ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5064/2023

Ședința publică din data de 6 noiembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal sub numărul x/2022, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est (ADRNE/OI) și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLAP/AMPOR) anularea în parte a actului denumit "Rezultatul evaluării tehnice și financiare" emis de către pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est sub nr. x/30.07.2021 exclusiv în ceea ce privește depunctarea proiectului a urmare a evaluării subcriteriului 1.3.a, a subcriteriului 1.3.b și a subcriteriului 3.2.a; anularea în parte a actului administrativ denumit "Scrisoare răspuns contestator/OI" emis de către pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sub nr. x/20.10.2021 exclusiv în ceea ce privește respingerea contestației privind modul de evaluare a celor trei subcriterii și menținerea depunctării proiectului pentru cele trei subcriterii; obligarea pârâtelor la efectuarea tuturor operațiunilor administrative și emiterea actelor administrative de acordare a punctajului maxim de 5 puncte pentru primul subcriteriu, 4 pentru al doilea și 3 pentru al treilea; obligarea pârâtelor la încheierea contractului de finanțare pentru o valoare a finanțării nerambursabile în cuantum de 5.932.778,67 euro, conform cererii de finanțare, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive, sub sancțiunea plății unei penalități în cuantum de 15.000 pe zi de întârziere; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 72/2022 din 24 mai 2022, Curtea de Apel Iași – secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea promovată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Agenția pentru Dezvoltare regională Nord – Est și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ca neîntemeiată.

Reclamanta A. S.R.L. a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 10 mai 2022 si împotriva sentinței de mai sus, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea lor și în principal, trimiterea cauzei spre o noua judecata instanței competente; în subsidiar, in urma reiudecarii litigiului in fond, admiterea cererii de chemare in judecata, astfel cum a fost formulată.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

3.1. Hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, respectiv cu încălcarea prevederilor art. 13, 14, 20, 22 Cod procedură civilă (motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.).

În ceea ce privește respingerea cererii reclamantei de acordare a unui termen in vederea studierii inscrisurilor care au stat la baza emiterii actelor administrative atacate in cauza si pe care instanța de fond le-a pus in vedere celor doi intimați sa le depună la dosar, s-a arătat că, la data de 09.05.2022, cu o zi înaintea termenului de judecata de la Curtea de Apel Iași, la sediul procesual ales din București (sediul societății de avocați care a asigurat reprezentarea reclamantei in prezenta cauza) a fost comunicat un CD conținând înscrisurile in format electronic, depuse de intimatul parat MDLPA (97 de documente, cu o dimensiune de 358 MB), fiind imposibila studierea acestora de către avocatul care s-a ocupat de dosar, care plecase deja spre Iași, în vederea reprezentării reclamantei la termenul de judecata din ziua următoare.

La data de 10 mai 2022, deci in ziua termenului de judecata de la Curtea de Apel Iași, la sediul procesual ales din București au fost comunicate, în format fizic, înscrisurile depuse de intimata parata ADR NE. Ca urmare, la termenul de judecata din 10 mai 2022, având in vedere volumul mare al înscrisurilor depuse de ADR NE, apărătorul reclamantei a solicitat un termen in scopul studierii acestora si a depunerii de înscrisuri in contraprobă, daca va fi cazul. Fata de solicitarea instanței de a preciza ce anume înscrisuri dorește să depună în contraprobă, apărătorul reclamantei a arătat ca nu este in măsura sa indice la acel moment ce înscrisuri dorește sa depună, atâta timp cat nu a avut ocazia sa studieze înscrisurile depuse de partea adversă.

Recurenta a arătat că instanța a respins cererea, cu motivarea că "în cadrul documentației înaintate de parata ADRNE se regăsesc declarațiile experților, documentele depuse de reclamanta pentru achiziție, formularul cererii de finanțare, contractul de finanțare, programul operațional, respectiv Ghidul solicitantului, solicitările de clarificări, declarațiile de imparțialitate si confidențialitate ale evaluatorilor.

Consecutiv, apărătorul reclamantei a solicitat instanței că, în măsura în care punctele de vedere formulate de experții evaluatori nu se regăsesc la dosar, sa pună în vedere pârâților să le depună; in mod cu totul abuziv, instanța de fond a respins atât cererea de acordare a unui termen pentru studierea documentației depuse de ADR NE, pe motiv ca "documentația comunicata nu conține înscrisuri pe care reclamanta sa nu le cunoască", cat si cererea de obligare a paratelor sa depună opiniile experților evaluatori, care au stat la baza emiterii celor doua acte administrative contestate, pe motiv ca "punctul de vedere al experților este consemnat expres in raportul de evaluare, fiind menționat motivul pentru care a fost acordat un anumit punctaj"'.

In continuare, apărătorul reclamantei a solicitat acordarea unui termen pentru studierea înscrisurilor depuse pe CD de către intimatul parat MDLPA si comunicate la sediul in București, in preziua termenului de la Curtea de Apel Iași, existând, așadar, o imposibilitate obiectiva de studiere a acestora; având cuvântul asupra acestei cereri de acordare a unui termen, reprezentantul ADRNE a solicitat respingerea cererii, pe motiv ca înscrisurile înaintate de minister nu conțin elemente noi; or, instanța a adus la cunoștința apărătorului faptul ca solicitarea formulata în acest sens a fost respinsă.

Prin respingerea cererii de acordare a unui termen pentru studierea înscrisurilor depuse de părțile adverse, instanța de fond a încălcat următoarele principii fundamentale care guvernează desfășurarea procesului civil: dreptul la apărare, consacrat de art. 13 C. proc. civ. dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 6 C. proc. civ. principiul contradictorialității, respectiv dispozițiile art. 14 alin. (2) Codul de procedură civilă.

