ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4349/2023

Acțiunea judiciară Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta Universitatea Națională de Arte "A." a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației și Cercetării - Direcția OI POCU și Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman (fosta AM POSDRU), solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună, în principal, anularea: - Deciziei nr. x/17.06.2020; - Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020. În subsidiar, reclamanta a solicitat reevaluarea sancțiunii aplicate, cu luarea în considerare a scopului urmărit, a naturii și frecvenței neregulilor constatate, precum și a impactului financiar al acestora asupra proiectului finanțat.

Soluțiile instanței de fond 2.1. Curtea de Apel Iași – secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, prin încheierea de ședință din data de 29.03.2021: - a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Educației și Cercetării - Direcția OI POCU; - a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității de Management pentru Programul Operațional Capital Uman (fosta AM POSDRU); - nu a admis în principiu cererea de chemare în garanție a Autorității de Management pentru Programul Operațional Capital Uman. 2.2. Aceeași instanță, prin încheierea de ședință din data de 05.05.2021, a respins cererea de recuzare a domnului judecător B. formulată de reclamantă. 2.

Curtea de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 84 din 17.05.2021, a respins acțiunea formulată de reclamantă: - în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (AMPOCU), pentru lipsa calității procesuale pasive; - în contradictoriu cu pârâta Direcția OI POCU, ca nefondată. 3. Calea de atac exercitată Împotriva soluțiilor primei instanțe a declarat recurs reclamanta Universitatea Națională de Arte "A.". 3.1. Partea a solicitat casarea încheierii de ședință din data de 05.05.2021 și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Iași, în altă compunere a completului de judecată, întrucât judecătorul care a soluționat cauza se afla în starea de incompatibilitate prevăzută de dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., stare generată de pronunțarea dată de același judecător într-o cauză identică (sentința nr. 90/30.09.2020 a aceleeași instanțe), în care analizat motive de nelegalitate similare cu cele invocate în speța de față. 3.2. Recurenta a solicitat casarea încheierii de ședință din data de 29.03.2021 și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Iași pentru soluționarea cauzei și în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (AMPOCU), deoarece în cazul unei nereguli sistemice prejudiciul se acoperă de la bugetul de stat. 3.3. Recurenta a solicitat casarea sentinței civile nr. 84 din 17.05.2021, pentru motivele de recurs reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., și, în urma rejudecării cauzei, admiterea acțiunii și anularea Deciziei nr. x/17.02.2020 și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020. Criticile de nelegalitate subsumate celor două motive de recurs au fost prezentate de parte la dosar.

Apărările formulate în cauză 4.1. Intimatul Ministerul Educației și Cercetării - Direcția OI POCU a formulat întâmpinare în care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor de nelegalitate în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. În subsidiar, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar recurs. 4.2. Intimatul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (AMPOCU) a depus întâmpinare în care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor de nelegalitate în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările menționate la dosar recurs. 4.3. Recurenta a formulat răspuns la întâmpinarea Ministerului Educației și Cercetării - Direcția OI POCU . 4.4. Intimatul Ministerului Educației și Cercetării - Direcția OI POCU a formulat note scrise . 4.

Recurenta a depus note scrise în raport de apărările formulate de Ministerului Educației și Cercetării - Direcția OI POCU prin note scrise . 4.

