ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5894/2023

Ședința publică din data de 7 decembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, sub nr. x/2021, reclamantele A. și B. au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași, Ministerul Finanțelor Publice și au solicitat:

- reîncadrarea și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, la nivelul indemnizațiilor procurorilor D.N.A. și D.I.I.C.O.T., prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare stabiliți în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A) pct. 6-13, în raport cu funcțiile deținute sau cu care sunt asimilate potrivit legii, începând cu ultimii trei ani anteriori promovării prezentei acțiuni și în continuare, până la momentul pensionării fiecăreia, respectiv: 25.12.2020 - B. și 27.05.2021 - A.,

- repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv obligarea pârâților la calcularea, plata și alocarea sumelor necesare pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care sunt îndreptățite și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective,

- obligarea Ministerului Finanțelor la alocarea sumele necesare plății diferenței dintre drepturile bănești cuvenite reclamantelor prin luarea în considerare a coeficienții de multiplicare stabiliți prin sentința civilă nr. 748 din 23.05. 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, irevocabilă, sentință lămuriră prin încheierea din 11.12.2019, Tribunalul Botoșani, secția I civilă, irevocabilă prin decizia nr. 194 din 8.09.2020 a Curții de Apel Suceava și sumele efectiv încasate.

Reclamantele A. si B., în calitate de reclamante in dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Iasi, in conformitate cu prevederile art. 204 din C. proc. civ., au depus la dosar cerere completatoare, în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași, și Ministerul Finanțelor Publice, prin care au solicitat:

" A. la punctul I din cererea de chemare în judecată: reîncadrarea și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, începând cu ultimii trei ani anteriori promovării prezentei acțiuni și în continuare, până la momentul pensionării fiecăreia dintre noi, respectiv: 25.12.2020 - B. și 27.05.2021 - A., prin raportare la:

a) coeficienții de multiplicare stabiliți prin sentința civilă nr. 748/23.05.2008 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 510/2009 a Curții de Apel Iași, sentință lămurită prin încheierea din 11.12.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2007 al Tribunalului Botoșani, irevocabilă prin decizia civilă nr. 194/08.09.2020 a Curții de Apel Suceava la care să se adauge sporurile cuvenite, potrivit art. 82 alin. (1) și art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.

b) valoarea de referință sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 02.02.2017 si pana la data eliberării din funcție prin pensionare a fiecăreia dintre reclamante, conform sentinței civile nr. 952/18.11.2020 pronunțată de Tribunalul Galați, definitiva prin decizia civilă nr. 8/2022 din 06 ianuarie 2022,data de Curtea de Apel Galați, la care să se adauge sporurile cuvenite, potrivit art. 82 alin. (1) și art. 85 alin. 2 din Legea 303/2004,

II. Repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv obligarea pârâților la calcularea, plata și alocarea sumelor necesare pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care suntem îndreptățiți (indemnizație de încadrare raportata la coeficienții de multiplicare stabiliți în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A) pct. 6-13, în raport cu funcțiile deținute sau cu care sunt asimilate potrivit legii si la valoarea de referință sectorială de 605,225 RON, la care să se adauge sporurile cuvenite, potrivit art. 82 alin. (1) și art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004) și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

2.1. Prin sentința nr. 1838 din 14 iulie 2022 pronunțată de Tribunalul Iași – secția I civilă s-au hotărât următoarele:

- s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași în soluționarea cererii privind reîncadrarea salarială și a fost declinată competența de soluționare a acesteia în favoarea Curții de Apel București, secția contencios-administrativ;

- s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice în capătul de cerere privind calcularea și plata diferențelor salariale și a cererilor accesorii decurgând din acestea și, în consecință:

- s-a respins cererea privind plata diferențelor salariale și a cererilor accesorii decurgând din acestea, formulată de reclamantele A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, și cu pârâtul Ministerul Finanțelor, pentru lipsa calității procesuale pasive,

- excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Ministerul Justiției va fi soluționată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, instanța competentă să soluționeze capătul de cerere privind reincadrarea salarială,

- s-au respins celelalte excepții invocate de pârâte prin întâmpinări,

- s-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantele A. și B., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Iași,

- a fost obligată pârâta la recalcularea și plata către reclamante a indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, începând cu ultimii trei ani anterior promovării acțiunii (14.10.2021) și, în continuare până la momentul pensionării, prin raportare la coeficienții de multiplicare stabiliți prin sentința civilă nr. 748/23.05.2008 a Tribunalului Iași, precum și la valoarea de referință sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 02.02.2017 și până la data eliberării din funcție prin pensionare, conform sentinței civile nr. 952/18.11.2020 a Tribunalului Galați, definitivă prin decizia civilă nr. 8/2022 a Curții de Apel Galați,

- a fost obligată pârâta la calcularea și la plata sumelor necesare pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care sunt îndreptățite, potrivit prezentei hotărâri și venitul efectiv încasat, sumă actualizată cu indicele de inflație și cu adăugarea dobânzii legale penalizatoare.