Dincolo de faptul ca in cazul încălcării principiilor anterior menționate, reclamanta nu este ținuta sa dovedească o vătămare, in măsura in care intimații-parați ar fi depus in timp util înscrisurile de care au înțeles sa se folosească sau instanța de fond ar fi acordat un termen pentru studierea documentației depuse de cei doi parați, reclamanta ar fi avut posibilitatea sa invoce un motiv suplimentar de nulitate a actului administrativ emis de paratul MDLFA sub nr. x/20.10.2021, constând in existenta unui conflict de interese in persoana expertului evaluator care a emis opinia ce a stat la baza soluționării de către MDLPA a contestației; în mod evident, imparțialitatea si obiectivitatea doamnei B. in soluționarea contestației depuse de reclamanta au fost afectate de împrejurarea ca societatea pe care o conduce/al cărei angajat este, respectiv C. S.R.L., a oferit servicii de consultanta constând in scrierea si depunerea unei/unor cereri de finanțare, in cadrul apelului POR 846/2/2 (2.2. IMM Apel 2020). De altfel, conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanțare nu pot fi solicitanți și/sau nu pot acorda servicii de consultanță unui solicitant.

De altfel, intr-o speța cvasi-similara, aflata tot pe rolul Curții de Apel Iași si care viza tot nelegala depunctare a unui proiect depus in cadrul POR/846/2/2 -IMM Apel 2020, reclamanta din cauza respectiva a fost in măsura sa-si completeze cererea introductiva cu un motiv suplimentar de nulitate, care viza tot existența conflictului de interese in persoana evaluatorului B..

În ceea ce privește respingerea probei cu interogatoriul pârâților, instanța de fond a motivat soluția prin aceea ca este "inutila, (...) poziția autorităților parate fiind exprimata in mod cert prin actele administrative contestate si, eventual, prin legătura pe care o fac acestea cu documentația aferenta, existenta la dosar".

Evident ca o asemenea motivare este nelegală, in condițiile in care ar însemna ca proba cu interogatoriul este inutila in toate cazurile, din moment ce părțile isi exprima întotdeauna poziția prin actele de procedura sau, in cazul de fata, prin actele administrative contestate. În realitate, chestiunea in discuție nu era poziția paratelor exprimata prin actele administrative, ci legalitatea acesteia, astfel ca teza probatorie viza nelegala depunctare a proiectului depus de reclamanta. Astfel, cu titlu de exemplu, in ce privește subcriteriul 1.3.b, astfel cum rezultă din actul administrativ denumit Rezultatul evaluării tehnice și financiare", depunctarea s-a datorat împrejurării ca experții evaluatori au considerat ca prețul serviciilor de consultanță în implementarea proiectului este "nerezonabil supraevaluat".

Or, experții evaluatori aveau obligația de a face o analiza a rezonabilității valorilor cuprinse în bugetele orientative, care este reglementata de art. 3 alin. (2) din Normele de aplicare ale O.U.G. nr. 66/2011 si care presupune consultarea bazelor de date existente pe internet și/sau solicitarea efectivă de oferte de preț de la firme de specialitate; de asemenea, o alternativă a acestei metode este aceea de a solicita potențialului beneficiar să furnizeze aceste oferte de preț, situație în care realitatea și regularitatea acestor oferte sunt verificate de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene; de asemenea, se pot aplica și alte metode identificate și stabilite prin procedurile autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene. In consecința, întrebările propuse de reclamanta in cadrul probei cu interogatoriul vizau existenta acestei analize.

De asemenea, tot nelegala este si motivarea respingerii probei cu interogatoriul intimatelor parate pe considerentul ca elementele de fapt exterioare aspectelor consemnate in acte nu pot modifica si nici releva alte aspecte prin administrarea probei cu interogatoriul, in condițiile in care existenta sau nu a unei analize a rezonabilitatii costului cu consultanta in implementarea proiectului este extrem de relevanta in verificarea legalității depunctării pe motiv ca suma estimata pentru cheltuielile de consultanta aferente implementării proiectului este supraestimata, nerezonabila; deci instanța de fond avea obligația sa verifice modul in care ADR NE a făcut analiza rezonabilitatii prețului serviciilor de consultanță.

În consecința, prin respingerea probei cu interogatoriu, instanța de fond a incalcat dispozițiile art. 22 alin. (2) C. proc. civ., pronunțând o hotărâre nelegala, fara a stabili in mod corect si complet faptele si fara a afla adevărul in cauza.

În ceea ce privește respingerea probei cu cele doua expertize de specialitate, instanța de fond le-a considerat inutile, in primul rând, pentru ca "evaluarea s-a realizat de către experți independenți". O astfel de motivare a respingerii probei cu expertiza tehnica judiciara este nelegală, in condițiile in care, prin intermediul acesteia, reclamanta tindea sa probeze tocmai nelegalitatea opiniilor experților evaluatori independenți si, in mod subsecvent, a actelor administrative emise in baza acestora. Practic, daca ar accepta poziția instanței de fond, ar însemna că nimeni nu ar putea sa contrazică opiniile experților evaluatori si ca, in consecința, modul de punctare a proiectului nu ar putea fi contestat - ceea ce este inacceptabil si reprezintă o veritabila încălcare a dreptului la un proces echitabil.

AI doilea motiv pentru care instanța de fond a respins proba cu expertiza ii reprezintă faptul ca "instanța urmează a verifica daca modalitatea in care a fost realizata evaluarea întrunește sau nu condițiile excesului de putere", deși excesul de putere, asa cum este acesta definit de art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, a reprezentat doar unul dintre motivele de nelegalitate invocate de reclamanta cu privire la Scrisoarea răspuns contestatar/OI (si care a vizat depunctarea proiectului de către MDLPA pentru alte motive decât cele reținute de ADR NE in Rezultatul evaluării tehnice si financiare).

În realitate, instanța de fond a fost investita cu verificarea legalității si temeiniciei actelor administrative contestate prin prisma tuturor motivelor invocate prin cererea de chemare in judecata, iar nu doar pentru exces de putere. Or, pentru a pronunța o hotărâre legala, instanța de fond avea obligația sa verifice daca motivele depunctarii, menționate in cele doua acte administrative, sunt legale si temeinice, iar o astfel de verificare nu putea fi realizata in mod nemjilocit de către instanța, tocmai pentru ca implica o serie de chestiuni tehnice, specializate, pentru a căror lămurire era necesara părerea unui expert; în consecință, instanța ar fi trebuit sa numească un expert care sa verifice aspectele tehnice ale cauzei, pentru a îi da posibilitatea de a dovedi ceea ce a susținut prin cererea de chemare in judecata.

