ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3827/2020

Ședința publică din data de 23 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 08.06.2017, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., în calitate de personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Judecătoriei Botoșani, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice, au contestat Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 11 din 27.04.2017 a Curții de Apel Suceava și Decizia nr. 123 din 23 mai 2017 a Președintelui Curții de Apel Suceava (precum și anexelor atașate la aceasta), prin care s-a admis în parte contestația formulată de reclamanți împotriva Deciziei nr. 34/2.02.2017 a Președintelui Curții de Apel Suceava, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

- anularea hotărârii și deciziei atacate în ceea ce privește valoare de referință sectorială de 405 RON, precum și data de la care se aplică valoarea de referință sectorială majorată în ceea ce privește cuantumul acesteia;

- emiterea unor noi decizii de încadrare pentru personalul auxiliar de specialitate si conex din cadrul Judecătoriei Botoșani, prin raportare la o valoare ce referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, începând cu data de 9 aprilie 2015;

- obligarea pârâtului Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, la emiterea unor grile unice de salarizare pentru personalul auxiliar de specialitate și, la nivelul cel mai mare aflat în plată pentru fiecare funcție din familia ocupațională Justiție, cu luarea în considerare a grilelor de salarizare stabilite în baza acelorași acte normative, pentru personalul auxiliar și conex din cadrul Parchetelor și din cadrul Curților de Apel care au admis contestațiile și au dispus recalcularea salariilor potrivit grilelor de la Parchete, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016 și a Deciziei nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunțată de către înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

- obligarea pârâților la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015, respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul pe care l-am fi obținut potrivit Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016 și venitul efectiv plătit, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflație și la care solicităm a se aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 165 din 22 ianuarie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu acești pârâți ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesual pasivă.

A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., în contradictoriu cu pârâții Curtea de apel Suceava, Tribunalul Botoșani.

A anulat parțial Hotărârea nr. 11/27.04.2017 adoptată de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava, precum și Decizia Președintelui Curții de Apel Suceava nr. 123 din 23 .02.2017, doar în ceea ce îi privește pe reclamanții din tabelul anexă prezentei acțiuni.

A obligat pârâta Curtea de Apel Suceava, prin președinte, să procedeze la emiterea unor noi decizii de salarizare reclamanților din tabelul anexă acțiunii de față, în aplicarea Legii nr. 71/2015 și O.U.G. nr. 20/2016, prin care să aibă în vedere o valoare de referință sectorială în cuantum de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 445 RON, pentru perioada 01.12.2015-01.10.2016.

A obligat pârâtul Tribunalul Botoșani la plata către fiecare reclamant din tabelul anexă acțiunii de față a diferenței de drepturi salariale dintre suma încasată, cu titlu de indemnizație și suma ce ar fi obținut-o prin raportare la valoarea de referință sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015 până la 30.11.2015, respectiv de 445 RON, pentru perioada 01.12.2015-01.10.2016, actualizate cu indicele de inflație în ziua plății efective, la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data de 09.04.2015 și până la data plății efective.

A respins, în rest, acțiunea, ca nefondată

Împotriva sentinței civile recurate au formulat recurs pârâții Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Botoșani, criticând-o pentru nelegalitate.

Au invocat cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pârâta Curtea de Apel Suceava, în motivarea recursului, arată că sentința instanței de fond a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut la pct. 8 din cuprinsul alin. (1) al art. 488 din C. proc. civ., astfel încât pe cale de consecință, a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

A arătat recurenta că la nivelul Curții de Apel Suceava, s-a făcut aplicarea Legii nr. 71/2015, sens în care pe data de 23 mai 2017 s-a emis Decizia nr. 123 prin care s-a asigurat o uniformizare de natură salarială pentru persoanele aflate din punct de vedere profesional în aceeași situație juridică (fiind încadrate în aceeași instituție/instanță de același grad, pe aceeași funcție, aceleași grad/aceeași treaptă, și gradație, aceeași vechime în muncă și în funcție și care își desfășoară activitatea în aceleași condiții) la nivelul maxim al salariului de bază brut lunar și al sporurilor din cadrul instanțelor aflate în circumscripția Curții de Apel Suceava.

Valoarea de referință sectorială în cuantum de 445 RON (405 RON + 10% potrivit Legii nr. 293/2015) este aplicabilă pentru familia ocupațională justiție doar începând cu data de 1 octombrie 2016, astfel cum rezultă din adresa nr. x/14.03.2017 a înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și din Ordinul nr. 219/C/01.02.2017 al ministrului justiției, prin care a fost modificat OMJ nr. 4680/C/21.12.2016, care la art. 1 alin. (1) prevede că "începând cu data de 1 octombrie 2016, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate și curților de apel, precum și asistenții judiciari beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară, stabilită prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, potrivit Legii nr. 293/2015".

