ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4835/2023

Ședința publică din data de 26 octombrie 2023

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată în format electronic la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul sesiunii de transfer a judecătorilor organizate în perioada ianuarie- martie 2023, doamna judecător A. a solicitat transferul de la Judecătoria Bârlad la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 3, 2, 4, 6 sau 1 București.

Prin Hotărârea nr. 851 din 30 martie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a respins cererea de transfer formulată.

În motivarea hotărârii, secția pentru Judecători a avut în vedere, în esență, prevederile art. 192 și art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, situația posturilor vacante la Judecătoria Bârlad, volumul de activitate la instanțele implicate și motivele de ordin personal invocate prin cerere.

Împotriva acestei hotărâri, doamna judecător A. a formulat contestație, solicitând anularea hotărârii și admiterea cererii de transfer de la Judecătoria Bârlad la Judecătoriile Sectorului 3, 2, 4, 5, 6 sau 1 București.

În motivarea contestației, s-au arătat, în esență următoarele:

În fapt, a fost numită în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Bârlad, prin Decretul de numire 1243 din 21.12.2017 publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1020/22. XII.2017 ca urmare a promovării examenului de admitere în magistratură organizat în perioada 4 iulie - 12 octombrie 2017 și activează în cadrul Judecătoriei Bârlad de la data numirii sale ca judecător, respectiv data de 22.12.2017.

Prin Hotărârea din 30.03.2023 emisă de secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă cererea sa de transfer la Judecătoriile Sectorului 3,2,4, 5, 6 sau 1.

În cadrul aceleași sesiuni, 3 judecători din cadrul Judecătoriei Bârlad au formulat cereri de transfer la alte instanțe, 2 dintre ei fiind numiți în profesia de judecător la data de 29.12.2019. secția pentru judecători a C.S.M. a analizat aceste cereri, a admis o cerere, respectiv a doamnei judecător B., numită judecător, ulterior contestatoarei.

Activează în cadrul Judecătoriei Bârlad de la data numirii sale ca judecător, respectiv, 22.12.2017 (de aproximativ 5 ani și 4 luni), iar în această perioadă a judecat atât în materie penală, cât și în materie civilă.

La momentul numirii în cadrul Judecătoriei Bârlad activau 5 judecători pe o schemă de 10 judecători, însă la momentul formulării cererii de transfer erau numiți 7 judecători, iar 2 locuri se aflau pe lista posturilor de judecător scoase la concursurile de admitere în magistratură.

Motivele pentru care a solicitat și solicită în continuare transferul sunt: dezvoltarea profesională, întemeierea propriei familii, reîntregirea familiei care se află în București și necesitatea de a fi alături de tatăl său, a cărui stare de sănătate este extrem de gravă (ceea ce presupune să îi acorde sprijin material și moral), apreciind că orașul București satisface toate aceste cerințe.

În prezentarea motivelor, arătă că din punct de vedere profesional, din momentul în care a început să își desfășoare activitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Bârlad și până în prezent, a întreprins în mod constant eforturi pentru a soluționa, pronunța și redacta hotărârile judecătorești într-un termen rezonabil pentru ca justiția să fie apreciată eficientă și, a realizat cu respectarea termenelor stabilite, toate atribuțiile date în sarcina sa, pe lângă activitatea de judecată și atribuțiile ce decurg din calitatea de judecător delegat la compartimentele instanței.

Arătă că în prezent nu înregistrează restanțe la redactarea hotărârilor, iar în cei peste 5 ani de activitate a soluționat un număr de 5.660 de dosare cu o complexitate cumulată de 22.493 de puncte și rulat un număr de 6.327 dosare, cu o complexitate cumulată de 27.501 puncte, conform statisticii pe care înțeleg să o anexez din programul informativ C..

Consideră că instanțele din București îi pot oferi și mai multe oportunități de dezvoltare profesională, având în vedere complexitatea cauzelor care se reflectă și în calitatea hotărârilor judecătorești, criteriu pe care îl consideră că exprimă modul în care înțelege să își desfășoare profesia de judecător.

Cu privire la motivele de ordin personal subliniază că până la acest moment i-au fost respinse un număr de 9 cereri de transfer, iar la data de 16.02.2023 a fost respinsă cererea Judecătoriei Sectorului 3 de delegare a sa, la instanța menționată și față de modalitatea de exercitare a profesiei de aproximativ 5 ani și 4 luni (respectiv volumul de activitate, starea de sănătate a membrilor familiei, naveta între localitatea de unde își desfășoară activitatea și orașul unde își desfășoară viața socială, perioada de timp în care sunt departe de oamenii dragi), viața personală îi este deosebit de afectată.

În drept, contestația a fost întemeiată pe prevederile art. 191 din Legea nr. 303/2022 raportat la art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, precum și pe celelalte dispoziții legale, la care a făcut referire în cuprinsul contestației.

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru judecători a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Analizând actele și lucrările dosarului, susținerile părților, probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte urmează a respinge contestația ca neîntemeiată, având în vedere următoarele aspecte:

Prin cererea înregistrată în format electronic la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul sesiunii de transfer a judecătorilor, organizată în perioada ianuarie- martie 2023, contestatoarea A., judecător în cadrul Judecătoriei Bârlad, a solicitat transferul la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 3, 2, 4, 6 sau 1 București.

