ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3824/2020

Ședința publică din data de 23 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 23.03.2017 pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2017 reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Guvernul Romaniei - Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Apărării Naționale, solicitând anularea în tot a fisei de evaluare a performantelor individuale ale persoanelor care ocupă posturi contractuale de execuție întocmită persoanei evaluate A., pe perioada de la 01.01.2016 la 3.12.2016; să se constate nelegalitatea art. 13 alin. (7) din Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu pentru cadrele militare din structurile Ministerului Apărării Naționale, pe timp de pace din 20.11.2014. A solicitat obligarea pârâtului Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului la plata sumei de 1000 RON reprezentând daune morale precum și la plata la cheltuielilor de judecata.

Prin încheierea de ședință din 5 decembrie 2017 a Curții de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prima instanță a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegaliate, invocată de pârâtul Ministerul Apărării Naționale, ca rămasă fără obiect.

A admis în parte excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Apărării Naționale, cu privire la capetele de cerere 1,3,4, având în vedere că instituția pârâtă nu este emitenta actelor administrative a căror anulare se solicită pe capătul de cerere nr. x și nici nu a fost făcută vreo solicitare de obligare la plata cheltuielilor de judecată sau a daunelor morale împotriva acesteia, s-a constatat că pe capetele 1,3 și 4 nu are calitate procesual pasivă, fiind menținută pe capătul de cerere nr. x, având în vedere că este instituția care a emis metodologia din cuprinsul căreia se solicită anularea unui articol în prezenta cauză.

A respins excepția lipsei capacității de folosință invocată de pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, având în vedere că se află în cadrul unor raporturi de drept administrativ în care personalitatea juridică nu are relevanță, ci doar calitatea de emitent al actului administrativ, pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului fiind emitentul actului administrativ a cărui anulare se solicită prin capătul de cerere principal.

A respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, având în vedere că Guvernul României Secretariatul General al Guvernului este instituția care a emis actul administrativ a cărui anulare se solicită în prezenta cauză.

Prin aceeași încheiere, prima instanță a calificat excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului ca fiind o apărare pe fondul cauzei, urmând ca susținerile acesteia să fie analizate odată cu soluționarea cauzei.

Prin sentința civilă nr. 5015 din 19 decembrie 2017, Curtea de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Apărării Naționale, astfel cum a fost precizată .

A anulat fișa de evaluare întocmită reclamantului pentru perioada 01.01.2016-13.12.2016.

A respins în rest cererea ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 5015 din 19 decembrie 2017și a încheierii de ședință din 5 decembrie 2017 a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Recurentul a prezentat situația de fapt și calea administrativă urmată de acțiunea din prezenta cauză, iar în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ. a arătat că înțelege să critice sentința civilă ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii și fără să fie motivată în ceea ce privește neluarea în considerare a apărărilor invocate pentru susținerea excepției lipsei capacității de folosință și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României.

În mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei capacității de folosință invocată, motivând în sensul că în cadrul raporturilor de drept administrativ este lipsită de relevanță personalitatea juridică contând doar calitatea de emitent al actului administrativ deținută de Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului.

Mai mult decât atât, instanța de fond a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată motivând în sensul că Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului este instituția care a emis actul administrativ a cărui anulare se solicită.

Astfel, din modul cum este formulată cererea, reclamantul a înțeles să cheme în judecată, în mod eronat, instituția Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului și nu instituția Secretariatul General al Guvernului, cum în mod corect trebuia să o facă.

Prin urmare, plecând de la confuzia pe care reclamantul a generat-o prin cererea formulată prin care a contopit cele două instituții și a solicitat astfel pretențiile sale în contradictoriu cu Guvernul României-Secretariatul General al Guvernului, însăși instanța de fond a perpetuat această confuzie respingând cele două excepții invocate în contradictoriu cu Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, nefăcând astfel distincție între cele două instituții.