Intimatul Ministerului Educației și Cercetării - Direcția OI POCU a formulat note scrise prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar recurs. 5. Alte aspecte procesuale 5.1. În temeiul dispozițiilor art. 492 C. proc. civ., Înalta Curte a încuviințat pentru recurentă administrarea probei cu înscrisurile menționate în nota de probatorii depusă la dosar. Actele se regăsesc la dosar recurs. 5.2. Intimatul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a formulat "precizări", în cuprinsul cărora a invocat efectul pozitiv al puterii de lucru judecat, prevăzut de dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., în raport de argumentele arătate la dosar recurs. 5.3. Recurenta a depus note scrise în raport de înscrisurile depuse de intimate la dosar . 6. Soluția instanței de recurs 6.1. Considerații generale Așa cum s-a arătat la pct. 1 din decizia de față, recurenta Universitatea Națională de Arte "A."a supus controlului instanței specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare: - Decizia de soluționare a contestației administrative nr. x/17.06.2020; - Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020, ambele emise de OIPOCU-MEC. Prima instanță a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată, soluție care nu este împărtășită de instanța de control judiciar. Analizând încheierile de sedință și sentința atacate, prin prisma criticilor formulate de recurentă, dar și a apărărilor expuse în întâmpinările intimaților, Înalta Curte reține următoarele: 6.2. Referitor la excepția nulității recursului promovat împotriva încheierilor de ședință din datele de 29.03.2021 și, respectiv, 05.05.2021 În cadrul întâmpinării formulate în cauză, intimatul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a susținut faptul că memoriul de recurs nu cuprinde critici de nelegalitate concrete cu privire la soluțiile pronunțate prin cele două încheieri de ședință care ar putea fi încadrate în motivele de recurs prevăzute în mod limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Înalta Curte apreciază că se impune respingerea excepției nulității recursului, întrucât recurenta s-a conformat cerințelor impuse de prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. și a prezentat criticile de nelegalitate în legătură cu soluțiile pronunțate de prima instanță prin cele două încheieri de ședință aflate în discuție. 6.3. Referitor la excepția nulității recursului promovat împotriva sentinței nr. 84 din 17.05.2021 În întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Ministerul Educației și Cercetării - Direcția OI POCU a invocat excepția nulității recursului promovat împotriva sentinței pentru neîncadrarea criticilor de nelegalitate în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte apreciază că se impune respingerea excepției nulității recursului, deoarece criticile de nelegalitate dezvoltate în cadrul memoriului de recurs pot fi subsumate cazurilor de casare, prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ. 6.4. Referitor la recursul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 29.03.2021 Recurenta arată că este eronată soluția primei instanțe de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, întrucât răspunderea patrimonială în cazul anulării actelor administrative contestate, în sensul acoperirii sumelor ce nu pot fi reținute de la beneficiarii finanțării și nici nu pot fi decontate de către Comisia Europeană, revine Autorității de management a Programului în care se încadrează proiectul finanțat. În cazul în care s-a manifestat o disfuncționalitate pentru care beneficiarii trebuiau sancționați, dar nu erau culpabili motivat de disfuncționalități ale cadrului legislativ, debitul se preia la bugetul de stat. Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. În speța de față, nu prezintă relevanță împrejurarea că intimatul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost parte în Contractul de finanțare, în contextul în care atribuțiile au fost delegate către intimatul Ministerul Educației și Cercetării - Direcția OI-POCU, în baza Acordului de delegare semnat în temeiul Ordinului nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acordul de delegare de funcții privind implementarea Programului Operațional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", emis de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse (actualmente, Ministerul Muncii și Justiției Sociale). 6.5. Referitor la recursul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 05.05.2021 Recurenta menționează faptul că este greșită soluția de respingere a cererii de recuzare, întrucât judecătorul care a soluționat cauza se afla în starea de incompatibilitate prevăzută de dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., stare generată de pronunțarea dată de același judecător într-o cauză identică (sentința nr. 90/30.09.2020 a aceleiași instanțe), în care a analizat motive de nelegalitate similare cu cele invocate în speța de față, respectiv lipsa normelor metodologice referitoare la procedura de selecție a partenerului privat în vigoare la data semnării Acordului de parteneriat, precum și încălcarea principiului proporționalității la stabilirea sancțiunii aplicate. Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Conform prevederii art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., judecătorul este incompatibil a judeca atunci când există "alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa." Instanța de control judiciar apreciază că susținerile recurentei nu se încadrează în cerințele textului legal anterior citat, întrucât împrejurarea că judecătorul cauzei s-a pronunțat într-o pricină cu obiect similar nu determină starea sa de incompatibilitate. 6.6. Referitor la recursul declarat împotriva sentinței nr. 84 din 17.05.2021 Cu titlu prealabil, instanța de control judiciar reține faptul că recurenta a depus spre finanțare, în luna septembrie 2009, în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POSDRU), Axa 1: "Educație și formare profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere", Domeniul Major de Intervenție 1.2 -"Calitate în învățământul superior", Cererea de finanțare ID 63661 privind Proiectul identificat ulterior x, având denumirea: "Rețea colaborativă online în învățământul superior artistic românesc pentru compatibilitatea absolventului de design grafic și industrial pe piața muncii", cod SMIS 21395. În urma verificării documentare și administrative de către OIPOCU din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) cu privire la aspectele semnalate în suspiciunea de neregulă înregistrată la această direcție sub nr. x/24.03.2017, prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020 s-a stabilit o creanță bugetară rezultată din nereguli în cuantum de 3.253.815,71240 RON, pe considerentul că recurenta a selectat partenerul S.C. C. S.A. fără aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii pentru alegerea partenerilor din sectorul privat, după cum impun prevederile art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009. Contestația administrativă formulată de recurentă împotriva acestui Proces-verbal a fost respinsă prin Decizia nr. x/17.06.2020 emisă de același OIPOCU-MEC. Recurenta a contestat legalitatea celor două acte administrative anterior nominalizate și a susținut în cadrul cererii de chemare în judecată faptul că emitentul Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020 nu a respectat prevederile art. 31 alin. (1) O.U.G. nr. 66/2011 și nu a ținut seama de concluziile celor două controale anterioare efectuate în privința proiectului analizat potrivit cărora derularea procedurii de selecție nu a fost afectată de nereguli. Prima instanță a respins această critică de nelegalitate a Procesului-verbal analizat, cu motivarea că nu prezintă relevanță faptul că anterior mai multe echipe de control nu au sesizat nelegalități în ceea ce privește selectarea partenerului privat. În speță, reverificările au fost dispuse ca urmare a unei suspiciuni de neregulă înregistrată cu nr. x/24.03.2017, adresei D.G.P.E.C.U. nr. 42149 din 06.06.2019, precum și a Punctului de vedere nr. 39429 din 03.06.2019 exprimat de Direcția Generală Juridică și Relația cu Parlamentul, acte emise ca urmare a neconcordanțelor existente între rapoartele de reverificare privind eligibilitatea partenerilor C., așa cum reiese din decizia de soluționare a contestației, aspecte care nu fost contrazise de către reclamantă. Faptul că în etapele anterioare anumite organisme nu au contestat eligibilitatea partenerului privat, că cererea de finanțare a fost aprobată și că au fost achitate unele sume nu înseamnă că aspectele legate de caracterul eligibil al cheltuielilor nu pot face obiectul unor reverificări, (cu respectarea termenului de prescripție prevăzut de art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011) în cazul în care apar elemente de noutate. Or, în speță au apărut date suplimentare, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011. În cadrul motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta arată că instanța de fond s-a pronunțat asupra criticilor de nelegalitate pe care le-a formulat în privința Procesul-verbal dedus judecații printr-o motivare sumară și contradictorie care nu a făcut referire la majoritatea susținerilor prezentate de parte în cererea introductivă de instanță și în cererea completatoare. De asemenea, subsumat motivului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.,recurenta susține faptul că prima instanță i-a încălcat dreptul la apărare, deoarece a refuzat să administreze proba cu actele de control întocmite după efectuarea primelor două acțiuni de control în legătură cu proiectul analizat, precum și cu documentația care a stat la baza redactării lor. Instanța de control judiciar apreciază că este fondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta nu îndeplinește exigențele menționate de textul legal mai sus citat, deoarece judecătorul fondului nu a clarificat aspectele esențiale ale speței. În cuprinsul Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020 se menționează faptul că echipa de control a procedat la efectuarea unei analize tehnice și financiare a suspiciunii de neregulă înregistrată la OI-POCU- MEN cu nr. x/24.03.2017 privind Proiectul POSDRU 86/1.2/S/63661 al cărui beneficiar este Universitatea Națională de Arte "A.". Această suspiciune de neregulă a fost întocmită ca urmare a constatărilor din Raportul ECA DAS 2014 - constatarea ECA cum 2501-81 și a adresei nr. x PECU