Procedând in acest fel, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, in condițiile in care:

- in ceea ce privește subcriteriul 1.3.a - aceasta a reținut, în esență, ca,fara prezentarea structurii prețului, o afirmație precum cea anterioara nu poate avea vreo fundamentare, întrucât acest preț trebuie justificat". Or, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a arătat, in mod detaliat, modalitatea in care a fost justificat prețul produselor in Planul de afaceri si, pentru ca aceasta reprezintă o chestiune tehnica, a propus si obiective de expertiza in acest sens;

- in ceea ce privește subcriteriul 1.3.b - instanța de fond a ignorat complet faptul ca, in Rezultatul evaluării tehnice si financiare, motivul depunctării 1-a reprezentat caracterul "nerezonabil/supraevaluat" al serviciilor de consultanta si a reținut ca "motivele avute in vedere pentru depunctarea reclamantei au fost reprezentate de fundamentarea cheltuielilor de consultanta", deși asa-zisa nefundamentare a fost reținuta doar de către MDLPA, in soluționarea contestației. In consecința, instanța de fond nu a analizat deloc chestiunea referitoare la caracterul "nerezonabil/supraevaluat" al serviciilor de consultanta, ci s-a limitat la a prelua argumentele ADRNE din întâmpinare. Or, unul dintre obiectivele expertizei propuse de reclamanta a vizat stabilirea de către expert a împrejurării daca prețul serviciilor de consultanta in implementarea proiectului a fost unul rezonabil, in sensul art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență nr. 66/2011, analiza urmând a fi făcuta cu respectarea cerințelor art. 3 alin. (1) din Normele de aplicare ale O.U.G. nr. 66/2011 si având in vedere toate criteriile relevante cum ar fi complexitatea proiectului, valoarea acestuia, garanțiile oferite de ofertant etc. De asemenea, dat fiind ca fundamentarea cheltuielilor cu consultanta trebuia făcuta potrivit Ghidului solicitantului, a propus ca obiective de expertiza sa stabilească expertul daca bugetul aferent serviciilor de consultanta in implementarea proiectului a fost fundamentat prin cererea de finanțare si prin Planul de afaceri, potrivit cerințelor Ghidului Solicitantului"; sa stabilească expertul daca cererea de finanțare, Planul de afaceri si Răspunsul la Solicitarea de clarificări nr. 2 cuprind justificarea valorii estimate a costului serviciilor de consultanta in implementarea proiectului, in conformitate cu cerințele Ghidului solicitantului, și daca acest cost este necesar în contextul investiției.

- In ceea ce privește subcriteriul 3.2.a, pentru a cărui nelegala depunctare reclamanta a solicitat administrarea probei cu expertiza tehnica judiciară în specialitatea protecția muncii, instanța de fond a respins proba cu expertiza reținând ca "referitor la chestiunea semnalizării vizuale a echipamentelor, retine ca a fost analizata de către reclamanta, prin cererea de chemare in judecata și ca pârâții au invocat la rândul lor o legislație care ar fi aplicabila in materia protecției muncii, urmând a fi verificate argumentele reclamantei si cele vizând protecția muncii, Retine ca semnalizarea respectiva produce efecte suplimentare fata de non-semnalizarea echipamentelor, urmând a verifica, in concret, cu ocazia pronunțării, care sunt aceste efecte."

In realitate, prin obiectivul propus, reclamanta nu a urmărit clarificarea de către expert a unor prevederi legale ci daca modulul de semnalizare vizuala, cu care urmau a fi dotate echipamentele propuse a fi achiziționate prin Proiect, reprezintă o adaptare a acestora pentru accesul si operarea echipamentelor de către persoane cu dizabilitati auditive. Or, astfel cum rezulta din sentința recurată, contrar anticipării din încheierea din data de 10 mai 2022, instanța de fond nu a analizat, in niciun fel, care sunt efectele semnalizării luminoase cu care urmau a fi dotate, in mod suplimentar, echipamentele achiziționate prin proiect, ci a îmbrățișat, fara rezerve, apărările invocate de ADR NE prin întâmpinare care erau nelegale.

Având în vedere cele de mai sus, prin respingerea, in corpore, a tuturor probelor solicitate, instanța de fond i-a lipsit de posibilitatea de a-și dovedi susținerile.

3.2. Hotărârea atacata nu cuprinde motivele pe care se întemeiază - motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ. se referă la faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și motivele pentru care s-au respins cererile părților. Motivarea este de esența hotărârilor și este necesară pentru a o face înțeleasă și acceptată de părți, dar și pentru a permite instanței de control judiciar să verifice, după caz, stabilirea situației de fapt și a aplicării legii sau numai aplicarea legii.

În cauza de fata, instanța de fond nu a stabilit, in mod corect si complet, situația de fapt - dat fiind ca a respins probele cu interogatoriu si cele doua expertize -si nu a arătat motivele de fapt si de drept pentru care a respins argumentele sale din cererea de chemare in judecata.

În ceea ce privește subcriteriul 1.3.a, instanța de fond a reținut, prin preluarea argumentelor ADR NE din întâmpinare, faptul ca depunctarea s-a datorat împrejurării ca Planul de afaceri nu ar cuprinde o structura a tarifului estimat/nu detaliază componenta preturilor de vânzare pentru produsele propuse.

În realitate, asa cum a arătat si in cererea de chemare in judecata, in Subsecțiunea 5.3 -Analiza financiară a investiției - din Planul de afaceri a fost explicat, în mod narativ și tabelar, modul de estimare a veniturilor în perioada analizată, în conformitate cu ipotezele descrise în Secțiunea 4 - Strategia de marketing. În plus, pentru înțelegerea și mai exactă a prețurilor practicate pentru produse, în Subsecțiunea 5.3 - Analiza financiară a întreprinderii, în urma finalizării investiției, s-au detaliat explicit, în mod narativ și tabelar, toate cheltuielile societății, grupate pe categorii bilanțiere.

