ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4683/2023

Ședința publică din data de 19 octombrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea depusă pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 12/02/2020, sub nr de dosar x/2020, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, a formulat cerere de chemare în judecată, solicitând ca prin hotărârea pe care o va pronunța instanța să dispună:

a. Actul administrativ nr. 50336/CM/24.06.2019 emis de Ministerul Apelor și Pădurilor prin Cabinetul Ministrului prin care au fost anulate un număr de 11 certificatele de origine pentru biomasă din silvicultură și industriile conexe;

b. Adresa nr. x C. civ./04.06.2019 întocmită de Corpul de Control al Ministrului din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor;

c. Raportul de control nr. 50295/CM/3D.05.2019 întocmit de Corpul de Control al Ministrului din cadrul Ministerului Apelor șt Pădurilor, și, pe cale de consecință, să se constate că Certificatul de Origine nr. x/06.09.2016 este valabil emis de către Ministerul Mediului Apelor si Pădurilor;

La 11.09.2020, reclamanta a formulat cerere de modificare a cererii de chemare în judecată prin care a indicat că înțelege să cheme în judecată și pe pârâta Garda Forestieră Brașov, solicitând suplimentar ca instanța să dispună anularea tuturor actelor administrative emise de Garda Forestieră Brașov care stau la baza deciziei de anulare a certificatului de origine nr. x/6.09.2016. A arătat că înțelege să invoce excepția de nelegalitate a acestor acte în baza art. 4 din Legea nr. 554/204.

Prin sentința civilă nr. 293/2021 din 3 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Garda Forestieră Brașov.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată modificată formulată în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Brașov ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor și Garda Forestieră Brașov prin Inspector Șef B..

A fost anulată în parte adresa cu nr. x/24.06.2019 emisă de către Ministerul Apelor și Pădurilor cu privire la decizia de anulare a Certificatului de origine nr. x/06.09.2016.

Au fost respinse cererea de anulare a adresei nr. x C. civ./04.06.2019 emise de Șeful Corpului de Control al Ministrului din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor și de anulare a Raportului de control nr. x/30.05.2019 întocmit de Corpul de Control al Ministrului din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor.

A fost respins capătul de cerere cu privire la constatarea valabilității Certificatului de origine nr. x/06.09.2016 ca fiind neîntemeiat.

A fost obligat pârâtul Ministerul Apelor și Pădurilor la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 9.050 RON (taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial acordat în parte conform art. 453 alin. (2) din C. proc. civ.).

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței de fond în ceea ce privește anularea în parte a adresei nr. x/24.06.2019 emise de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu privire la decizia de anulare a Certificatului de origine nr. x/06.09.2016 și, prin urmare, respingerea cererii de chemare în judecată în ceea ce privește acest capăt de cerere.

În motivarea recursului, a arătat că instanța de fond nu a efectuat o analiză în totalitate a solicitărilor intimatei-reclamante, raportat la motivele invocate și la apărările formulate de recurentul-pârât, nu a analizat din perspectiva proprie probele administrate în cauză.

A susținut recurentul că, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că măsura dispusă prin adresa nr. x/24.06.2019 s-a bazat pe inadvertențele constatate și identificate de echipa de control, din verificări certe și directe din care a rezultat, din documentele verificate, în mod neechivoc, existența unor diferențe între cantitatea de material lemnos raportată de unii dintre furnizorii intimatei-reclamante în depozitele acestora și cantitatea de biomasă furnizată către intimata-reclamantă.

A menționat recurentul că, în opinia sa, există un temei faptic și legal pentru a se dispune direct anularea certificatului de origine nr. x/2016, exclusiv în baza raportului de control, dat fiind conținutul acestuia prin care au fost identificate neconcordanțe și inadvertențe în ceea ce privește proveniența legală a biomasei provenite din silvicultură și industriile conexe.

