ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 894/2024

Ședința publică din data de 15 februarie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii:

- anularea Hotărârii nr. 446 din 28.03.2023 emise de secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;

- obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să emită un act administrativ prin care să dispună transferul contestatoarei de la Tribunalul Covasna la Curtea de Apel Brașov.

În motivarea contestației, partea a prezentat situația sa personală și profesională și a susținut faptul că îndeplinește criteriile reglementate de art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor pentru a se dispune transferul său la Curtea de Apel Brașov.

Contestatoarea a arătat că hotărârea în discuție nu este motivată în mod corespunzător, deoarece aceasta nu cuprinde nicio referire la motivele de ordin personal și profesional prezentate în cererea de transfer. Or, analiza unei cereri de transfer prin prisma criteriilor prevăzute de lege trebuie să asigure luarea unei decizii obiective, în condiții de transparență, legalitate și oportunitate, în raport de circumstanțele concrete ale fiecărei cereri de transfer, cu menținerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesului legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer.

Contestatoarea a susținut faptul că are vechime de 17 ani și 8 luni în funcția de judecător și deține gradul profesional de curte de apel, grad pe care l-a fost obținut în cadrul concursului de promovare pe loc a judecătorilor în funcții de execuție din perioada august - noiembrie 2020, unde a obținut nota cea mai mare dintre concurenți la materia drept civil, respectiv nota 9,60. În plus de aceasta, Tribunalul Covasna a avizat favorabil transferul său, iar Curtea de Apel Brașov a exprimat de asemenea un punct de vedere favorabil transferului.

Titulara căii de atac a precizat și faptul că, prin hotărârea nr. 453/28.03.2023, a fost admisă cererea de transfer al altui judecător, în aceeași sesiune de transferuri, pe același loc urmărit de aceasta, în condițiile în care atât Tribunalul București, Curtea de Apel București cât și Curtea de Apel Brașov, în raport de art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, au avizat nefavorabil transferul solicitantului de la Tribunalul București.

Într-adevăr, în raport de situația posturilor, din schema de 15 posturi existente la Tribunalul Covasna, la data formulării cererii de transfer existau ocupate 11 posturi. Însă, partea arată că trebuie avut în vedere faptul că deficitul de personal a fost cauzat prin pensionarea unor judecători. Cu toate acestea, există posibilități reale ca, și ulterior pensionării unor colegi, locurile vacante să fie ocupate într-un termen scurt ca urmare a organizării sesiunilor de transfer, a solicitărilor de delegare sau a concursurilor de promovare.

Conform susținerilor contestatoarei, încărcătura pe schemă și judecători, volumul de activitate pentru Tribunalul Covasna este mult sub nivelul mediu național, pentru anul 2022. Potrivit datelor centralizate, încărcătura pe schemă, raportat la dosarele intrate, a prezentat un coeficient de 182.7 pentru Tribunalul Covasna, mult sub medie, iar pentru Tribunalul București s-a relevat un coeficient de 304,9. Or, în raport de aceste aspecte, contestatoarea apreciază faptul că nu se poate reține că admiterea cererii sale de transfer ar determina perturbarea insurmontabilă a activității Tribunalului Covasna.

Contestatoarea arată că și-a exprimat opțiunea de a activa în cadrul secției civile a Curții de Apel Brașov, postul vacant existând în cadrul acestei secții.

În fine, contestatoarea subliniază și faptul că domiciliul unic avut (de la naștere) este în municipiul Brașov, fiind nevoită să efectueze naveta zilnică (dus -întors 80 km) timp de aproximativ 16 ani, transferul în cadrul Curții de Apel Brașov, care are sediul în localitatea de domiciliu, constituind un avantajat și sub aspect personal, nu doar profesional.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată, pentru apărările prezentate la dosar.

După cum s-a precizat la pct. 1 al acestei decizii, contestatoarea A. a învestit instanța de contencios administrativ competentă cu cererea de verificare a legalității Hotărârii nr. 446 din 28.03.2023 prin care secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins cererea de transfer de la Tribunalul Covasna la Curtea de Apel Brașov

În esență, sistematizând criticile prezentate de parte, Înalta Curte reține că actul administrativ unilateral cu caracter individual dedus judecății este contestat sub următoarele aspecte:

(i) motivarea deficitară pe soluția de respingere a cererii de transfer, deoarece nu au fost examinate în concret motivele de ordin personal care au determinat formularea acestei cereri;

(ii) ierarhizarea nepermisă a criteriilor statuate de dispozițiile legale pentru cererile de transfer.