MDRAPFE 15994/22.03.2017, însoțită de situația proiectelor C.. De asemenea, în cadrul aceluiași Proces-verbal se menționează faptul că au mai fost întocmite anterior două note de control în urma verificării Acordului de parteneriat aferent Proiectului aflat în discuție. În cadrul acestor note de control, s-a concluzionat în sensul că selectarea partenerului C. s-a realizat cu respectarea legislației aplicabile, respectiv Ghidul solicitantului - Condiții Generale 2009 și Ghidul solicitantului - Condiții Specifice pentru cererea de propuneri de proiecte nr. 86 "Universitate pentru viitor". Totodată, în cuprinsul Procesului-verbal dedus judecății se arată de către echipa de control faptul că, în urma verificării Acordului de parteneriat aferent Proiectului ID 63661, precum și a adresei DG PECU nr. 42149/06.06.2019 și a punctului de vedere nr. 39429/03.06.2019 exprimat de Direcția Generală Juridică și Relația cu Parlamentul - MEF, rezultă că recurenta nu a desfășurat o procedură scrisă privind selectarea partenerului S.C. C. pentru implementarea proiectului POSDRU 86/1.2/S/63661, conform prevederilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) O.U.G. nr. 66/2011: "activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau de altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora." Într-adevăr, activitatea de constatare a neregulilor se poate realiza atât anterior cât și ulterior efectuării plății unei sume aprobate, însă cu respectarea cerințelor impuse de norma anterior citată. În concret, orice cheltuială care a fost aprobată inițial la rambursare și efectiv plătită, în interiorul termenului de prescripție, poate face obiectul constatării unei nereguli și stabilirii unei creanțe bugetare, în condițiile O.U.G. nr. 66/2011. Excepție face cazul în care, indiferent de momentul constatării neregulii (raportat la momentul plății), în condițiile admiterii unei contestații administrative se înlătură, prin decizie, efectele actului inițial prin care s-a constatat neregula. În această situație, chiar dacă termenul de prescripție nu s-a împlinit, structura de control din cadrul autorității competente nu poate relua activitatea de constatare a neregulii decât în situația în care apar date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora. Înalta Curte constată faptul că instanța de primă jurisdicție s-a limitat să indice în cadrul sentinței atacate doar cele trei acte emise ca urmare a neconcordanțelor existente între rapoartele de reverificare privind eligibilitatea partenerilor C., fără să procedeze la analizarea în concret a datelor suplimentare necunoscute la data efectuării primelor două verificări ale procedurii de achiziție derulate în cauză, date care ar fi permis desfășurarea verificărilor de față care s-au finalizat prin emiterea Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/SJCSN din 21.02.2020. Totodată, Înalta Curte constată că este fondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. ("când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității"), Înalta Curte constată că acesta este fondat Motivul de casare în discuție are în vedere neregularități procedurale, precum și nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfășurarea procesului, în speță, principiul dreptului la apărare și principiul dreptului la un proces echitabil. Înalta Curte apreciază că prima instanță a încălcat dreptul la apărare al recurentei, întrucât nu a încuviințat depunerea la dosarul cauzei a celor două note de control întocmite cu ocazia primelor controale, precum și a documentației care a stat la baza întocmirii lor pentru a verifica îndeplinirea cerințelor impuse de prevederile art. 31 alin. (1) O.U.G. nr. 66/2011. La solicitarea instanței de recurs, intimata OI-POCU din cadrul Ministerului Educației a depus la dosarul cauzei: - Raportul nr. x/23.07.2019 privind rezultatele preliminare anul verificărilor încrucișate din etapa I, pentru proiectele finanțate din fonduri structurale pentru care C. a avut calitatea de partener; - nota de control din data de 12.06.2019; - nota de control din data de 21.11.2017. În concluzie, instanța de control judiciar constată că nemotivarea hotărârii sub aspectele de esență invocate echivalează cu necercetarea fondului cauzei, atrăgând casarea sentinței, în condițiile art. 496 C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În raport de motivele de casare anterior reținute, instanța de control judiciar apreciază că nu se mai impune analizarea celorlaltor critici de nelegalitate ale sentinței formulate de recurentă, subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Cu ocazia rejudecării, instanța de trimitere trebuie să administreze toate probele impuse pentru completa cercetare a fondului cauzei.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte: - va respinge excepția nulității recursului promovat împotriva încheierilor de ședință din datele de 29.03.2021 și, respectiv, 05.05.2021; - va respinge excepția nulității recursului declarat împotriva sentinței nr. 84 din 17.05.2021; - va admite recursul promovat împotriva sentinței anterior arătate, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe; - va respinge recursul declarat împotriva încheierilor de ședință din datele de 29.03.2021 și, respectiv, 05.05.2021.