Instanța de fond nu a explicat, in niciun fel, de ce toate aceste informații din Planul de afaceri nu sunt suficiente pentru a detalia compunerea prețului de vânzare a produselor, ci s-a limitat sa constate ca nu exista o prezentare a structurii prețului, in sensul de deviz antecalculatie (in condițiile in care Ghidul solicitantului nici nu impunea cerința prezentării unei structuri a tarifului estimat). In realitate, astfel cum rezulta din Planul de afaceri, prețul de vânzare a fost stabilit în mod realist, având la bază consumul de materii prime specific pentru fiecare produs (detaliat în Planul de afaceri si in Tabelul 28 Cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile), la care au fost adăugate cheltuielile indirecte/per produs și marja de profit a societății.

De asemenea, instanța de fond nu a analizat argumentele reclamantei referitoare la nelegalitatea "Scrisorii răspuns contestatar/OI" pentru contrarietate intre considerente si dispozitiv si nici argumentele referitoare la excesul de putere, invocate prin cererea de chemare in judecata.

În ceea ce privește subcriteriul 1.3.b., instanța de fond nu a analizat împrejurarea ca verificarea îndeplinirii subcriteriului 1.3.b nu presupunea o analiza de către experții evaluatori a caracterului rezonabil al cheltuielilor, ci o verificare a cerinței ca bugetul cererii de finanțare sa fie fundamentat pe cel puțin doua surse verificabile iar costurile de investiție sa fie necesare si valoarea estimata a acestora sa fie justificata; faptul ca, in conformitate cu prevederile legale invocate, constatarea ca o anumita cheltuiala este nerezonabila nu atrage depunctarea proiectului ci, după caz, solicitarea de reducere corespunzătoare a bugetului sau nedecontarea cheltuielii respective; argumentele referitoare la caracterul rezonabil al cheltuielii cu consultanta in implementarea proiectului, deși acesta a fost motivul depunctarii subcriteriului I.3.b prin actul administrativ emis de ADRNE; argumentele reclamantei referitoare la nelegalitatea "Scrisorii răspuns contestatar/OI" pentru contrarietate intre considerente si dispozitiv si nici argumentele referitoare la excesul de putere, invocate la paginile 41-42 din cererea de chemare in judecata.

În ceea ce privește subcriteriul 3.2.a., instanța de fond nu a analizat niciunul din motivele de nelegalitate invocate prin cererea de chemare in judecata ci si-a fundamentat soluția pe o serie de texte de lege - complet inaplicabile in speța — invocate de ADRNE prin întâmpinare.

În consecința, având in vedere argumentele de mai sus, prin omisiunea instanței de fond de a examina și cerceta, în mod efectiv, prin considerentele hotărârii recurate, în integralitate, motivele de fapt și de drept invocate de reclamanta recurenta reclamantă, motive ce necesitau un răspuns specific și explicit, au fost nesocotite dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ. și a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, Înalta Curte fiind în imposibilitatea de a exercita în mod corespunzător atribuțiile de control judiciar.

Prin urmare, având in vedere ca instanța de fond nu s-a pronunțat, în mod explicit, asupra unor argumente și mijloace de probă esențiale invocate de reclamanta în motivarea acțiunii, aceasta echivalează cu nemotivarea hotărârii și atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

3.3. Motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. - hotărârea a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material

3.3.1. În ceea ce privește analiza subcriteriului 1.3.a, hotărârea a fost data cu încălcarea prevederilor Ghidului solicitantului.

Potrivit Ghidului solicitantului, Subcriteriul 1.3.a - Proiecțiile veniturilor si cheltuielilor de operare sunt realiste, fundamentate pe date corecte, surse verificabile - vizează calitatea Planului de afaceri in ceea ce privește modul in care solicitantul a estimat veniturile si cheltuielile ocazionate de implementarea proiectului, in sensul ca acestea trebuie sa fie realiste (in sensul propriu al termenului, adică sa reproducă fidel realitatea), sa se bazeze pe date corecte (înțelegând aici inclusiv datele financiare ale solicitantului, anterior depunerii cererii de finanțare) si pe surse verificabile.

Cerințele Ghidului special privind modul in care cererea de finanțare trebuie sa respecte Subcriteriul 1.3.a sunt prezentate in Anexa 1.5. - Planul de afaceri, capitolul 5.

Prin sentința recurata, instanța de fond a considerat ca depunctarea Proiectului reclamantei pentru acest subcriteriu a fost corecta, întrucât prezentarea unei structuri a tarifului estimat (mai exact a prețului produselor care urmau a fi realizate in urma implementării Proiectului) ar fi fost o cerința subînțeleasă a Ghidului solicitantului, dar si necesara pentru a se aprecia asupra realismului proiecției de venituri si cheltuieli. Altfel spus, in opinia instanței de fond, deși admite ca, in Ghidul solicitantului, mai exact in Anexa 1.5. - Planul de afaceri, capitolul 5, nu este prevăzuta obligația prezentări unor devize antecalculație din care sa rezulte structura prețului estimat, lipsa prezentării acestei structuri ar echivala cu o nejustificare a prețului si ca, in consecința, proiecțiile veniturilor si cheltuielilor de operare nu ar fi unele realiste.

În realitate, aceste considerente ale instanței de fond sunt nelegale, in condițiile in care Ghidul specific nu impune cerința prezentării unei structuri a tarifului estimat (de fapt, este vorba despre prețul de vânzare estimat pentru produsele noi, obținute in urma implementării Proiectului) si nici a unor devize antecalculație pentru produsele propuse dat fiind ca, pe de o parte, structura prețului de vânzare nu afectează realismul și fundamentarea proiecțiilor veniturilor și cheltuielilor si, pe de alta parte, devizele antecalculație nu au o influență directă asupra proiecțiilor veniturilor si cheltuielilor de operare ale companiei (OPEX), ci, eventual, acestea ar fi putut justifica cheltuielile de investiție (CAPEX).