Nu există personal auxiliar de specialitate și conex care să aibă salariile de bază calculate începând cu data de 9 aprilie 2015 prin raportare la valoarea de referință sectorială de 405 Iei, cu decizie de salarizare corespunzătoare emisă de angajator, respectiv președintele curții de apel.

Nivelul maxim al salariilor de bază ale personalului auxiliar de specialitate șî conex la nivelul întregului sistem al justiției, la data de 9 aprilie 2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015), este cel stabilit prin raportare la o valoare de referință sectorială de 305 RON. Excepție fac specialiștii IT, ale căror salarii de bază sunt, începând cu data de 18 aprilie 2008, data intrării în vigoare a Legii nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, similare indemnizațiilor de încadrare ale judecătorilor de judecătorie cu 3 ani vechime, stabilite prin înmulțirea coeficientului de multiplicare prevăzut la nr. crt. 28 de la lit. A) din anexa la O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, respectiv 13,5, cu valoarea de referință sectorială.

Valoarea de referință sectorială aplicabilă judecătorilor a fost, începând cu data de 1 aprilie 2008, diferită de cea a personalului auxiliar de specialitate și conex, Ordonanța Guvernului nr. 13/2008 privind creșterile salariate aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008 dispunând în acest sens la art. 1 și art.

Decizia nr. 123 a fost emisă de președintele Curții de Apel Suceava pe data de 23 mai, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (12) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, decizie în care se reține că "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituția sau autoritatea publică". Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2016, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex din cadrul instanțelor aflate în raza teritorială a Curții de Apel Suceava beneficiază de salarii brute lunare stabilite conform grilei unice de salarizare aplicată la nivelul parchetelor, prin raportare la valoarea de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015.

Or, decizia Curții Constituționale nu are efecte retroactive. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția României, "Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor." Neretroactivitatea aplicării deciziilor Curții Constituționale a fost subliniată chiar de către aceasta, spre exemplu în Decizia nr. 83S/2009 publicată în M.Of. nr. 461 din 03.07.2009, unde se precizează expres: "Efectul ex nunc al actelor Curții constituie o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentală a drepturilor constituționale de natură a asigura securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separației puterilor în stat, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept".

În ceea ce privește obligarea Curții de Apel Suceava la plata diferențelor dintre drepturile salariale recalculate potrivit sentinței și drepturile salariate efectiv plătite reclamanților, actualizate cu indicele de inflație și la plata dobânzii legale penalizatoare calculată de la data scadenței diferențelor salariale până la plata efectivă a acestora, a susținut recurenta că modalitatea de punere în executare a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de diferențe salariale este reglementată pe cale legislativă. Astfel, O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, la art. 13, prevede următoarele: (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2017, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.

(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de Ia data Ia care hotărârea judecătorească a rămas executorie."

Drept urmare, în situația în care nu se va admite recursul și nu se va respinge acțiunea reclamanților privind stabilirea salariilor prin raportare la valoarea de referință sectorială de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, și prin raportare la valoarea de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, începând cu data de 01.12.2015, a solicitat recurenta să se dispună ca plata diferențelor să se facă conform dispozițiilor legale în vigoare.

Pârâtul Tribunalul Botoșani, în motivarea recursului, arată că înțelege să critice soluția primei instanțe sub aspectul netemeiniciei și nelegalității raportat la dispozițiile legale incidente în cauză și, pe cale de consecință, solicită admiterea recursului și schimbarea în tot a sentinței civile nr. 165/22 ianuarie 2018.

După enumerarea modificărilor legislative intervenite începând cu anul 2015 (O.U.G. nr. 83/2014) si până în prezent, cu privire la personalul plătit din fondurile publice, instanța de fond a reținut în motivarea hotărârii că "Hotărârile judecătorești prin care a fost recunoscută această valoare de referință (de 405 RON) sunt anterioare datei de 09.04.2015, iar prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 s-a statuat că egalizarea prevăzută de art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015 (introdus prin O.U.G. nr. 20/2016), trebuie să se facă avându-se în vedere nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, stabilit și prin raportare la drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești existent la nivel de familie ocupatională, fără să menționeze că este vorba de nivelul maxim aflat în plată". Cuantumul valorii de referință sectorială de 405 RON, așa cum a reținut si prima instanța, este cuantumul stabilit prin hotărâre judecătorească.

