unui act administrativ, deoarece capătul de cerere principal urmărește obligarea la efectuarea recepției, fără a pune în discuție raporturi de drept public, după cum nu vizează nici executarea unor obligații asumate prin contractul de achiziție publică, obligațiile al căror refuz de îndeplinire este afirmat fiind instituite de H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului privind recepți construcțiilor, și nu de legea achizițiilor publice sau contractul de achiziție publică.

Constatând ivit conflict negativ de competență, Curtea de Apel Bacău – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două secții ale aceleiași instanțe, în raport cu hotărârile pronunțate și cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține următoarele.

După cum rezultă din cele punctate anterior, acțiunea introductivă de instanță privește anularea procesului-verbal prin care s-a dispus respingerea recepției finale, obligarea pârâtului la efectuarea recepției finale a obiectivului "Reabilitare și modernizare zona de agrement bazin de înot", str. x, f. n., Municipiul Roman, jud. Neamț și la restituirea garanției de bună execuție.

Având în vedere obiectul acțiunii, se apreciază că recepția lucrărilor de construcții nu se realizează de către o autoritate publică (tipică sau asimilată), ci reprezintă un rezultat final al activității comisiei de recepție, actul prin care se certifică finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcții cu respectarea cerințelor aplicabile și cu respectarea prevederilor autorizației de construire și a documentației aferente.

O asemenea procedură nu presupune emiterea unui act administrativ din partea autorității publice pârâte, ci, în temeiul prevederile H.G. nr. 273/1993 privind regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții, autoritatea publică beneficiară a lucrării procedează la convocarea unei comisii de recepționare a lucrării care va emite procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.

Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu reprezintă un act administrativ, nefiind emis de o autoritate publică, și nici nu poate fi asimilat unui act administrativ.

De asemenea, nu are caracter unilateral, nu este emis în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau executării în concret a legii, pentru a da naștere, a modifica sau stinge raporturi juridice, considerente pentru care nu poate fi calificat ca act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea 554/2004.

Astfel, obiectul acțiunii nu privește anularea unui act administrativ și nici nu derivă dintr-un contract de achiziții publice, pentru a fi incidente dispozițiile legale reținute de secția I civilă a Curții de Apel Bacău.

De altfel, natura juridică a litigiului, ca fiind de competența instanței civile, a fost stabilită în mod definitiv prin Decizia nr. 167 din 9 martie 2023 a Curții de Apel Bacău – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin care s-au respins ca inadmisibile recursurile formulate de părți împotriva sentinței civile nr. 210 din 31 martie 2022 a Tribunalului Neamț și, în temeiul art. 457 alin. (3) C. proc. civ., cauza a fost restituită tribunalului stabilindu-se dreptul părților de a formula calea de atac a apelului.

În concluzie, obligația autorității publice pârâte este instituită prin H.G. nr. 273/1994 și nu de legea achizițiilor publice, considerente pentru care, la soluționarea cauzei, competența instanței se stabilește prin raportare la regulile de drept comun, soluționarea căii de atac rămânând în sarcina secției civile a Curții de Apel Bacău.

În consecință, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a apelului formulat de apelantul-pârât Municipiul Roman împotriva sentinței civile nr. 210/C din 31 martie 2022 a Tribunalului Neamț – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020 în favoarea secției I civile a Curții de Apel Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind apelantul-pârât Municipiul Roman și pe intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. în favoarea Curții de Apel Bacău – secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.