Prin Hotărârea nr. 851 din 30 martie 2023, contestată în prezenta cauză, secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer formulată de doamna judecător A., de la Judecătoria Bârlad la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 3, 2, 4, 6 sau 1 București.

Prin cererea de chemare în judecată contestatoarea solicită anularea hotărârii din data de 30.03.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu consecința admiterii cererii sale de transfer de la Judecătoria Bârlad la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 3, 2, 4, 5, 6 sau 1 din București.

În esență, contestatoarea a susținut că, hotărârea atacată ar fi netemeinică întrucât în mod constant cererile sale de transfer au fost respinse (9 cereri de transfer formulate până în prezent), iar în ședința din data de 30.03.2023 secția pentru judecători a admis cererea de transfer a doamnei judecător B., numită în funcție ulterior reclamantei. Totodată, contestatoarea a arătat că, activează de 5 ani și 4 luni la Judecătoria Bârlad, că a soluționat cauze atât în materie penală, cât și în materie civilă și că dorește să își reîntregească familia care este în București, să fie alături de tatăl său care este bolnav, să se dezvolte profesional și să își întemeieze propria familie.

Cu titlu prealabil, constată Înalta Curte că prin cererea de transfer, contestatoarea nu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii transferul la Judecătoria Sectorului 5 București - acest transfer nefiind analizat prin hotărârea atacată, astfel că aceasta nu poate solicita direct, prin cererea de chemare în judecată, transferul de la Judecătoria Bârlad, la această instanță.

Contrar susținerilor contestatoarei, Înalta Curte reține că hotărârea atacată este legală și temeinică, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii analizând și interpretând în mod corect toate criteriile prevăzute de lege, privind transferul judecătorilor.

Potrivit art. 192 din Legea nr. 303/2022, "La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

a) motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;

distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate și situația familială."

Din analiza traseului profesional, reiese că, la data formulării cererii de transfer, contestatoarea avea o vechime în magistratură de 5 ani și 1 lună, perioadă în care a activat în calitate de judecător la Judecătoria Bârlad.

Constată Înalta Curte că, secția pentru judecători a apreciat în mod corect că îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru ca un judecător să obțină transferul, conferă acestuia o vocație la transfer, care poate fi valorificată în anumite condiții care să corespundă, totodată, nevoilor sistemului judiciar pentru asigurarea premiselor unui act de justiție de calitate, efectuat cu celeritate.

Secția pentru judecători a analizat cererea de transfer formulată de contestatoare, prin raportare la criteriile legale în mod comparativ și cumulativ, fără o ordine de prioritate, dar și prin raportare la necesitatea menținerii unui echilibru între interesul public - buna funcționare a instanțelor implicate, și interesul legitim privat al contestatoarei, reținând în mod corect situația dificilă a Judecătoriei Bârlad, precum și situația tuturor solicitanților de transfer.

În ceea ce privește datele personale ale magistraților care au formulat cereri de transfer, contrar celor susținute de către contestatoare, reține Înalta Curte că, secția pentru judecători a analizat în mod efectiv aceste motive, care au fost coroborate cu datele obiective privind volumul de activitate și situația posturilor de judecător de la instanțele implicate în procedura transferului, precum și necesitatea asigurării bunei funcționări a acestor instanțe.

Astfel, în contextul în care legea conferă judecătorului o vocație la transfer care poate fi valorificată doar în anumite condiții care să corespundă, totodată, cerințelor sistemului judiciar pentru asigurarea premiselor unui act de justiție de calitate, efectuat cu celeritate, secția pentru judecători a apreciat în mod corect că motivele invocate de contestatoare nu puteau prevala la acel moment față de interesele instanței de la care aceasta provenea, respectiv asigurarea resurselor umane necesare bunei funcționări și echilibrarea volumului de muncă.

Așadar, motivele de ordin personal invocate de contestatoare în cadrul procedurii de transfer pe de o parte nu reprezentau situații excepționale, iar pe de altă parte, nu constituiau singurele criterii legale avute în vedere și nu exista nicio împrejurare pentru care să se acorde prioritate doar acestor criterii.

Totodată, criteriile reprezentate de volumul de activitate și de schemele de personal ale instanțelor implicate în procedura transferului constituie criterii prevăzute de lege, care se analizează coroborat cu celelalte criterii legale, fără a exista o ordine de prioritate a acestora.

Secția pentru judecători a reținut în mod corect situația dificilă cu care se confrunta Judecătoria Bârlad sub aspectul volumului foarte mare de activitate, situat mult peste media națională, și al numărului de judecători care își desfășurau activitatea, situație care se suprapunea cu cea a unei scheme deja subdimensionată.