Analizând motivele de nelegalitate ale Hotărârii nr. 446 din 28.03.2023 emise de secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prezentate în cadrul contestației de față, precum și apărările dezvoltate în întâmpinarea depusă la dosar de către intimat, prin prisma cadrului normativ aplicabil și a documentației care a stat la baza adoptării acestei hotărâri, Înalta Curte reține următoarele:

3.1. Referitor la nerespectarea principiului motivării actului administrativ

Într-adevăr, un act administrativ este motivat atunci când el enunță motivele de fapt și de drept pentru care autorul său îl consideră justificat.

Motivarea reprezintă o condiție generală, aplicabilă oricărui act administrativ.

Altfel spus, motivarea este o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului. Așadar, motivarea este o formalitate substanțială a cărei absență sau insuficiență antrenează invaliditatea actului.

Motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește o funcție de transparență a procedurilor administrative în profitul cetățenilor care vor putea astfel să verifice dacă actul este sau nu întemeiat și permite autorității judiciare să exercite controlul de legalitate asupra acestuia. Din această cauză, motivarea trebuie să expună într-un mod clar și neechivoc raționamentele instituției publice care a emis actul administrativ. De asemenea, motivarea trebuie să indice în mod expres baza juridică a actului adoptat.

O motivare insuficientă sau greșită este considerată a fi echivalentă cu lipsa motivării actului administrativ, iar aceasta atrage nulitatea sau nevalabilitatea lui.

Înalta Curte apreciază că intimatul nu a examinat în mod efectiv și concret toate criteriile prevăzute în mod cumulativ de dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ci și-a limitat analiza doar la două dintre acestea, fiind vorba despre numărul posturilor vacante și încărcătura pe schemă și pe judecător la cele două instanțe antrenate în procedura de transfer.

În raport de aspectele anterior descrise, Înalta Curte apreciază că principiul motivării actelor administrative nu a fost respectat de emitentul hotărârii deduse controlului de legalitate al instanței.

3.2. Referitor la cererea de transfer

În motivarea cererii de transfer, contestatoarea a invocat motive personale și profesionale, mai precis faptul că este afectată de obligația de a face naveta între localitățile Covasna (unde își desfășoară activitatea profesională la tribunal) și Brașov (unde domiciliază).

Totodată, contestatoarea a susținut că are disponibilitatea de activa, în cadrul Curții de Apel Brașov, la secția civilă, în raport de specializarea pe care o are în această materie.

Contestatoarea a opinat în sensul că îndeplinește criteriile impuse de dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, deoarece a primit aviz favorabil de la cele două instanțe implicate în procedura de transfer.

Potrivit prevederilor art. 192 din Legea nr. 303/2022, la soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

"a) motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;

i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate și situația familială."

În ceea ce privește criteriul instituit la lit. a) din art. 192 din Legea nr. 303/2022, Înalta Curte reține că ambele conduceri ale instanțelor implicate în procedură au avizat favorabil cererea contestatoarei de transfer. De asemenea, Curtea de Apel Brașov a arătat că "d-na judecător A. are o conduită corespunzătoare în ședințele de judecată și în relațiile cu colegii, nefiind formulate sesizări cu privire la modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor care-i revin."

În legătură cu criteriul instituit la lit. b) al art. 192 din legea în discuție, în cuprinsul hotărârii contestate au fost precizate următoarele date:

- la Tribunalul Covasna, instanța de la care s-a solicitat transferul, din cele 15 posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 11 posturi, fiind vacante 4 posturi;

- în anul 2022, la Tribunalul Covasna, încărcătura efectivă pe judecător a fost de 301 dosare, comparativ cu media națională de 514 dosare, iar încărcătura efectivă pe schemă a fost de 271 de dosare, comparativ cu media națională de 388 de dosare;

- la Curtea de Apel Brașov, instanța la care s-a solicitat transferul, dintre cele 41 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, sunt ocupate 39 de posturi, fiind vacante 2 posturi care sunt utile pentru transfer; la această instanță există 1 post temporar vacant pentru care a fost aprobată ocuparea în condițiile art. 147 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară; de asemenea, la Curtea de Apei Brașov există 1 post de judecător la secția penală, care a fost indisponibilizat pentru promovarea efectivă a unui magistrat.

