ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4707/2023

Ședința publică din data de 19 octombrie 2023

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii:

1) anularea Hotărârii nr. 464 din 28 martie 2023 emise de secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;

2) obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să emită un act administrativ prin care să dispună transferul contestatorului de la Judecătoria Sfântu Gheorghe la Tribunalul Covasna.

În motivarea contestației, partea a prezentat situația sa personală și profesională și a susținut faptul că hotărârea dedusă judecății este nelegală, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2004.

Contestatorul a apreciat că în mod eronat s-a reținut că activitatea Judecătoriei Sfântu Gheorghe ar fi fost perturbată ca urmare a admiterii transferului său de la Judecătoria Sfântu Gheorghe la Tribunalul Covasna.

A învederat că se poate observa că secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărârea nr. 464/28.03.2023, a dat eficiență unui singur criteriu dintre cele prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, respectiv cel prevăzut la lit. a). A apreciat contestatorul că nici acest criteriu nu îi era complet defavorabil, în condițiile în care Judecătoria Sfântu Gheorghe a avizat favorabil cererea sa, iar Curtea de Apel Brașov a emis, de asemenea, un punct de vedere favorabil, evidențiind că la Tribunalul Covasna erau vacante patru posturi de judecător, unul chiar în cadrul secției penale.

A susținut contestatorul că intimatul a uzat în mod discreționar de acest criteriu, folosindu-l arbitrar într-un alt scop decât cel conferit de lege. Totodată, motivarea hotărârii este una clișeizată, generică, vorbind la modul general despre cum respingerea cererii contestatorului constituie o decizie obiectivă, pronunțată cu luarea în considerare a criteriilor legale prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022.

A mai arătat contestatorul că respingerea cererii de transfer având drept consecință continuarea activității pe o funcție de execuție la aceeași instanță reprezintă un adevărat regres în cariera sa, un factor care îi afectează în mod direct motivația și perspectivele de dezvoltare profesională.

A apreciat contestatorul că intimatul și-a ignorat rolul de a veghea asupra carierei și de a-i asigura perspectivele necesare dezvoltării profesionale.

A concluzionat contestatorul că, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2004, hotărârea emisă de intimat este nelegală și netemeinică și a condus la vătămarea drepturilor sale.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

Contestatorul A. a învestit instanța de contencios administrativ competentă cu cererea de verificare a legalității Hotărârii nr. 464 din 28 martie 2023 prin care secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Sfântu Gheorghe la Tribunalul Covasna.

Analizând motivele de nelegalitate prezentate în cadrul contestației de față, precum și apărările dezvoltate în întâmpinarea depusă la dosar de către intimat, prin prisma cadrului normativ aplicabil și a documentației care a stat la baza adoptării acestei hotărâri, Înalta Curte reține următoarele:

3.1. Referitor la nerespectarea principiului motivării actului administrativ

Într-adevăr, un act administrativ este motivat atunci când el enunță motivele de fapt și de drept pentru care autorul său îl consideră justificat.

Motivarea reprezintă o condiție generală, aplicabilă oricărui act administrativ.

Altfel spus, motivarea este o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului. Așadar, motivarea este o formalitate substanțială a cărei absență sau insuficiență antrenează invaliditatea actului.

Motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește o funcție de transparență a procedurilor administrative în profitul cetățenilor care vor putea astfel să verifice dacă actul este sau nu întemeiat și permite autorității judiciare să exercite controlul de legalitate asupra acestuia. Din această cauză, motivarea trebuie să expună într-un mod clar și neechivoc raționamentele instituției publice care a emis actul administrativ. De asemenea, motivarea trebuie să indice în mod expres baza juridică a actului adoptat.

O motivare insuficientă sau greșită este considerată a fi echivalentă cu lipsa motivării actului administrativ, iar aceasta atrage nulitatea sau nevalabilitatea lui.

Contrar susținerilor contestatorului, Înalta Curte apreciază că intimatul a examinat în mod efectiv și concret toate criteriile prevăzute în mod cumulativ de dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, tocmai în scopul de asigura un just echilibru între interesul public ce se impunea a fi ocrotit și drepturile ori interesele legitime private care puteau fi lezate prin actul administrativ.

Mai precis, secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat în mod coroborat datele privind situația posturilor, încărcătura pe judecător și pe schemă existentă la instanțele implicate în procedura transferului, avizele emise de aceste instanțe, precum și necesitatea asigurării bunei funcționări a acestor instanțe. Concluzia la care ajuns secția pentru Judecători a fost aceea că motivele de ordin personal și profesional invocate de contestator în susținerea cererii de transfer nu reprezentau situații excepționale de natură să determine inversarea raportului de preeminență dintre interesul public al bunei funcționări a instanței și interesul privat al judecătorului.

În raport de aspectele anterior descrise, Înalta Curte apreciază că principiul motivării actelor administrative a fost respectat de emitentul hotărârii deduse controlului de legalitate al instanței.