Într-adevăr, Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016, în temeiul căreia motivează hotărârea prima instanță, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3

1

, alin. (1)

2

din O.U.G. nr. 57/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 1029 din 21 decembrie 2016, se reține: "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizație de încadrare care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hot judecătorești sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituția sau autoritatea publică"

Or, decizia Curții Constituționale nu are efect retroactiv. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția României. "Deciziile Curții Constituționale se publica în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Neretroactivitatea deciziilor Curții Constituționale a fost accentuată chiar de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 838/2009 unde precizează expres: "Efectul ex nunc al actelor Curții constituie o aplicare a principiului neretroactivității".

Începând cu data de 01.10.2016 si până în prezent reclamanții beneficiază de drepturile salariale solicitate prin cererea de chemare în judecată respectiv, drepturile salariale sunt calculate cu valoarea de referință sectoriala de 445,5 RON, adică 405 RON majorată cu 10% motiv pentru care cererea reclamanților pentru perioada 01.10.2016 și in prezent este rămasă fără obiect.

O.U.G. nr. 57/2015, prin art. 31, prevede expres data de la care personalul vizat, poate beneficia de drepturile salariale solicitate "Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1). începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de baza/indemnizațiilor de în cadra re, aferent unui program norma! al timpului de muncă, nud mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat Ia nivelul maxim al salariului de buză/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Mai mult, potrivit (1^2) din aceeași ordonanță, "In aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești.

Așa fiind, pronunțând o astfel de soluție, instanța de fond înlătură de la aplicare dispozițiile exprese ale O.U.G. nr 57/2015 cu privire la data de la care beneficiază de salarizarea la nivel maxim al salariului de bază de încadrare, personalul auxiliar și conex din cadrul instanțelor judecătorești, respectiv - luna august 2016 și totodată dispozițiile cu privire la drepturile salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești.

A accepta modul de interpretate și aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 83/2014 și O.U.G. nr. 57/2015, așa cum a statuat prima instanță, ar însemna, în fapt, să ignorăm dispozițiile legii și să excludem efectele acestora asupra unor categorii pe care nu le prevede în mod expres.

Într-adevăr, reglementarea succesivă și necorelată din domeniul salarizării a condus în ultimul timp la diferențe salariale ce au determinat legiuitorul să intervină pentru înlăturarea inechităților. în acest scop, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, prin care s-a urmărit evitarea discriminărilor salariale între titularii funcțiilor publice salarizate potrivit Legii- cadru nr. 284/2010, cu consecința egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situații similare în cadrul aceluiași ordonator de credite.

Însă, pentru perioada supusă judecății, dispozițiile legale invocate de reclamanți și de către instanța de fond, art. 1 alin 5 din O.U.G. nr. 83/2014, nu fac referire la personalul auxiliar si conex din cadrul instanțelor judecătorești, textul de lege vizează expres și limitativ categoriile căror i le sunt aplicabile aceste prevederi, "Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte instituții si autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste, instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat hi nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții".

A susținut recurentul că acordarea pe cale judecătorească în favoarea reclamanților, a unor drepturi de natură salarială care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, constituie o încălcare a principiului separației puterilor in stat, instanța de judecată substituindu-se voinței legiuitorului.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând criticile invocate în recurs, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, având în vedere următoarele considerente:

Din probele administrate la dosarul cauzei rezultă că prin Decizia nr. 34 din 2.02.2017 emisă de Președintele Curții de Apel Suceava s-a stabilit faptul că reclamanții beneficiază de un salariu de bază brut lunar prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, începând cu data de 1 octombrie 2016, și nu cu data de 9 aprilie 2015.

Împotriva deciziei menționate reclamanții au formulat contestație, aceasta fiind admisă în parte prin Hotărârea nr. 11 din 27.04.2017 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Suceava.

La data de 23.05.2017 a fost emisă Decizia nr. 123/2017 de către Președintele Curții de Apel Suceava, iar din anexele atașate rezultă că valoarea de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, a fost aplicată începând cu 1 august 2016 și nu cu 9 aprilie 2015.

Pentru a pronunța soluția atacată, instanța de fond a făcut în mod corect aplicarea art. 1 din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, potrivit căruia "(1) în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ca modificările ulterioare. (2) In anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acorda personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...) (5

1

) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îsi desfășoară activitatea în aceleași condiții.".