Contrar susținerilor instanței de fond, care a reținut ca reclamanta nu ar fi justificat prețul estimat al produselor, in Planul de afaceri, in Tabelul 26 se regăsesc preturile unitare pe mp ale celor trei categorii de etichete (standard, standard plus si lux), corelate cu cantitățile estimate lunar si anual, pentru o perioada de 10 ani de la implementarea Proiectului.

Realismul acestor preturi - dat fiind ca, pana la urma, aceasta este cerința care trebuia verificata in cadrul subcriteriului 1.3.a— rezulta din analiza Planului de afaceri, respectiv din prezentarea elementelor principale care compun acest preț. Toate aceste estimări de cheltuieli au legătura directa cu produsele ce trebuiau obținute in urma implementării Proiectului - altfel spus reprezintă totalitatea costurilor reclamantei ocazionate de producția celor trei tipuri de etichete, astfel ca susținerile instanței de fond conform cărora "tabelele de la fila x si următoarele din Planul de afaceri (cheltuieli) răspund doar la chestiunea globala venituri/cheltuieli, fără a arata in vreun fel ceea ce i se reproșează - structura tarifului estimat" sunt vădit neîntemeiate, in condițiile in care tocmai aceste cheltuieli sunt cele care alcătuiesc structura tarifului estimat.

Cerința care trebuia respectata in ce privește prețul de vânzare estimat era aceea de a face considerații asupra ipotezelor conform cărora preturile/tarifele folosite nu depășesc capacitatea de plată a utilizatorilor în condițiile locale concrete și a nivelurilor istorice de preț pe respectiva piață. Aceasta cerința are in vedere ca preturile produselor obținute sau a serviciilor prestate in urma implementării proiectului (in cazul reclamantei este vorba despre cele trei tipuri de etichete ce vor fi realizate ca urmare a implementării proiectului) sa nu depășească capacitatea de plata a utilizatorilor acestor bunuri sau servicii (deci a clienților), în condițiile locale concrete și a nivelurilor istorice de preț pe respectiva piață. Altfel spus, pentru a fi îndeplinita aceasta cerința este necesar ca preturile estimate pentru cele trei tipuri de etichete ce vor fi oferite de reclamanta, in urma implementării proiectului, sa se încadreze in prețul pieței.

Prețul estimat al celor trei tipuri de etichete se regăsește in Planul de afaceri, in Tabelul 26. Respectarea cerinței in discuție a fost demonstrata în Secțiunea 4.3 - Strategia de marketing din Planul de afaceri, prin prezentarea ipotezelor de lucru si a strategiei reclamantei de a se poziționa în piață prin practicarea unei politici de preț sistematice si stabile, mai scăzute decât concurenta, sens in care a arătat ca intervalul in care se va situa acest preț este de 80-100% din prețul concurentei, in funcție de o serie de criterii. De asemenea, a arătat ca avantajele acestei politici de preț sunt: generarea unei cereri mari pentru produse; volumul mare de producție pe care ii generează cererea poate conduce la o scădere a costului per unitate; obținerea unui profit cumulat pe termen lung mai mare decât profitul adus de prețul stabilit prin metoda cost - plus. Monitorizarea preturilor concurenților si alinierea la acestea se va face de preferința lunar si nu mai rar de 3 luni prin centralizarea feedback-ului direct adunat de forța de vânzări de la clienți sau distribuitori. Practicarea unui preț mai mic decât concurenta nu depășește capacitatea de plata a utilizatorilor, din moment ce aceștia din urma se pot orienta către produsele noastre, in detrimentul concurentei.

3.3.2. În ceea ce privește analiza subcriteriului 1.3.b

A. Hotărârea a fost data cu încălcarea prevederilor Ghidului solicitantului, dat fiind ca verificarea îndeplinirii subcriteriului 1.3.b nu presupunea o analiza de către experții evaluatori a caracterului rezonabil al cheltuielilor, ci o verificare a cerinței ca bugetul cererii de finanțare sa fie fundamentat pe cel puțin doua surse verificabile iar costurile de investiție sa fie necesare si valoarea estimata a acestora sa fie justificata

Verificarea de către experții evaluatori a modului in care cererea de finanțare respecta cerința conform căreia costurile investiției sunt corect estimate si sunt fundamentate, se face potrivit Anexei 1.5 - Plan de afaceri - la Ghidul specific, respectiv prin verificarea existentei la dosarul cererii de finanțare a cel puțin 2 surse verificabile (oferte de preț/cataloage/website-uri, trimitere la o analiza, la un studiu de piață, orice document anexat care poate să susțină prețul inclus în buget) care fundamentează bugetul cererii de finanțare.

În privința costurilor aferente activității de consultanta, experții evaluatori nu au mai aplicat aceeași regula (verificarea existentei la dosarul cererii de finanțare a cel puțin 2 surse verificabile) ci au analizat aceasta cheltuiala prin raportare la dispozițiile Ghidului specific, care se refera la condițiile cumulative de eligibilitate a cheltuielilor, respectiv la cerința ca, pentru a fi eligibila, cheltuiala trebuie sa fie rezonabila si necesara realizării operațiunii. Or, instanța de fond ar fi trebuit sa constate ca eligibilitatea cheltuielilor nu are absolut nimic de-a face cu criteriul in discuție - respectiv Calitatea planului de afaceri - ci vizează o cu totul alta chestiune, si anume aptitudinea unei cheltuieli de a fi finanțata din fonduri nerambursabile.

B. Hotărârea a fost data cu aplicarea greșita a dispozițiilor art. 3 alin. (4) din Normele metodologice din 2011 de aplicare a O.G. nr. 66/2011 întrucât, conform acestei prevederi legale, caracterul nerezonabil al unei cheltuieli atrage solicitarea de reducere corespunzătoare a bugetului, iar nu depunctarea proiectului

Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (4) din Normele metodologice din 2011 de aplicare a prevederilor O. G. 66/2011, in cazul în care se constată că bugetul nu este fundamentat în mod adecvat, respectiv că valorile cuprinse în acesta nu sunt susținute de o justificare corectă nici în ceea ce privește nivelul prețurilor utilizate și nici în ceea ce privește raportul dintre investiția realizată și rezultatul așteptat, se solicită beneficiarului o micșorare corespunzătoare a bugetului orientativ.