3.2. Referitor la cererea de transfer

În motivarea cererii de transfer, contestatorul a invocat că experiența profesională dobândită în calitate de judecător, de aproximativ 9 ani și o lună și respectiv 8 ani și 9 luni în specializarea în materie penală, în care a soluționat majoritatea cauzelor aflate în competența judecătoriei și în care a îndeplinit și funcția de președinte de instanță, poate fi valorificată în cadrul secției penale a Tribunalului Covasna, în contextul deficitului de judecători cu care se confruntă tribunalul.

Totodată, contestatorul a susținut că și-a exprimat și disponibilitatea de a activa în oricare dintre secțiile și compartimentele Tribunalului Covasna, în eventualitatea în care cerințele acestei instanțe o impun.

Contestatorul a mai învederat că ambele instanțe au același sediu și funcționează în clădiri alăturate, astfel că este familiarizat nu doar cu naveta pe care o implică desfășurarea activității la tribunal, dar și cu personalul acestei instanței, cu specificul cauzelor și cu participanții la actul de justiție. A mai arătat că are o stare de sănătate foarte bună, locuiește împreună cu soția și cei doi copii în com. Cristian într-o casă proprietate personală, iar soția ocupă funcția de judecător la Tribunalul Brașov – secția I Civilă.

Potrivit prevederilor art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

a) motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;

i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate și situația familială.

În cuprinsul Hotărârii nr. 464 din 28 martie 2023, secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a reținut faptul că autorul cererii de transfer are o vechime de 9 ani și o lună în funcția de judecător și la instanță și o vechime de 10 luni în gradul profesional de tribunal. În prezent, domnul judecător ocupă funcția de președinte al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, începând cu 21.08.2020, pentru un mandat de trei ani, astfel cum rezultă din Hotărârea nr. 1037/2020 a secției pentru judecători.

Conform evidențelor direcției de resort, la Judecătoria Sfântu Gheorghe, instanța de la care s-a solicitat transferul, sunt ocupate 9 posturi de judecător din cele 10 posturi prevăzute în schema de personal, fiind vacant 1 post. De asemenea, mai există 1 post temporar vacant.

În anul 2022, la Judecătoria Sfântu Gheorghe, încărcătura efectivă pe judecător a fost de 1031 dosare, comparativ cu media națională de 1159 dosare, iar încărcătura efectivă pe schemă a fost de 876 dosare, comparativ cu media națională de 893 dosare.

Conform evidențelor aceleiași direcții, la Tribunalul Covasna, instanța la care s-a solicitat transferul, dintre cele 15 posturi de judecător prevăzute în schemă sunt ocupate 11 posturi, fiind vacante 4 posturi.

În anul 2022, la Tribunalul Covasna, încărcătura efectivă pe judecător a fost de 301 dosare, comparativ cu media națională de 514, iar încărcătura efectivă pe schemă a fost de 271 de dosare, comparativ cu media națională de 388.

În temeiul art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, Judecătoria Sfântu Gheorghe și Curtea de Apel Brașov au emis avize favorabile transferului, iar Tribunalul Covasna a comunicat aviz nefavorabil transferului.

Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că nu este oportun transferul judecătorului, deoarece Tribunalul Covasna, instanța la care s-a solicitat transferul a comunicat un aviz nefavorabil având în vedere că activitatea Judecătoriei Sfântu Gheorghe ar fi perturbată ca urmare a faptului că vor funcționa doar 6 din cei 10 judecători prevăzuți în schema de personal. De asemenea, secția pentru judecători a constatat că la Judecătoria Sfântu Gheorghe există în prezent două posturi vacante, iar încărcătura pe judecător este foarte ridicată, respectiv 1031 dosare.

Totodată, ținând cont de faptul că dl judecător ocupa la data analizării cererii funcția de președinte al instanței de la care a solicitat transferul, secția pentru judecători a apreciat că rolul său de manager este foarte important, în condițiile în care Judecătoria Sfântu Gheorghe se confrunta cu deficit de personal.

În raport de datele anterior prezentate, Înalta Curte apreciază că este corectă soluția de respingere a cererii de transfer formulate de contestator, în condițiile în care motivele personale și profesionale invocate de acesta în susținerea cererii nu puteau prevala față de necesitatea de funcționare corespunzătoare a instanței unde își desfășura activitatea.

Cu alte cuvinte, transferul judecătorului este o vocație conferită de norma anterior citată, iar nu un drept al acestuia. În mod indiscutabil, situația obiectivă a instanței trebuie să primeze pentru a se asigura buna desfășurare a actului de justiție. În plus, atunci când a optat pentru ocuparea postului de judecător la o anumită instanță, contestatorul și-a asumat implicit posibilitatea rămânerii la aceasta pe un termen mai îndelungat.

În concluzie, Înalta Curte nu poate reține faptul că intimatul a acționat cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: dreptul de apreciere a fost exercitat de către intimat în limitele competenței prevăzute de art. 188 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu luarea în apreciere a criteriilor statuate de art. 192 din aceeași lege, iar justul echilibru care trebuie să existe între interesul personal și interesul public a fost respectat.

3.3. Temeiul legal al soluției pronunțate

În consecință, pentru toate considerentele anterior expuse, în baza art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 464 din 28 martie 2023 prin care secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Sfântu Gheorghe la Tribunalul Covasna, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 464 din 28 martie 2023 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 19 octombrie 2023.