- a fost obligată pârâta la emiterea adeverinței tip privind restabilirea/recalcularea/actualizarea bazei de calcul a pensiei de serviciu, la data ieșirii la pensie, bază care să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată conform prezentei hotărâri, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017.

Pentru a se pronunța astfel, cu privire la excepția necompetenței materiale a tribunalului de a soluționa cauza, invocată de pârâtul Ministerul Justiției, având în vedere obiectul principal al pretențiilor care constă în emiterea ordinelor de salarizare cu recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, instanța a reținut dispozițiile art. 7, Cap. VIII din Anexa VI la Legea-cadru 284/2010 privind competența specială a Curții de Apel București, reținută și de Înalta Curte de Casație și Justiție în cuprinsul Deciziei nr. 9/2017 privind examinarea recursului în interesul legii, la pct. 35-37 din decizie, cu referire expresă la familia ocupațională de funcții bugetare "justiție", în sensul că " ... în această situație, legea instituie o procedură specială în fața ordonatorului de credite, urmată de o procedură judiciară în contencios administrativ."

Astfel, a apreciat că deși prin acțiunea ce face obiectul prezentei cauze, reclamantele nu au criticat în mod expres niciun ordin de salarizare, deoarece stabilirea indemnizațiilor de încadrare și a celorlalte elemente salariale se dispune prin ordine emise în acest sens de ordonatorul principal de credite, prin urmare recalcularea acestora nu poate fi adusă la îndeplinire decât prin ordine ale ministrului justiției, cu privire la care poate dispune doar instanța de contencios administrativ.

2.2. Prin sentința nr. 1282 din 21 septembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetentei materiale invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția a I civilă.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această sentință, curtea de apel a reținut că obiectul capătului de cerere a cărui competență de soluționare a fost declinată de către Tribunalul Iași prin sentința civilă nr. 1838 din 14 iulie 2022 pronunțată in dosarul nr. x/2021, constă în obligarea pârâtului Ministerul Justiției la reîncadrarea reclamantelor A. și B. prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare stabiliți în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006 lit. A) p. 6-13, în raport cu funcțiile deținute în ultimii trei ani anteriori promovării acestei acțiuni judecătorești, până la momentul pensionării acestora.

Astfel, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 7 Capitolul VIII Anexa VI la Legea cadru nr. 284/2010, întrucât obiectul cauzei nu este o plângere formulată cu privire la un act administrativ de salarizare emis de pârâtul Ministerul Justiției, care a avut calitatea de ordonator principal de credite pentru Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție", în perioada dedusă judecății. Reclamantele nu au criticat conținutul unor ordine de salarizare emise de această autoritate publică centrală, ci au solicitat recunoașterea și plata unor drepturi salariale, stabilite la nivelul indemnizațiilor procurorilor DNA și DIICOT, în raport de coeficienții de multiplicare din Anexa la O.U.G. nr. 27/2006 lit. A) p. 6-13, pentru ultimii trei ani anteriori promovării acțiunii și până la data pensionării fiecăreia dintre ele.

Prin urmare, competența materială de judecare a cauzei nu revine în mod exclusiv Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal în condițiile art. 7 alin. (2) din Capitolul VIII Anexa VI la Legea cadru nr. 284/2010, această normă specială de competență aplicându-se numai în cazul în care se formulează o plângere împotriva hotărârilor organelor de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism prin care s-a soluționat o contestație administrativă cu privire la un act administrativ tipic prin care s-au stabilit drepturi salariale personalului din sistemul Justiție.

Totodată, având în vedere și dispozițiile art. 131 C. proc. civ., privind momentul până la care judecătorul are obligația să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece cauza, constatând că în ședința publică din 18 mai 2022 Tribunalul Iași a închis dezbaterile și a reținut cauza în pronunțare, Curtea a apreciat necesară înaintarea cauzei către Înalta Curte de Casație și Justiție, singura în măsură să stabilească în condițiile art. 135 C. proc. civ., prin regulator de competență, dacă Tribunalul Iași a rămas sau nu competent material și teritorial să judece cauza sau dacă se impune stabilirea unei alte instanțe de contencios administrativ în raport de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost investită cu cererea formulată de reclamante, judecători în cadrul Curții de Apel Iași până la datele de 25.12.2020 - B. și 27.05.2021 - A. (când au fost eliberate din funcție prin pensionare), au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași, Ministerul Finanțelor Publice și au solicitat: reîncadrarea și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, la nivelul indemnizațiilor procurorilor D.N.A. și D.I.I.C.O.T., prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare stabiliți în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A) pct. 6-13, în raport cu funcțiile deținute sau cu care sunt asimilate potrivit legii, începând cu ultimii trei ani anteriori promovării prezentei acțiuni și în continuare, până la momentul pensionării fiecăreia, respectiv: 25.12.2020 - B. și 27.05.2021 - A.; repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv obligarea pârâților la calcularea, plata și alocarea sumelor necesare pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care sunt îndreptățite și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective; obligarea Ministerului Finanțelor la alocarea sumele necesare plății diferenței dintre drepturile bănești cuvenite reclamantelor prin luarea în considerare a coeficienții de multiplicare stabiliți prin sentința civilă nr. 748 din 23.05. 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, irevocabilă, sentință lămuriră prin încheierea din 11.12.2019, Tribunalul Botoșani, secția I civilă, irevocabilă prin decizia nr. 194 din 8.09.2020 a Curții de Suceava și sumele efectiv încasate.

