RETVA v. FINLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
RETVA v. FINLAND (CtEDO, 2007)
CUARTA SECȚIUNE DECIZIE FINALĂ No 15705/03 de către Kari RETVA împotriva Finlandei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 3 iulie 2007 în calitate de Cameră compusă de: Sir Nicolas Bratza Președintele Casadevill Pavlovschi Garlicki Mijović Šikuta, judecători și dna F. Aracı, grefierul adjunct, având în vedere cererea depusă la 23 aprilie 2003, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului, având în vedere decizia parțială din 14 noiembrie 2006, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de solicitant, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Kari Retva, este un național finlandez născut în 1953 și trăiește în Salo. Guvernul finlandez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Arto Kosonen al Ministerului pentru Afaceri Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost angajat de o bancă. În 1990 a lucrat la noua campanie a băncii pentru a acorda împrumuturi și pentru a investi în proprietate în străinătate. Iunie 1992 poliția a fost informată cu privire la suspectele infracțiuni în ceea ce privește deciziile de credit luate fără acorduri de garanție adecvate, care au dus la dizolvarea băncii la începutul anilor 1990. Investigația penală a fost inițiată de poliție la 7 iulie 1992. Investigațiile preliminare au durat între 7 iulie 1992 și 9 decembrie 1994 și 9 aprilie La 20 ianuarie 1994, reclamantul a fost interogat ca suspect în legătură cu infracțiuni grave de fraudă. Audierea cazului, care a implicat aproximativ 30 de inculpați, a început în cadrul Curții de district käräjäoikeus tingsrätten) la 7 martie 1995. Acțiunea, care a inclus mai multe amânări, a durat aproximativ cinci ani în total. Cazul a fost auzit în total de 68 sau 69 de zile. Hotărârea a fost pronunțată la 24 de ani. Martie 2000 a fost achitatata de toate acuzatiile. Curtea de District a decis sa examineze reclamantul, adică succesorul băncii, reclamatii pentru daune in cadrul procedurilor civile separate. Aceste acuzatii sunt inca inainte in fata instanțelor naționale. La 4 martie 2002, Curtea de Apel Turku (Hovioikeus hovrätten ), care a desfășurat o audiere orală în perioada 20 august-29 noiembrie 2001, a dat hotărâre. Reclamantul a fost achitat de toate acuzațiile. La 30 octombrie 2002, Curtea Supremă (korkein oikeus, högsta domstolen ) a refuzat, printre altele, să permită apelul. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 6 și 13 din Convenție cu privire la durata procedurii penale și lipsa unei soluții eficace în acest sens. HOTĂRÂREA La 18 iunie 2007, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, dl Arto Kosonen, Agent al Guvernului Finlandei, declară că Guvernul Finlandei propune să plătească ex gratie 6,640 EUR [1] ( șase mii șase sute și patruzeci de euro) către dl Kari Retva, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 8 iunie 2007, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Eu, dl Kari Retva, reclamantul în cazul menționat anterior, observă că Guvernul Finlandei sunt pregătit să-mi plătească ex grație suma de 6,640 EUR (seize mii șase sute și patruzeci de euro) în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozită care ar putea fi aplicabilă. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Finlandei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). În consecință, art. 29 § 3 din Convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să elimine aplicarea din lista sa de cazuri. Fatoș Aracı Nicolas Bratza Președintele adjunct al grefierului [1] Această sumă include prejudiciu moral 5,500 EUR și costurile și cheltuielile 640 EUR (inclusiv impozitul pe valoarea adăugată) și 500 EUR (exclusiv impozitul pe valoarea adăugată).