Decizia nr. 6010/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 665/2021 a Curții de Apel București

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 30.07.2020 sub nr. x/2020, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a chemat în judecată pe pârâtul A., solicitând instanței de judecată să constate existența calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 665 din 23 aprilie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul A. și a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva hotărârii indicate în punctul I.2 de mai sus a declarat recurs pârâtul A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care recurentul a solicitat casarea hotărârii atacate și respingerea cererii formulate de reclamant, ca neîntemeiată, învederând, în esență, că prima instanță nu a analizat notele informative prin prisma celorlalte probe administrate, dar și prin luarea în considerare a faptelor notorii, cunoscute de o mare parte a populației și consacrate în materialele documentare și nu a ținut cont de Deciziile CCR nr. 899/2010, nr. 843/2011, nr. 672/2012 și nr. 1416/2011, care au efect obligatoriu și au statuat că instanța de judecata are sarcina de a administra și analiza întregul material depus de C.N.SA.S. A mai arătat recurentul că referirile făcute în notele informative au un caracter prea mare de generalitate pentru a fi considerate denunțuri privind atitudini potrivnice regimului comunist.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea depusă, intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței recurate, drept temeinică și legală.

Încheierea de suspendare a judecății Prin încheierea de ședință din data de 5 aprilie 2023, Înalta Curte a suspendat judecarea recursului declarat de pârâtul A. împotriva sentinței civile nr. 665 din 23 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. II. Soluția instanței de recurs Examinând excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) și (2) C. proc. civ.: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță." Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte reține că, prin încheierea de ședință din 5 aprilie 2023, a dispus suspendarea judecării recursului declarat de pârâtul A., apreciind incidente prevederile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă. Încheierea de ședință din data de 5 aprilie 2023 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care, în raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 5 octombrie 2023. Înalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu, de către instanța de judecată. În consecință, Înalta Curte, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, va admite excepția invocată din oficiu și va constata intervenită sancțiunea perimării recursului declarat de pârâtul A. împotriva sentinței civile nr. 665 din 23 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) C. proc. civ.