ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5751/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5751/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 5 decembrie 2023
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, reține următoarele:
Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".
Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 16.09.2019, sub nr. de dosar x/2019, reclamanta A. prin reprezentant legal B. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Mehedinți, constatarea executării actului administrativ unilateral Proces Verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/26.06.2019 – titlu executoriu întocmit de APIA Mehedinți până la soluționarea definitivă a cauzei, obligarea pârâtei de a depune înscrisurile autentice, copie certificată care au stat la baza elaborării actului administrativ, admiterea acțiunii, anularea procesului-verbal și a deciziei nr. x/08.0.2019 a APIA Mehedinți și repunerea părții vătămate în situația anterioară emiterii procesului-verbal; obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 RON reprezentând daune morale cât și la plata cheltuielilor de judecată.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 971/2020 din data de 25 martie 2020 Tribunalul București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată privind pe reclamanta A. PRIN REPREZENTANT LEGAL B. și pe pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN MEHEDINȚI, a anulat Decizia nr. 9972 din 08.08.2019 emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Mehedinți, precum și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 02.07.2019 emis de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Mehedinți, obligând pârâta să plătească reclamantului suma de 1312,20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva acestei sentințe recurenta-pârâtă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN MEHEDINȚI a formulat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, înregistrat pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Soluția pronunțată de instanța de recurs
Prin decizia civilă nr. 2137 din data de 11.11.2020, Curtea de Apel București – secția a IX-a a admis recursul formulat recurentul-pârât AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEȚEAN MEHEDINȚI împotriva sentinței civile nr. 971/25.03.2020 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019 în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. prin reprezentant legal B., a casat sentința recurată și, rejudecând, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Cererea de revizuire exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamanta A., solicitând schimbarea deciziei, iar în rejudecare, să fie respins recursul, ca nefondat. Totodată, a solicitat suspendarea deciziei civile nr. 2137/2020 conform art. 512 și art. 513 C. proc. civ., până la finalizarea definitivă a căilor extraordinare de atac, această cerere de revizuire fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal sub nr. de dosar x/2021
Hotărârea ce face obiectul controlului judecătoresc dedus prezentei judecăți
Prin decizia civilă nr. 917 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal pronunțată la data de 06.04.2022 s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta-reclamantă A. prin reprezentant legal B. împotriva deciziei civile nr. 2137 din data de 11.11.2020, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IX-a în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Mehedinți, ca nefondată, respingându-se deopotrivă și cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 917 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal pronunțată la data de 06.04.2022, a declarat recurs revizuenta A., prin reprezentant legal, în persoana domnului B., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alineta 1 pct. 8 Cod procedută civilă.
În cadrul cererii de recurs s-a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate, reanalizarea cererii de revizuire din 01.10.2021 întemeiată pe art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, urmând a se constata că revizuirea este admisibilă și întemeiată și să se anuleze decizia civilă nr. 2137/2020 pentru erorile judiciare și motivele de nelegalitate menționate în cererea de revizuire, precum și rejudecarea cauzei pe fond.
S-a solicitat deopotrivă a se amâna pronunțarea și a se solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene emiterea unei Decizii preliminare privind chestiunea juridică de fond a poziției spațiale a suprafeței prag maxim 10 hectare.
Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Mehedinți a formulat întâmpinare la recursul promovat de revizuenta A., prin reprezentant legal, solicitând respingerea cererii de recurs, ca nefondate.
Procedura de soluționare a recursului.
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui Completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului, din data de 07.10.2022, s-a fixat primul termen pentru soluționarea cererii de recurs la data de 05.12.2023, în ședință publică, cu citarea părților, când, Înalta Curte, luând act de concluziile formulate de ambele părți cu privire la admisibilitatea acestei căi de atac, în conformitate cu dispozițiile art. 248 C. proc. civ., a reținut cauza pentru a se pronunța mai întâi pe acest aspect, raportat la caracterul definitiv al hotărârii recurate, acesta putând face inutilă cercetarea în fond a recursului.
Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.
Examinând cu prioritate condițiile de admisibilitate a recursului, Înalta Curte constată că recursul ce face obiectul prezentei judecăți este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."
Împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.
Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior, rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Prin urmare, recursul declarat împotriva unei decizii definitive, este inadmisibil; o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
În speță, hotărârea atacată cu recurs nu face parte din categoria hotărârilor prevăzute de textul de lege sus-menționat, fiind pronunțată într-o revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., cu privire la care dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ. stipulează că " Hotărârea data asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
Analizând " hotărârea revizuită", respectiv decizia civilă nr. 2137 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 11 noiembrie 2020, în dosarul nr. x/2019, se constată că și aceasta are caracter definitiv, fiind pronunțată în calea de atac a recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Astfel, în condițiile în care hotărârea ce face obiectul prezentei judecăți - Decizia Civilă nr. 917 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - are caracter definitiv (fiind pronunțată în soluționarea unei cereri de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. împotriva unei alte hotărâri – Decizia nr. 2137 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 11 noiembrie 2020 - care, la rându-i, a avut caracter definitiv), recursul declarat de revizuienta A. prin reprezentant legal B. împotriva acestei decizii, este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs, în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
Înalta Curte reține că exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalității, potrivit căruia căile de atac sunt instituite de lege, ceea ce înseamnă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.
Concret, Înalta Curte constată că instanța de recurs a fost învestită cu o cerere formulată împotriva unei hotărâri definitive, aspect în raport de care rezultă că demersul recurentei este inadmisibil.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care vizează exercitarea acțiunii civile prohibite, în mod expres sau implicit, de o normă legală imperativă ori care presupune nerespectarea unei condiții de validitate a căii procedurale alese de parte, implicând contestarea dreptului părții interesate de a sesiza instanța.
Prin urmare, în condițiile în care recursul de față vizează o hotărâre ce are caracter definitiv, instanța de control constată că recurenta-revizuentă nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva acesteia, motiv pentru care Înalta Curte reține că recursul promovat de aceasta este inadmisibil, urmând a fi respins, ca atare, calea de atac exercitată de parte nefiind prevăzută de lege.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de revizuenta A. prin reprezentant legal B., ca inadmisibil, făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de revizuenta A. prin reprezentant legal B. împotriva deciziei civile nr. 917 din 6 aprilie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 decembrie 2023.