ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5951/2023

Ședința publică din data de 12 decembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, înregistrată la data de 12.01.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. a formulat contestație împotriva rezoluției de clasare din data de 10 noiembrie 2022, emisă în lucrarea numărul 22 - 3317, precum și împotriva rezoluției inspectorului șef.

Prin sentința civilă nr. 874 din 16 mai 2023, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, ca inadmisibilă.

A respins contestația formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. în motivarea căii de atac arătându-se că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a Curții Constituționale textele legale sunt în vigoare, Curtea Constituțională nu a pronunțat anterior o decizie de neconstituționalitate a normelor legale și există o strânsă legătură cu prezenta cauză.

Totodată, recurenta reclamantă își exprimă nemulțumirea față de modul de soluționare al sesizărilor sale adresate Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud și înregistrate sub nr. 369/Vlll/1/2021 și 371/Vlll/1/2021, trimise pe cale administrativă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, criticând, totodată, și modul de soluționare de către prim procurorul B. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița a sesizării sale înregistrată sub nr. x/2022 din 25.01.2022.

Analizând recursul declarat împotriva soluției prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă, Înalta Curte constată că acesta este tardiv formulat.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.".

Or, din analiza înscrisurilor existente la dosarul cauzei rezultă că sentința recurată a fost pronunțată la data de 16 mai 2023, iar recursul a fost declarat de reclamanta A. la data de 12 iunie 2023, împrejurare față de care Înalta Curte constată că recursul fost declarat cu nerespectarea termenului de 48 ore prevăzut de dispozițiile legale în materie.

În ceea ce privește recursul declarat împotriva soluției de respinge a contestației formulate de reclamanata A., Înalta Curte constată următoarele:

Prin sesizarea înregistrată la data de 21.10.2022 la Inspecția Judiciară — Direcția de inspecție pentru procurori sub număr de lucrare 22-3317, petenta A. și-a manifestat nemulțumirea față de modul de soluționare al sesizărilor sale adresate Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud și înregistrate sub nr. 369/Vlll/1/2021 și 371/Vlll/1/2021, trimise pe cale administrativă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, criticând, totodată, și modul de soluționare de către prim procurorul B. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița a sesizării sale înregistrată sub nr. x/Vlll/1/2022 din 25.01.2022.

Prin rezoluția din data de 10.11.2022, emisă în lucrarea nr. 22-3317, în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, s-a dispus clasarea sesizării, reținându-se că verificările efectuate de Inspecția Judiciară se desfășoară conform dispozițiilor art. 46 alin. (2), art. 64 alin. (2) și art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, cu respectarea principiilor independenței judecătorilor și procurorilor, supunerii lor numai legii, precum și al autorității de lucru judecat, iar controlul exercitat de Inspecția Judiciară nu poate pune în discuție soluțiile adoptate de procurori, care pot fi verificate numai în cadrul și limitele stabilite de principiul controlului ierarhic sau de instanțele de judecată.

Sesizările petentei, înregistrate sub nr. x/2022 și nr. y/2022 au fost respinse ca informe, iar petenta nu a formulat noi plângeri, deși i s-au adus la cunoștință dispozițiilor art. 289 C. proc. pen.., vizând condițiile de formă ce trebuie să le îndeplinească actul prin care sunt sesizate organele de urmărire penală.

Totodată, s-a relevat faptul că motivele petentei vizând nesoluționarea memoriilor sale înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud sub nr. x/2021 și y/2021 nu au suport faptic, sesizările acesteia fiind trimise pe cale administrativă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, unde au fost înregistrate sub nr. x/2021 și care au făcut obiectul dosarului penal nr. x/2021

Reclamanta A. s-a adresat Inspecției Judiciare cu privire la modul de instrumentare și soluționare a plângerilor de către prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița.

Prin rezoluția emisă în data de 01.10.2021 în dosarul nr. x s-a dispus clasarea sesizării de către inspectorul de caz.

Împotriva rezoluției de clasare, reclamanta a formulat plângere la inspectorul șef care a fost respinsă prin rezoluția din data de 14.12.2022 emisă în lucrarea nr. C22-1912.

Prin cererea adresată instanței, reclamanta a formulat contestație împotriva rezoluției nr. C22-1912/14.12.2022.

Prima instanța a respins contestația formulată de reclamanta A. ca neîntemeiată, reținând că aceasta nu a adus critici de legalitate rezoluțiilor emise de către Inspecția judiciară, rezumându-se a reitera conduita procurorilor și în sesizarea disciplinară, conduită pe care reclamanta o consideră contrară dispozițiilor legale și făcând trimitere la final către sesizarea disciplinară formulată, solicitând practic instanței să reanalizeze sesizarea disciplinară formulată, deși nu acesta este obiectul contestației ce poate fi formulată în fața Curții de Apel București potrivit art. 45

1

și următoarele din Legea nr. 317/2004.

Înalta Curte constată că soluția instanței de fond este una corectă fiind împărtășită și de instanța de control judiciar.

Așadar, potrivit art. 74 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, inspectorii judiciari au ca atribuție efectuarea de verificări ale sesizărilor adresate Inspecției Judiciare în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a magistraților ori în legătură cu încălcarea obligațiilor profesionale ale acestora, iar conform art. 72 alin. (1) din același act normativ, inspectorii judiciari își desfășoară activitatea în mod independent și imparțial.

Cât privesc motivele ce au stat la baza emiterii rezoluției de clasare, în mod judicios a subliniat instanta de fond că verificarea existenței indiciilor cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare nu se poate realiza cu depășirea limitelor stabilite prin Constituția României, prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, în forma în vigoare la data sesizării.

Așadar, instanța de fond temeinic și legal a apreciat că potrivit principiului independenței judecătorilor consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituția României, art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intimata-pârâtă nu poate cenzura modul de interpretare și aplicare a normelor de drept material sau procesual de către instanța de judecată și nici modul de interpretare a probelor administrate.

Obiectul verificării disciplinare nu-l poate constitui raționamentul logico-juridic al magistratului chemat să instrumenteze o cauză, ci doar încălcarea cu intenție a normelor de drept material ori procesual, cu scopul determinat de vătăma o persoană sau doar de a accepta producerea unei asemenea consecințe.

Recurenta-reclamantă nu a făcut dovada încălcării normelor de drept material sau procesual, criticile invocate prin sesizarea adresată Inspecției Judiciare vizând în concret operațiunile de stabilire a situației de fapt, interpretare a normelor juridice și apreciere a probelor administrate în cauză, specifice activității de judecată și care se subsumează tocmai raționamentului logico-juridic al magistratului.

Instanța de fond a constatat că în mod corect inspectorul judiciar a arătat în rezoluția contestată că este temeinic și legal raționamentul inspectorului de caz, astfel încât s-a reținut că în mod corect a reținut inspectorul șef, analizând toate argumentele reclamantei din plângerea formulată împotriva rezoluției de clasare, că inspectorul de caz a identificat, verificat și analizat aspectele sesizate, răspunzând motivat prin raportare la cadrul legal ce guvernează materia răspunderii disciplinare a procurorilor.

Înalta Curte constată că toate criticile formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea privind contenciosul administrativ nr. 554/2004 coroborat cu dispozițiile art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 874 din 16 mai 2023 a Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 874 din 16 mai 2023 a Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 12 decembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.