Practic, inadvertențele la care se face referire în raport reprezintă neregulile constatate privind sortimentele primite și care nu sunt definite ca "biomasă", potrivit prevederilor art. 1 din Procedura aprobată prin OM nr. 1341/2012, precum și neregulile constatate care definesc proveniența legală a sortimentelor primite, definite de prevederile normelor tehnice aprobate prin H.G. nr. 470/2014.

Aspectele relevate de către raportul Corpului de control au fost criticate de intimată exclusiv prin prisma faptului că actul contestat nu este motivat, fără să fie combătute, punctual, susținerile concrete ale ministerului relativ la emiterea legală a certificatului de origine nr. x/2016.

A concluzionat recurentul că anularea certificatelor este în concordanță și cu prevederile Procedurii aprobate prin OM nr. 1534/2016, astfel că a solicitat admiterea recursului.

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat de recurent este nefondat.

A susținut recurentul că, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că măsura dispusă prin adresa nr. x/24.06.2019 s-a bazat pe inadvertențele constatate și identificate de echipa de control, din verificări certe și directe din care a rezultat, din documentele verificate, în mod neechivoc, existența unor diferențe între cantitatea de material lemnos raportată de unii dintre furnizorii intimatei-reclamante în depozitele acestora și cantitatea de biomasă furnizată către intimata-reclamantă.

Înalta Curte reține că, potrivit prevederilor în vigoare la momentul depunerii cererii de avizare, respectiv la momentul emiterii Certificatului de origine nr. x/6.09.2016, în conformitate cu art. 8 din Ordinul nr. 1341/2012 privind aprobarea Procedurii de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din silvicultură și industriile conexe:

"În situațiile în care ulterior emiterii certificatului de origine se constată inadvertențe sau elemente certe de neconformitate cu realitatea în ce privește proveniența legală a biomasei provenite din silvicultură și industriile conexe, conducătorul structurii emitente anulează certificatul de origine respectiv și comunică Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei despre aceasta în termen de 5 zile lucrătoare de la data anulării."

Contrar susținerilor recurentului, Înalta Curte constată că măsura dispusă prin adresa cu nr. x/24.06.2019 emisă de către Ministerul Apelor și pădurilor cu privire la decizia de anulare a Certificatului de origine nr. x/06.09.2016 s-a bazat doar pe "suspiciunile" identificate de către echipa de control, și nu pe probe și verificări certe și directe din care să rezulte în mod neechivoc faptul că acele cantități de material care au fost avizate inițial de către Garda Forestieră Brașov (aviz nr. x/22.08.2016) nu ar fi deținute în mod legal de către intimata-reclamantă.

Astfel, urmare a identificării de către Corpul de Control al Ministrului a unor suspiciuni privind neeligibilitatea cantităților de biomasă și întrucât s-a constatat că la emiterea acestui aviz Garda Forestieră Brașov nu a efectuat verificări, ceea ce s-a propus în finalul raportului de control a fost "efectuarea unui control de către Garda Forestieră Brașov pentru stabilirea eligibilității și provenienței legale".

Recurentul susține că, în opinia sa, există un temei faptic și legal pentru a se dispune direct anularea certificatului de origine nr. x/2016, exclusiv în baza raportului de control, dat fiind conținutul acestuia prin care au fost identificate neconcordanțe și inadvertențe în ceea ce privește proveniența legală a biomasei provenite din silvicultură și industriile conexe.

Practic, apreciază recurentul, inadvertențele la care se face referire în raport reprezintă neregulile constatate privind sortimentele primite și care nu sunt definite ca "biomasă", potrivit prevederilor art. 1 din Procedura aprobată prin OM nr. 1341/2012, precum și neregulile constatate privind proveniența legală a sortimentelor primite, definite de prevederile normelor tehnice aprobate prin H.G. nr. 470/2014.

