ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 65/2024

Ședința publică din data de 11 ianuarie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 06.12.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 758 din 13.10.2021, emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând anularea acesteia.

Prin sentința nr. 152 din 10 noiembrie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precum și cererea de intervenție principală formulată de intervenientul B. și a dispus anularea în parte a Hotărârii nr. 758/13.10.2021 emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în ceea ce îi privește pe reclamant și pe intervenientul principal.

Împotriva sentinței nr. 152 din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Galați a declarat recurs pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

În dezvoltarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și pct. 8 din C. proc. civ., recurentul-pârât susține aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2 alin. (4), art. 11 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 137/2000, disp. art. 14 alin. (1) și art. 64 din Ordinul nr. 1985/1305/5805/04.10.2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale, dar și a prevederilor art. 263 din C. civ.

În dezvoltarea criticilor aduse sentinței de fond, recurentul-pârât arată că prima instanță nu a avut în vedere cerințele art. 64 alin. (3) din Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016, nu a ținut seama de principiul interesului superior al copilului și nu a luat în seamă necesitatea intervenției cu celeritate a cadrelor didactice, iar părinții elevului au fost notificați, de către intervenient, despre absențele acumulate, abia atunci când s-a ajuns la un total de 100 absențe și nu după 10-20 absențe, cum se prevede în regulament, împrejurarea conducând la acordarea notei 2 la purtare.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 03.03.2023, intimatul-reclamant a susținut că motivele de recurs invocate nu se susțin și nu se încadrează în cele prevăzute de lege, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței de fond.

Intimatul-intervenient principal B. a formulat, la rândul său, întâmpinare față de cererea de recurs, la care a atașat înscrisuri, și a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, întrucât prima instanță a apreciat în mod just situația de fapt și a pronunțat o soluție legală.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor invocate în recurs, a apărărilor și susținerilor formulate prin întâmpinările depuse la dosar, raportat la prevederile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul pârâtului este nefondat și îl va respinge, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Analiza motivelor de casare

Criticile de nelegalitate, întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. cuprind aplicarea greșită a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și art. 64 alin. (3) din Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 și art. 263 din C. civ.

Potrivit disp. art. 64 alin. (3) din ordinul menționat, numirea de către părinți/reprezentantul legal a unui facilitator se face în urma includerii acestuia în planul de abilitare-reabilitare, respectiv planul de servicii psihoeducaționale.

Includerea facilitatorului în plan se face fie la solicitarea părinților/reprezentantului legal, fie la recomandarea unui profesionist, cu acordul părinților/reprezentantului legal.

Potrivit disp. art. 14 alin. (1) din același ordin, orice profesionist care interacționează cu un copil cu dizabilități și/sau CES, de exemplu cadrul didactic [...] are obligația de a informa familia și de a semnala situația acestuia SPAS/DGASPC de sector, dacă copilul nu este deja încadrat în grad de handicap sau orientat școlar/profesional, astfel încât acesta să beneficieze de diagnostic precoce și intervenție timpurie.

De asemenea, potrivit disp. art. 263 C. civ., orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.

Înalta Curte reține din cuprinsul criticilor faptul că recurentul-pârât invocă aplicarea greșită a textelor legale sus-menționate de către prima instanță din perspectiva necesității intervenției cu celeritate pentru rezolvarea situației elevului, în sensul informării imediate a familiei, semnalării situației la SPAS/DGASPC de sector, numirea unui facilitator și includerea acestuia în planul abilitare-reabilitare.

Criticile sunt nefondate, avându-se în vedere că, începând cu data de 24.09.2019 și ulterior, în cadrul ședințelor cu părinții și profesorii clasei, s-au luat măsuri de natură să asigure integrarea elevului, acesta a fost însoțit la cursuri de un psiholog și apoi de o altă persoană, ce au avut rolul de facilitatori.

Certificatul pentru cerințe educaționale speciale CES a fost obținut de către părinți abia în semestrul II al anului 2019.

În ceea ce privește neinformarea părinților la timp despre existența unor absențe ale elevului de la cursuri, se remarcă faptul că aceștia nu au participat la ședințele cu părinții din lunile septembrie și octombrie 2019 iar în a doua jumătate a semestrului I, directorul liceului a discutat cu mama elevului despre absențele acestuia.

Prin urmare, se constată că dispozițiile legale enunțate prin motivele de recurs au fost interpretate și aplicate corect de prima instanță, cadrele didactice au încercat integrarea elevului, au fost anunțate autoritățile competente, iar împrejurarea că elevul nu a putut să mai rămână în liceu, se datorează evaluării lucrărilor la materiile de specialitate (arte) cu media 5 și nu cu media 6, nota minimă permisă de regulament și nu unei eventuale întârzieri în existența unui plan de abilitare-reabilitare.

Cu privire la încălcarea disp. art. 263 din C. civ., se reține neîntrunirea criticilor sub acest aspect, recurentul-pârât nu a argumentat modul în care prima instanță nu a ținut seama de interesul superior al copilului.

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că disp. art. 2 alin. (4) și art. 11 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 137/2000 au fost aplicate corect de prima instanță, urmând ca în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, să se dispună respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinței nr. 152 din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.