Prin cererea completatoare, reclamantele A. si B., în calitate de reclamante in dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Iasi, în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași, și Ministerul Finanțelor Publice, au solicitat:

" A. la punctul I din cererea de chemare în judecată: reîncadrarea și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, începând cu ultimii trei ani anteriori promovării prezentei acțiuni și în continuare, până la momentul pensionării fiecăreia dintre noi, respectiv: 25.12.2020 - B. și 27.05.2021 - A., prin raportare la:

a) coeficienții de multiplicare stabiliți prin sentința civilă nr. 748/23.05.2008 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 510/2009 a Curții de Apel Iași, sentință lămurită prin încheierea din 11.12.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2007 al Tribunalului Botoșani, irevocabilă prin decizia civilă nr. 194/08.09.2020 a Curții de Apel Suceava la care să se adauge sporurile cuvenite, potrivit art. 82 alin. (1) și art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.

b) valoarea de referință sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 02.02.2017 si pana la data eliberării din funcție prin pensionare a fiecăreia dintre reclamante, conform sentinței civile nr. 952/18.11.2020 pronunțată de Tribunalul Galați, definitiva prin decizia civilă nr. 8/2022 din 06 ianuarie 2022,data de Curtea de Apel Galați, la care să se adauge sporurile cuvenite, potrivit art. 82 alin. (1) și art. 85 alin. 2 din Legea 303/2004,

II. Repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv obligarea pârâților la calcularea, plata și alocarea sumelor necesare pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care suntem îndreptățiți (indemnizație de încadrare raportata la coeficienții de multiplicare stabiliți în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A) pct. 6-13, în raport cu funcțiile deținute sau cu care sunt asimilate potrivit legii si la valoarea de referință sectorială de 605,225 RON, la care să se adauge sporurile cuvenite, potrivit art. 82 alin. (1) și art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004) și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 1838 din 14 iulie 2022, Tribunalul Iași, secția I Civilă a disjuns capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Ministerul Justiției la reîncadrarea reclamantelor prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare stabiliți în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006 lit. A) p. 6-13 și a declinat competența materială de soluționare către Curtea de Apel București sectia contencios administrativ și fiscal.

Așa fiind, obiectul cauzei cu privire la care s-a constatat ivit conflictul de competență îl constituie cererea reclamantelor, prin care au solicitat recunoașterea și plata unor drepturi salariale, stabilite la nivelul indemnizațiilor procurorilor DNA și DIICOT, în raport de coeficienții de multiplicare din Anexa la O.U.G. nr. 27/2006 lit. A) p. 6-13, pentru ultimii trei ani anteriori promovării acțiunii și până la data pensionării fiecăreia dintre ele, iar nu o plângere formulată cu privire la un act administrativ de salarizare emis de pârâtul Ministerul Justiției, care a avut calitatea de ordonator principal de credite pentru Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție", în perioada dedusă judecății, nefiind criticat conținutul unor ordine de salarizare emise de această autoritate publică centrală.

Or, potrivit dispozițiilor art. 7 Capitolul VIII Anexa VI la Legea cadru nr. 284/2010, "(1) Prin derogare de la art. 37 din lege, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituții din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice. (2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București."

Din interpretarea acestor dispoziții legale, rezultă că această normă specială de competență se aplică numai în cazul în care se formulează o plângere împotriva hotărârilor organelor de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism prin care s-a soluționat o contestație administrativă cu privire la un act administrativ tipic prin care s-au stabilit drepturi salariale personalului din sistemul Justiție, în cauză, în raport de obiectul acțiunii reținut anterior, aceste prevederi legale nefiind incidente.

Atât timp cât nu se contestă un act administrativ tipic sau asimilat pentru a fi incidente dispozițiile Legii nr. 554/2004, raportul juridic generator al drepturilor și obligațiilor corelative fiind un raport juridic de muncă, căruia îi sunt aplicabile dispozițiile din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii și din Legea nr. 304/2004 (abrogată și înlocuită cu Legea nr. 303/2022), Înalta Curte constată că instanța competentă material să soluționeze litigiul de față este instanța specializată în dreptul muncii.

Dând eficiență principiului disponibilității, potrivit căruia cadrul procesual este stabilit de reclamant, iar instanța se pronunță în limitele învestirii, având în vedere dispozițiile legale sus-menționate și obiectul acțiunii de față, Înalta Curte apreciază că este competentă să soluționeze cauza în primă instanță secția specializată în materia litigiilor de muncă din cadrul Tribunalului Iași.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași – secția I Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantele A. și B. și pârâții Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași, Înalta Curte de Casație și Justiție în favoarea Tribunalului Iași – secția I Civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 decembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.