ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5559/2023

Ședința publică din data de 23 noiembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, la 13.02.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:

În principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația Astrocitom.

În subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neinduse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Prin sentința nr. 82 din 8 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:

"Respinge excepția lipsei obiectului cererii de chemare în judecată invocată de Ministerul Sănătății. Respinge excepțiile inadmisibilității/lipsei plângerii prealabile invocate de Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Guvernul României.

Respinge excepția lipsei calității procesuale active invocată de Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Respinge excepția prematurității invocată de Ministerul Sănătății și Guvernul României. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României. Respinge acțiunea exercitată de reclamanta A. în contradictoriu cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Guvernul României, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge acțiunea exercitată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ca nefondată.

Respinge acțiunea exercitată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, în privința capătului de cerere formulat în subsidiar, ca nefondată."

Împotriva sentinței de fond menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamanta A., solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea recursului a susținut, în primul rând cu privire la excepția lipsei calității procesuale a pârâților Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, că aceștia au calitate procesuală pasivă deoarece art. 242 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prevede că "lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu consultarea CFR, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului."

În plus, a arătat că la 04.09.2018 Ministerul Sănătății a inițiat un proiect de Ordin privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, acest proiect de act normativ fiind publicat în transparență decizională, având loc dezbateri și făcându-se propuneri de îmbunătățire, însă până în prezent ordinul nu a fost semnat și publicat în Monitorul Oficial de către ministrul sănătății.

În ceea ce privește fondul cauzei, a susținut, în contextul citării dispozițiilor art. 8 lit. d) din Ordinul nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, că Ministerul Sănătății recunoaște și dorește să asigure accesul la tratament pentru pacienții fără alternativă terapeutică sau pentru care are contraindicație la medicamente prin intermediul prescripției "off-label", drept pentru care a inițiat proiectul de ordin menționat anterior.

Totodată, a susținut că ANMDMR este o instituție aflată în subordinea Ministerului Sănătății, că în prezent atât medicamentul Bevacizumabum (denumire comercială Avastin), cât și Triflutidinum + Tipiracilum (denumire comercială Lonsurf) sunt incluse, fiecare în parte, pe Lista de medicamente compensate aprobată prin H.G. nr. 720/2008 pentru cancerul colorectal, iar ANMDMR avea posibilitatea legală de a iniția din oficiu evaluarea combinației de medicamente menționate, pentru extinderea indicațiilor terapeutice.

În final a arătat că instanța de fond nu a ținut cont de practica judiciară în materie, enumerând în acest sens hotărâri pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Alba, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Bacău și Curtea de Apel Cluj.

Prin întâmpinările formulate de Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România s-a solicitat, în esență, respingerea recursului și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală, pârâta ANMDMR reiterând solicitarea de a respinge cererea de recurs, în principal, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Ministerul Sănătății a formulat, la rândul său, întâmpinare la cererea de recurs, solicitând, pe cale de excepție, constatarea nulității recursului pentru neformularea unor critici care să permită încadrarea în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității cererii de recurs, invocată de intimatul-pârât Ministerul Sănătății prin întâmpinarea depusă în cauză, Înalta Curte o apreciază întemeiată și o va admite, urmând să constate că recursul reclamantei este nul, pentru considerentele ce succed.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte amintește că recursul este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege, motivele de recurs fiind instituite, așadar, prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere de legiuitor și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.: "Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:…d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ., atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) din același cod, sancțiunea nulității recursului.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Astfel, instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de dispozițiile legale amintite.

În speță, recurenta-reclamantă a clamat incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă nu a formulat veritabile critici la adresa sentinței pronunțate de instanța de fond, prin care să arate în ce constă, în concret, nelegalitatea acesteia, raportat la soluția pronunțată de curtea de apel ori la argumentele arătate de instanță în fundamentarea hotărârii, pentru a putea fi încadrate în textul de lege precizat, care, prin urmare, a fost invocat exclusiv în mod formal.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs și susținerile recurentei, reține caracterul nemotivat al căii de atac, aceasta limitându-se să reitereze dispozițiile legale incidente în speță, să reia susțineri referitoare la obligațiile pârâților în procedura de includere a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația Astrocitom, pe Lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100% și, în final, să evidențieze practica judiciară în materie prin exemplificarea unor hotărâri pronunțate de mai multe instanțe la nivel național.

Se constată, așadar, că recursul nu conține motive care să poată fi încadrate în cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat în susținerea căii de atac exercitate, reclamanta neformulând nicio critică veritabilă de nelegalitate la adresa sentinței atacate din perspectiva dispozițiilor legale pe care instanța le-ar fi încălcat în pronunțarea hotărârii, ci doar a invocat practica judiciară în materie și a redat prevederile legale aplicabile în materie.

Or, față de rigorile ce caracterizează calea de atac a recursului în actuala reglementare, modalitatea de redactare a cererii formulate de recurenta-reclamantă nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curți, învestite cu verificarea legalității hotărârii atacate. În egală măsură, reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinței de fond, dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.

În aceste condiții, reținând că nu este posibilă o încadrare a motivelor formulate într-unul dintre cazurile de casare reglementate de art. 488 C. proc. civ. și constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu de instanță, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea recursului exercitat în cauză de către recurenta-reclamantă.

Pentru argumentele expuse la pct. II.1 din decizie, întrucât recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor impuse de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) și art. 496 alin. (1) din același cod, va constata nul recursul declarat de reclamantă și va menține sentința de fond atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 82 din 8 mai 2023 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.