Prin urmare, în vederea preîntâmpinării unor asemenea situații și pentru a evita perturbarea activității Judecătoriei Bârlad prin supraîncărcarea celorlalți judecători, în mod întemeiat, secția pentru judecători a apreciat oportun transferul unui singur judecător de la această instanță. Astfel, cererea formulată de doamna judecător B. a fost în mod corect considerată prioritară, în raport de avizele instanțelor implicate, de schema de personal subdimensionată precum și de volumul mare de activitate înregistrate la Judecătoria Găești, ținându-se cont, totodată, și de motivele personale invocate.

Referitor la susținerile contestatoarei referitoare la transferul doamnei judecător B., precum și la hotărârile emise cu privire la cererile sale de transfer anterioare, Înalta Curte reține că sunt nefondate.

Secțiile corespunzătoare ale Consiliului analizează fiecare cerere de transfer în funcție de circumstanțele specifice și de criteriile legale, care nu au o ordine de prioritate.

Prin urmare, rațiunile avute în vedere de secția pentru judecători în cadrul soluțiilor respective sunt diferite, întrucât au avut la bază cereri formulate în sesiuni de transferuri diferite sau de titulari diferiți, instanțele implicate în procedura transferului având specific dinamic distinct cu privire la situația posturilor vacante, încărcătura și volumul de activitate, fiind invocate și circumstanțe personale și profesionale diferite.

Așa cum reiese din avizele prevăzute de art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, confirmate de Curtea de Apel Iași, prin punctele de vedere emise în conformitate cu același articol, Judecătoria Bârlad avea o situație dificilă sub aspectul volumului de activitate, situat cu mult peste media națională, și al numărului de judecători care își desfășurau activitatea, situație care se suprapunea cu cea a unei scheme deja subdimensionată, iar Judecătoria Găești - instanța la care a solicitat transferul doamna judecător B. -, avea o schemă de personal subdimensionată și cel mai mare volum de activitate dintre instanțele la care au solicitat transferul judecătorii de la Judecătoria Bârlad.

Vacantarea unui alt post din cadrul Judecătoriei Bârlad, respectiv postul doamnei judecător A., ar fi avut consecințe negative în ceea ce privește volumul de activitate al celorlalți judecători, prin redistribuirea dosarelor, accentuând deficitul de personal existent.

Așadar, Înalta Curte nu poate reține existența unei practici neunitare a Consiliului Superior al Magistraturii în materia cererilor de transfer, atât timp cât solicitările magistraților sunt analizate în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz în parte, iar normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept în favoarea solicitantului.

Totodată, constată Înalta Curte că, toate cererile de transfer au fost analizate prin raportare la aceleași criterii legale, iar stabilirea caracterului determinant al anumitor criterii în soluționarea cererilor de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, este consecința faptului că fiecare cerere se analizează în funcție de circumstanțele sale concrete, în scopul gestionării corecte a resurselor umane.

Astfel, nu se poate reține existența unei situații similare cu cea a contestatoarei și aplicarea unui tratament diferențiat acesteia, soluționarea cererilor de transfer presupunând o analiză a unor motive proprii fiecărui solicitant, precum și o analiză a specificului distinct al fiecărei instanțe implicate în procedură, la momentul soluționării unor astfel de cereri.

În raport cu cele expuse anterior, reiese că, în situația de față nu sunt întrunite condițiile existenței unei discriminări așa cum este definită de art. 2 din O.G. nr. 137/2000 deoarece, pe de o parte, nu a existat o restrângere, o înlăturare a recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor și a libertăților fundamentale ale contestatoarei, în condițiile în care nu este reglementat niciun drept al acesteia la transfer, iar pe de altă parte, motivele determinante care au condus la respingerea cererii sale de transfer au fost reprezentate de echilibrarea schemei de personal raportat la volumul de activitate de la Judecătoria Bârlad care constituie un scop legitim.

În ceea ce privește avizele comunicate de instanțele implicate, potrivit art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, Înalta Curte constată că acestea sunt consultative, fiind relevante în adoptarea unei soluții cu privire la cererile de transfer formulate de magistrați.

În mod corect secția pentru judecători a avut în vedere și a dat prioritate avizelor nefavorabile emise de Judecătoria Bârlad și de Curtea de Apel Iași față de rolul însemnat al președinților curților de apel în gestionarea optimă a resurselor umane din cadrul instanțelor arondate.

Observă Înalta Curte că, acest criteriu legal a fost analizat prin coroborare cu alte criterii legale relevante, respectiv, volumul de activitate și schema de personal ale instanțelor implicate, precum și motivele invocate în susținerea cererii.

Contrar susținerilor contestatoarei Înalta Curte că, constată că, hotărârea atacată nu a fost adoptată cu exces de putere și nu a condus la o vătămare a vreunui drept al acesteia.

În speță, nu sunt îndeplinite condițiile excesului de putere, așa cum sunt prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, câtă vreme, hotărârea de respingere a cererii de transfer formulată de contestatoare, a fost emisă în limitele competențelor legale, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de Legea nr. 303/2022, referitoare la transferul judecătorilor.

Prin urmare, ținând cont de considerentele de fapt și de drept menționate anterior, în conformitate cu prevederile art. 191 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, va respinge contestația, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 851 din 30 martie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 26 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.