Înalta Curte apreciază că prima condiție din cuprinsul art. 8 din Ordinul nr. 1341/2012 (descoperirea unor "inadvertențe") nu este îndeplinită în prezenta cauză, în măsura în care neconcordanțele sesizate în legătură cu cantitatea de biomasă care a făcut obiectul certificării prin certificatul nr. x/6.09.2016 au impus, chiar în opinia celor care au elaborat Raportul de control, necesitatea efectuării unor reverificări din partea Gărzii Forestiere Brașov.

Din cuprinsul Raportului de control nu rezultă că au fost efectuate de către Corpul de control al ministrului verificări ale tuturor înscrisurilor depuse de reclamantă la Garda Forestieră Brașov prin adresa nr. x/1.08.2016 aferente perioadei 1.05.2016 – 30.06.2016 în vederea eliberării avizului pentru biomasa din silvicultură și industriile conexe.

Totodată, în concluziile Raportului Corpului de control recomandarea a fost aceea de a se efectua reverificări de către Garda Forestieră Brașov asupra aspectelor identificate cu ocazia acestui control.

Prin urmare, este corectă concluzia instanței de fond în sensul că, în absența acestor reverificări punctuale a întregii documentații depuse de către intimata-reclamantă pentru perioada aferentă 1.05.2016 – 30.06.2016, măsura anulării în întregime a Certificatului de origine nr. x/6.09.2016, pentru întreaga cantitate care a fost avizată, deși nu au fost verificate intregal documentațiile depuse de reclamantă pentru cantitatea ulterior avizată și nici nu au fost efectuate reverificările punctuale de către Garda Forestieră Brașov, este una netemeinică și nelegală.

În concluzie, anularea actului administrativ în absența unor reverificări punctuale de către Garda Forestieră Brașov și față de care intimata-reclamantă să aibă posibilitatea de a-și formula apărări ar conduce la încălcarea principiului previzibilității, având în vedere că anularea a vizat în întregime certificatul pentru întreaga cantitate avizată anterior, deși nu s-au identificat și clarificat dacă inadvertențele identificate de Corpul de control vizau ansamblul cantității de biomasă certificată sau doar o parte a acesteia.

Înalta Curte observă că recurentul a prezentat și o serie de critici referitoare la omisiunea instanței de fond de a cerceta și analiza, în mod efectiv, prin considerentele hotărârii atacate, prin analiză proprie, argumentele părților, aspect care, în opinia părții, nu satisface exigențele desfășurării unui proces echitabil; totodată, a apreciat recurentul că instanța de fond nu a analizat din perspectiva proprie probele administrate în cauză.

Contrar susținerilor recurentului, instanța de control judiciar reține că instanța de fond a procedat la analiza cauzei, indicând aspectele de fapt și temeiurile de drept pe baza cărora și-a format opinia juridică. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu este obligată să răspundă detaliat la fiecare argument al părților, ci să examineze în mod real problemele esențiale care au fost supuse analizei instanței, în considerentele hotărârii urmând să fie redate argumentele care au condus la pronunțarea acesteia.

Din această perspectivă, critica formulată de recurent este neîntemeiată, deoarece hotărârea prin care instanța a soluționat cauza în fond răspunde argumentelor decisive care conduc la o soluție în acord cu considerentele, astfel încât să rezulte construcția logico-juridică care a stat la baza formării convingerii instanței.

Prin urmare, aspectele invocate prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii atacate, criticile formulate neevidențiind incidența motivului de nelegalitate invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., fiind corect justificate observațiile și aprecierile primei instanțe.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împotriva sentinței civile nr. 293/2021 din 3 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

În condițiile art. 453 din C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurentul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la plata către intimata-reclamantă A. S.A. a sumei de 5000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs - onorariu avocațial, dovedite prin depunerea la dosarul instanței de recurs a facturii și ordinului de plată (reduse conform art. 451 alin. (2) din C. proc. civ.).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împotriva sentinței civile nr. 293/2021 din 3 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor la plata către intimata-reclamantă A. S.A. a sumei de 5000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs (reduse conform art. 451 alin. (2) din C. proc. civ.).

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 19 octombrie 2023.