De asemenea, după încheierea contractului de finanțare, daca se constata ca o cheltuiala nu îndeplinește cerința generala de a fi rezonabilă și necesară realizării operațiunii, aceasta este declarata neeligibila (art. 2 alin. (1) lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014-2020).

Prin urmare, in legătura cu caracterul rezonabil si fundamentat al unei cheltuieli, se disting doua ipoteze distincte, cu doua sancțiuni diferite - niciuna dintre acestea insa nefiind depunctarea Proiectului: in măsura in care cheltuiala "nerezonabila si nefundamentata" a fost inclusa in bugetul orientativ, care va sta la baza încheierii Contractului de finanțare, autoritatea de management sau, după caz, organismul intermediar, va solicita beneficiarului o micșorare corespunzătoare a bugetului orientativ; in cazul in care cheltuiala "nerezonabila si nefundamentata" a fost deja efectuata de beneficiar, după încheierea contractului de finanțare, atunci aceasta va fi declarata neeligibila si nu va fi plătită beneficiarului.

In cazul de fata, atâta timp cat cheltuiala cu activitatea de consultanta a fost inclusa in bugetul orientativ (cel care sta Ia baza încheierii contractului de finanțare), in măsura in care ar fi considerat ca aceasta este nerezonabila, intimata parata ADRNE ar fi trebuit sa solicite o micșorare corespunzătoare a bugetului orientativ, pana la limita la care aceasta cheltuiala ar fi devenit rezonabila, in accepțiunea autorității, iar nu sa procedeze la depunctarea Proiectului pentru subcriteriul 1.3.b.

In ceea ce privește considerentul instanței de fond, conform căruia "chestiunile de eligibilitate a cheltuielilor si posibilitatea reducerii acestora, arătate in cererea de chemare in judecata, privesc perioada de după încheierea contractului de finanțare, art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 66/2022 referindu-se la beneficiarii de fonduri europene si/sau fonduri publice naționale, iar nu la candidații pentru astfel de fonduri", se arată că este nelegal, instanța de fond neînțelegând argumentele din cererea de chemare in judecata.

Astfel, reclamanta a arătat ca, in cazul solicitanților, existenta unei cheltuieli nerezonabile atrage solicitarea de reducere corespunzătoare a bugetului (conform art. 3 alin. (4) din Normele metodologice din 2011 de aplicare a prevederilor O. G. 66/2011)-iar nu depunctarea proiectului, iar in cazul beneficiarilor, cheltuiala nerezonabila va fi declarata neeligibila si nu va fi decontata beneficiarului (conform art. 2 alin. (1) lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 399/2015).

De altfel, aceasta interpretare rezulta inclusiv din Scrisoarea răspuns contestatar, unde se menționează ca "având in vedere constatările experților evaluatori, potrivit cărora, relativ la gradul mediu de dificultate a proiectului, suma se considera supraestimata in contexul pieței de consultanta, tinand cont de prevederile din Ghidul specific, secțiunea "Condiții cumulative de eligibilitate a cheltuielilor" conform cărora cheltuiala trebuie "să fie rezonabilă și necesară realizării operațiunii", se recomanda ca, in cazul in care proiectul este selectat pentru finanțare, OI sa reanalizeze eligibilitatea cheltuielilor cu serviciile de consultanta"'.

C. Hotărârea a fost data cu aplicarea greșita a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență nr. 66/2011 si art. 3 alin. (2) din Normele de aplicare ale O.U.G. nr. 66/2011

Prin sentința recurată, instanța de fond a ignorat complet ca motivul depunctării Proiectului pentru subcriteriul 1.3.b, prin actul administrativ denumit Rezultatul evaluării tehnice si financiare, 1-a reprezentat caracterul supraevaluat/nerezonabil al cheltuielilor cu consultanta in implementarea proiectului, iar nu o presupusa nefundamentare a acestor cheltuieli.

Or, caracterul supraevaluat/nerezonabil are in vedere cuantumul/valoarea serviciilor de consultanta - in sensul ca aceasta valoare ar fi excesiva/supaestimatî, iar nu ceea ce instanța de fond, preluând argumentația MDLPA din Scrisoarea răspuns contestatar, intelege prin fundamentarea prețului - respectiv o estimare a cheltuielilor (număr persoane implicate, număr de ore, tarif orar etc) - fundamentare care, oricum, a fost realizata de reclamanta in cadrul Răspunsului la Solicitarea de clarificări nr. 2.

In orice caz, aspectul referitor la nefundamentarea cheltuielilor cu consultanta a apărut abia in actul de soluționare a contestației, respectiv in Scrisoarea răspuns contestatar, unde expertul evaluator a reținut ca "referitor la aceste tipuri de costuri ca si justificare pentru valorile evidențiate in buget sunt prezentate contractele de servicii încheiate, dar in cadrul cărora nu sunt fundamentate aceste costuri, de exemplu la serviciile de consultanta nu s-a regast alocarea unui număr de experți cu ore/lucru aferente motiv pentru care se constata doar ca ofertele prezintă valori asemănătoare".

Asa fiind, instanța de fond ar fi trebuit sa verifice, in primul rând, legalitatea si temeinicia motivului originar de depunctare, constând in caracterul supraevaluat/nerezonabil al cheltuielilor cu consultanta in implementarea proiectului.

Or, asa cum a susținut si prin acțiunea introductiva, verificarea rezonabilității prețurilor din bugetul orientativ se face in conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (2) din Normele de aplicare ale O.U.G. nr. 66/2011. Or, in îndeplinirea acestei cerințe, reclamanta recurenta-reclamanta a anexat cererii de finanțare următoarele documente: propunerea tehnică și financiară pentru managementul proiectului"', întocmita de D. S.R.L.; oferta de servicii de implementare proiect cu construcții prin POR 2.2., publicata pe un website cu referințe de preț; Contractul de consultanta nr. x/23.04.2015; Contractul de consultanta nr. x/25.11.2015.