- la Curtea de Apel Brașov, în anul 2022, încărcătura efectivă pe judecător a fost de 190 de dosare, comparativ cu media națională de 258 de dosare, iar încărcătura efectivă pe schemă a fost de 179 de dosare, comparativ cu media națională de 227 de dosare.

Din datele anterior prezentate, rezultă faptul că la instanța de la care s-a solicitat transferul încărcătura efectivă pe judecător, precum și încărcătura efectivă pe schemă au fost cu mult mai mici decât media națională, iar posturile vacante era în număr de patru.

Cu toate că în cuprinsul hotărârii contestate, emitentul acesteia a apreciat că nu era oportună aprobarea cererii de transfer în raport de datele existe la cele două instanțe implicate în procedura de transfer, în aceeași sesiune de transfer a aprobat alte două cereri de transfer la Curtea de Apei Brașov. În concret, prin hotărârea nr. 453/28.03.2023, secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat cererea de transfer a unui judecător pe același post cu cel solicitat de către contestatoare cu toate că, în raport de prevederile art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, Tribunalul București, Curtea de Apel București și Curtea de Apel Brașov au avizat nefavorabil transferul solicitantului de la Tribunalul București. În plus de aceasta, conform datelor centralizate, încărcătura pe schemă, raportat la dosarele intrate, a prezentat un coeficient de 182,7 pentru Tribunalul Covasna, mult sub medie, iar pentru Tribunalul București s-a relevat un coeficient de 304,9. Totodată, la Tribunalul București din cele 262 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, erau ocupate la momentul analizării cererilor 219 posturi, fiind vacante 43 de posturi. Prin urmare, resursa de personal era mai mică la Tribunalul București, instanța de la care s-a aprobat transferul judecătorului în cauză.

În ceea ce privește criteriile instituite la lit. c) - g) din art. 192 din Legea nr. 303/2022, Înalta Curte reține că, în speța de față, contestatoarea și-a exprimat opțiunea de a activa în cadrul secției civile a Curții de Apel Brașov, secție unde se afla postul vacant. În motivarea opțiunii sale, contestatoarea a arătat că beneficiază de specializare îndelungată în materie civilă, că și-a desfășurat activitatea la secția civilă atât la Judecătoria Sfântu Gheorghe cât și la Tribunalul Covasna. Din analiza traseului profesional, rezultă faptul că aceasta are o vechime de 17 ani și 4 luni în funcția de judecător, o vechime de 2 ani și 8 luni la Tribunalul Covasna și o vechime de 2 ani și 1 lună în gradul profesional de curte de apel. Contestatoarea a ocupat funcția de președinte cu delegație a secției civile a Tribunalului Covasna, începând cu data de 18.11.2022, pentru o perioadă de 6 luni, astfel cum rezultă din Hotărârea nr. 2289/2022 a secției pentru judecători.

Comparativ, beneficiarul hotărârii nr. 453/28.03.2023 avea o vechime de 12 ani și 4 luni în funcția de judecător la momentul analizării cererii, iar opțiunea sa a fost pentru secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Brașov, secție la care nu era post vacant, așa cum rezultă din motivarea avizului nefavorabil exprimat de președintele acestei instanțe.

În legătură cu criteriile ce vizează situația personală a solicitantului, Înalta Curte reține argumentația contestatoarei în sensul că aceasta are domiciliul în municipiul Brașov și efectuează naveta zilnic pe o distanță de 80 km.

Concluzionând, în raport de datele anterior prezentate, Înalta Curte apreciază că emitentul Hotărârii nr. 446 din 28.03.2023 a acționat cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întrucât contestatoarea îndeplinea criteriile prevăzute de dispozițiile art. 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, motiv pentru care se impune admiterea cererii sale și obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Tribunalul Covasna la Curtea de Apel Brașov.

3.3. Temeiul legal al soluției pronunțate

În consecință, pentru toate considerentele anterior expuse, în baza art. 40 lit. j) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va admite contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 446 din 28.03.2023 și va obliga intimatul Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să dispună transferul acesteia de la Tribunalul Covasna la Curtea de Apel Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de A. în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Anulează Hotărârea nr. 446 din 28 martie 2023 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători.

Obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Tribunalul Covasna la Curtea de Apel Brașov.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 15 februarie 2024.