În considerarea efectului obligatoriu al dezlegării date de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 23/2016, în mod corect a constatat instanța de fond că dispozițiile art. 1 alin. (5)

1

din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, se aplică și reclamanților din prezenta cauză, în condițiile în care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mic decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, astfel că sunt îndreptățiți la emiterea ordinelor de încadrare salarială cu luarea în considerare a nivelului maxim al salariilor de bază și al sporurilor pentru funcții similare.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/15.12.2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 1029 din 21 decembrie 2016, a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 3

1

alin. (1^2) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituționale.

A reținut Curtea Constituțională că "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare", la care se face egalizarea prevăzută de art. 3

1

alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică.

Cum, prin Decizia nr. 794/15.12.2016, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 3

1

alin. (1^2) din O.U.G. nr. 57/2015 sunt neconstituționale, instanța de fond a reținut considerentele acestei decizii în motivarea hotărârii, fiind corect raționamentul juridic în aplicarea textelor de lege, cu respectarea perioadei de reglementare a fiecăreia din acestea, de la data intrării în vigoare.

Nu se poate reține că instanța de fond a pronunțat hotărârea întemeindu-se pe dispoziții legale adoptate ulterior datei de 09.04.2015, apreciindu-se în mod greșit de către recurenți că a fost, astfel, încălcat principiul neretroactivității legii.

Înalta Curte nu poate primi nici critica recurenților pentru o greșită interpretare și aplicare a legii și respectiv a dispozițiilor Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016, întrucât creșterile salariate care fac obiectul cererii nu pot fi acordate anterior datei de 01.10.2016 deoarece, anterior acestei date, creșterile menționate nu existau în plată la nivelul familiei ocupaționale "Justiție", prin urmare nu puteau fi incluse în nivelul maxim în plată.

Acest aspect a fost invocat de către pârâtă și în fața instanței de fond, fiind înlăturat în mod corect în motivarea soluției pronunțate.

Instanța de fond a avut în vedere situația de fapt existentă la data pronunțării hotărârii, raportându-se la familia ocupațională "Justiție" stabilită de Anexa VI a Legii - cadru nr. 284/2010 și la ordonatorii principali de credite indicați în normele juridice respective, reținându-se că, în cauză, față de 09.04.2015, data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015, se confirmă la unul dintre ordonatorii principali de credite din familia ocupațională "Justiție" - Consiliul Superior al Magistraturii - existența unui nivel de salarizare stabilit prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON ca efect al unei hotărâri judecătorești.

În acest sens, prima instanță a avut în vedere că prin sentința civilă nr. 48/13.01.2017, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016, definitivă prin respingerea recursului de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal prin Decizia la data de 22.06.2017, Consiliul Superior al Magistraturii a fost obligat «să emită dispoziții de salarizare cu luarea în considerare a unei valori de referință sectoriale de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015».

În consecință, la data pronunțării hotărârii primei instanțe atacată cu prezentul recurs, sentința nr. 48/2017, definitivă, producea efecte juridice, atestând astfel la data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015 o valoare maximă de referință sectorială în cuantum de 405 RON în familia ocupațională "Justiție".

În mod corect instanța de fond a anulat parțial Hotărârea nr. 11/27.04.2017 adoptată de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava, precum și Decizia Președintelui Curții de Apel Suceava nr. 123 din 23 .02.2017, în ceea ce îi privește pe reclamanții din tabelul anexă prezentei acțiuni, având în vedere și faptul că, potrivit art. 1

1

din Legea nr. 293/2015, prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu data de 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul prevăzut în anexele acestei legi, respectiv anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție", se majorează cu 10% față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015.

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că prima instanță în mod corect a reținut că valoarea sectorială în raport cu care trebuie calculate drepturile salariale ale reclamanților este de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, majorată cu 10% de la data de 1 decembrie 2015, și a obligat pârâtul la plata către reclamanți a diferențelor salariale, actualizate cu indicele de inflație în ziua plății efective, la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data de 09.04.2015 și până la data plății efective. Prin nerecunoașterea de către pârâți a drepturilor salariale conform celor reținute, s-a produs reclamanților un prejudiciu reprezentat de diferența dintre drepturile salariale pe care le-ar fi încasat începând cu 9 aprilie 2015, dacă salariile le-ar fi fost stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială cuvenită, și drepturile salariale efectiv plătite reclamanților în această perioadă, astfel că în mod corect s-a obligat la repararea prejudiciului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de pârâții Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Botoșani împotriva sentinței civile nr. 165 din 22 ianuarie 2018 a Curții de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iulie 2020.