Mai mult decât atât, in Răspunsul la Solicitarea de clarificări nr. 2, reclamanta a dat curs cerinței ADR NE de a prezenta fundamentarea economica a modului de formare a prețului pentru serviciile ofertate, pe baza contractelor de complexitate si valoare similara, numărul de consultanți puși la dispoziție pentru contract, ore/expert, tarif orar etc. In acest sens, prin Răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 2, reclamanta a arătat modalitatea concretă de estimare a valorii serviciilor de consultanta la implementarea proiectului (579.800 RON).

În ceea ce privește rezonabilitatea costului cu consultanta in implementarea proiectului, asa cum rezulta din documentația depusa de ADRNE la dosarul cauzei, la stabilirea rezonabilitatii costului cu consultanta, evaluatorii trebuiau sa aibă in vedere următoarele criterii: valoarea medie a contractelor de consultanta din cadrul proiectelor depuse si contractate in cadrul apelurilor anterioare PI 2.2.; valorile contractelor de consultanta încheiate de către același furnizor, in cadrul unor proiecte similare; limita maxima de 50 euro/ora, prevăzuta de H.G. nr. 583/2015 actualizata, pentru activități care presupun un nivel înalt al creativității si/sau experiența si abilitați de conducere/management, în cadrul proiectelor de cercetare.

Indiferent de raportare la valoarea estimata a serviciilor de consultanta in implementarea proiectului - ca suma globala, ca tarif orar, ca procent din valoarea finanțării nerambursabile - suma de 579.800 RON este rezonabila, întrucât această valoare medie a fost determinată exclusiv prin luarea în considerare a unor contracte atribuite, aceasta este relevanta în ceea ce privește prețul actual de pe piața serviciilor de consultanță în implementarea/managementul proiectului.

În consecința, in mod greșit a reținut instanța de fond ca, "atâta timp cat reclamanta nu a justificat, in cadrul procedurii administrative, aceste cheltuieli, decât cu un simplu procent din proiect, nu se poate susține ca autoritățile parate trebuiau sa facă vreo alta verificare a rezonabilitatii valorii serviciilor de consultanta", in condițiile in care a demonstrat rezonabilitatea costului cu consultanta in implementarea proiectului, in deplin acord cu prevederile Ghidului solicitantului.

D. Hotărârea a fost data cu încălcarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004

Cu privire la acest aspect, se arată ca intimatul parat MDLPA a respins contestația reclamantei referitoare la greșita depunctare a subcriteriului 1.3.b, pentru alte motive decât cele reținute de intimata parata ADR NE in Rezultatul evaluării tehnice si financiare.

Astfel, prin Rezultatul evaluării tehnice si financiare, experții au reținut ca motiv de depunctare a subcriteriului 1.3.b, faptul ca valoarea serviciilor de consultanta pentru implementarea Proiectului ar fi supraestimata/nerezonabila.

Prin Scrisoarea răspuns contestatar, intimatul parat MDLPA, deși a acceptat ca eventualul caracter nerezonabil al cheltuielii nu constituie motiv de depunctare a Proiectului, ci, eventual, de neeligibilitate a acesteia, a menținut depunctarea pentru subcriteriul 1.3.b, insa nu pentru caracterul supraestimat/nerezonabil al cheltuielii cu serviciile de consultanta in implementarea Proiectului, ci pentru un alt motiv, respectiv "pentru valorile evidențiate in buget sunt prezentate contractele de servicii incheiate dar in cadrul cărora nu sunt fundamentate aceste costuri, de exemplu la serviciile de consultanta nu s-a regăsit alocarea unui număr de experți cu ore/lucru aferente, motiv pentru care se constata doar ca ofertele prezintă valori asemănătoare".

Astfel cum a arătat mai sus, instanța de fond nu a răspuns, in niciun fel, acestui motiv de nelegalitate, ci a apreciat, in mod neîntemeiat, ca "motivele avute in vedere pentru depunctarea reclamantei au fost reprezentate de fundamentarea cheltuielilor de consultanta" — fapt care nu este real.

In realitate, intimatul parat MDLPA a schimbat motivul depunctării de către ADR NE a subcriteriului 1.3.b, ceea ce reprezintă un exces de putere, in sensul art. 2 lit. n) din Legea 554/2004, pe care instanța de fond ar fi trebuit sa îi sancționeze. MDLPA nu are, printre atribuțiile legale, si pe aceea de evaluare si selecție a proiectelor, astfel ca, în exercitarea atribuției sale de soluționare a contestației

Împotriva Rezultatului evaluării tehnice si financiare, intimatul parat avea obligația de a analiza legalitatea actului administrativ contestat, prin prisma motivelor intrinseci acestuia, iar nu de a se substitui ADR NE si de a aprecia ca proiectul trebuia depunctat pentru motive care nu se regăsesc in Rezultatul evaluării tehnice si financiare. In același timp, prin invocarea unor motive noi de depunctare, direct in Decizia de soluționare a contestației, MDLPA i-a lipsit de posibilitatea de a obține revocarea acestui act administrativ, anterior sesizării instanței de contencios administrativ, având in vedere ca, potrivit Ghidului general POR "Decizia AMPOR privind soluționarea contestațiilor este finală, iar contestatarul nu mai poate înainta la AMPOR o nouă contestație pe marginea aceluiași subiect".

E. Hotărârea a fost data cu încălcarea prevederilor Ghidului solicitantului

Cu privire la acest aspect, se arată ca, prin sentința recurată, instanța de fond a reținut ca "simpla menționare a unui procent din valoarea proiectului si eventuale oferte comparabile nu constituie in sine o fundamentare a prețului serviciilor de consultanta, prin neraportarea la elemente concrete de cost, omițând, totodată, si particularitățile proiectului".

In realitate, potrivit Ghidului solicitantului, fundamentarea bugetului se realizează prin oferte de preț/cataloage/website-uri, trimitere la o analiza, la un studiu de piață, orice document anexat care poate să susțină prețul inclus în buget (cel puțin 2 surse verificabile), neflind prevăzuta niciunde cerința de a justifica bugetul prin "număr persoane implicate, număr de ore, tarif orar etc".

Ceea ce instanța de fond a omis sa aibă in vedere este faptul ca, după încheierea contractului de finanțare, pentru atribuirea serviciilor de consultanta pentru implementarea Proiectului urma sa fie organizata o procedura competitiva, in cadrul căreia urmau sa fie depuse oferte de preț si sa fie încheiat un contract de consultanta.

Or, la momentul depunerii cererii de finanțare, valoarea serviciilor de consultanta in implementare era doar estimata, iar estimarea s-a realizat potrivit prevederilor Ghidului solicitantului, respectiv prin luarea in considerare a sumelor menționate in: "Propunerea tehnică și financiară pentru managementul proiectului", întocmita de D. S.R.L.; oferta de servicii de implementare proiect cu construcții prin POR 2.2., publicata pe un website cu referințe de preț; Contractul de consultanta nr. x/23.04.2015; Contractul de consultanta nr. x/25.11.2015.

3.3.3. In ceea ce privește analiza subcriteriului 3.2.a - hotărârea a fost data cu încălcarea art. 5 pct. 4 din Legea 448/2006 si cu aplicarea greșită a Anexei 1 la H.G. nr. 1029/2008, art. 220 si 242 din Anexa 1 Normele generale de protecție a muncii, aprobate prin Ordinul 508/2002

Prin sentința recurata, instanța de fond a reținut, in esența, ca depunctarea proiectului reclamantei pentru subcriteriul 3.2.a a fost legală, întrucât semnalizarea luminoasa sau acustica nu constituie in sine o adaptare, in sensul Legii 448/2006, fiind corect punctul de vedere din actele contestate. Acest tip de semnalizare asigura posibilitatea operării mai ușoare a echipamentelor si de către persoanele cu deficiente de auz dar si de către celelalte persoane. Pe de alta parte, nu s-a detaliat modalitatea de funcționare a acestora, in lipsa acestor module si daca ar fi putut fi operte de o persoana cu deficiente de văz/auz.

Instanța de fond a incalcat dispozițiile art. 5 pct. 4 din Legea nr. 448/2006, conform cărora adaptarea rezonabilă la locul de muncă înseamnă totalitatea modificărilor făcute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap si presupune, intre altele, achiziționarea de echipament asistiv, dispozitive și tehnologii asistive și alte măsuri asemenea. Rezulta, așadar, ca adaptarea presupune facilitatea exercitării dreptului la muncă al persoanei cu handicap, prin adaptarea echipamentelor in asa fel încât acestea sa permită "accesul si operarea acestora de către persoanele cu dizabilități" (aceasta fiind chiar descrierea subcriteriului 3.2.a), iar nu "operarea mai ușoară a echipamentelor", asa cum, in mod eronat, a reținut instanța de fond. Cu alte cuvinte, un echipament se considera a fi adaptat necesitaților unei persoane cu handicap in măsura in care, urmare a modificărilor aduse, echipamentul poate fi folosit de către aceasta, in condiții de siguranța.

Or, exact acest lucru se realizează prin modulele de avertizare acustica si vizuala la pornirea celor trei echipamente (mașina Flexo in 10 culori cu LED, mașina Offset in 8 culori cu lac si sita si mașina offset 5 culori cu lac), in condițiile in care aceste module reprezintă tocmai o modificare făcuta de reclamanta pentru a facilita exercitarea dreptului la munca al persoanei cu handicap.

In acest sens, a arătat ca modulele in discuție au rol asistiv, respectiv de avertizare luminoasa - in cazul persoanelor cu deficiente de auz - atunci când echipamentele sunt pornite, pentru ca persoana cu deficiențe de auz care operează echipamentele respective sa fie atenționată să se oprească din a mai ridica etichetele tipărite de pe linie (dat fiind ca angajatul nu trebuie să manipuleze etichetele decât atunci când echipamentul este oprit).

In ceea ce privește considerentul instanței de fond, conform căruia "acest tip de semnalizare asigura posibilitatea operării mai ușoare a echipamentelor si de către persoanele cu deficiente de auz dar si de către celelalte persoane

1

" este in contradicție cu situația de fapt care rezulta din ofertele tehnice ale echipamentelor in care se menționează expres ca aceste module reprezintă o "cerere speciala a clientului pentru operatorul surd/mut", fiind ofertate in mod separat de echipamentul in sine, care putea fi achiziționat si, in mod evident, utilizat de către persoane fara dizabilitati si in linsa acestor module.

Daca aceste module de semnalizare ar fi fost necesare pentru utilizarea echipamentelor in condiții de siguranța de către orice persoana, asa cum susține instanța de fond, acestea ar fi trebuit sa intre in compunerea echipamentului si nu sa fie adagate, opțional, pentru a permite utilizarea si de către "operatorul surd/mut".

In ceea ce privește Anexa 1 la H.G. nr. 1029/2008, art. 220 si 242 din Anexa 1 - Normele generale de protecție a muncii, aprobate prin Ordinul nr. 508/2002, acestea au fost aplicate greșit de către instanța de fond. Pct. 1.7.1.2 din Anexa la Hotărârea nr. 1029/2008 se refera la punerea in pericol a sănătății sau securității persoanelor, in cazul defectării unei mașini; or modulele de semnalizare in discuție aveau rolul de a avertiza operatorul asupra momentului in care echipamentul este in funcțiune, iar nu asupra unei eventuale defectări a acestuia. Art. 240 din Anexa la Normele generale de protecție a muncii se refera la semnalizarea de securitate și/sau sănătate, care poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare sau prim ajutor și care se realizează după caz, în mod permanent sau ocazional. Ceea ce a omis însă instanța de fond este faptul ca, in art. 241 si 242 sunt menționate, in mod expres, care sunt situațiile in care este necesara semnalizarea permanenta si cea ocazionala - si care nu au absolut nicio legătura cu semnalizarea optica si auditiva la pornirea echipamentelor care se doreau a fi achiziționate prin Proiect; astfel, semnalizarea ocazionala, pe care o are in vedere instanța de fond, vizează următoarele situații, complet inaplicabile in speța de fata: "a) prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbală în caz de atenționare asupra uno