Însuși reclamantul s-a aflat în eroare când a solicitat anularea fișei sale de evaluare nu în contradictoriu doar cu Secretariatul General al Guvernului, emitentul acesteia, ci în contradictoriu cu Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, existând o separare evidentă între cele două instituții.

Prin urmare, nu se justifică chemarea în judecată a Guvernului României, dat fiind că între această autoritate publică a puterii de stat și intimatul-reclamant nu există nici un raport juridic care să determine obligarea acestei autorități la realizarea drepturilor solicitate în acțiune. La momentul evaluării, intimatul-reclamant era salariat în cadrul Secretariatului General al Guvernului, prin detașare de la Ministerul Apărării Naționale, și nu al Guvernului României, fiind, deci, parte a unui raport juridic eminamente civil (nu de drept public).

În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Guvernului României în litigiul pendinte, arată recurentul că în fapt, calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.

Astfel, în cauză, rezultă că reclamantul trebuie să-și poată obține recunoașterea sau realizarea dreptului pretins în contradictoriu cu persoana chemată în judecată, sau pârâtul trebuie să fie partea obligată la o anumită conduită în raport de dreptul reclamantului (a da, a face sau a nu face). Așadar, reclamantul în speță va trebui să justifice atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală pasivă a pârâtului, deci îndreptățirea sa de a introduce cererea împotriva acestuia.

Este evident că în litigiul dedus judecății, Guvernul României, nu are nici capacitate juridică civilă și nici calitate procesuală pasivă.

Mai mult decât atât, la momentul punerii în executare a sentinței civile, Guvernul României se va vedea pus în situația imposibilității executării acesteia, neputând el emite o nouă fișă de evaluare intimatului-reclamant, singura instituție aptă și capabilă să o facă fiind Secretariatul General al Guvernului.

In altă ordine de idei, instanța de fond, atât prin încheierea de ședință din data de 05.12.2017, cât și prin sentința civilă nr. 5015/19.12.2017, a evidențiat invocarea excepției inadmisibilității de către Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului calificând-o totodată ca fiind o apărare pe fondul cauzei. Astfel cum rezultă din întâmpinarea formulată la fond se poate lesne observa că, au fost invocate doar două excepții, respectiv excepția lipsei capacității juridice și excepția lipsei calității procesual pasive a Guvernului României nicidecum excepția inadmisibilității acțiunii.

Prin urmare, modul în care instanța a motivat sentința recurată sub aspectul soluției de respingere a excepției lipsei capacității juridice și a excepției lipsei calității procesual pasive a Guvernului României echivalează în mod evident cu o nemotivare, din moment ce aceasta nu a analizat apărările invocate de instituția Guvernului.

Asupra fondului cauzei, recurentul a arătat că este nelegală sentința instanței de fond, întrucât a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșita a legii, motiv prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Instanța de fond a admis în parte acțiunea promovată de intimatul - reclamant dispunând anularea fișei de evaluare întocmită acestuia pentru perioada 01.01.2016-13.12,2016, pentru nemotivare.

In motivarea sentinței civile recurate, instanța a reținut că, reclamantului i-au fost acordate note, fără ca la comentariile aferente acestor note să fie precizate motivele care au stat la baza notării.

În mod eronat instanța de fond a constatat necesară existența motivelor evaluatorului ce au stat la baza notării având în vedere faptul că, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, Fișa de evaluare a performanțelor profesionale ale persoanelor care ocupă posturi contractuale de execuție (al cărei format este prevăzut în Anexa 2b la Criteriile de evaluare..., aprobate prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 218/11.05.2011, publicat în M.Of. al României, Partea I, nr. 376/2001) este un act administrativ individual sui generis, foarte sintetic, care se redactează pe un formular tipizat de o singură filă, și în care aprecierile consemnate de către evaluator nu se impune să fie motivate (nu sunt prevăzute rubrici în acest scop). Astfel, art. 1 din Criteriile de evaluare... stabilește exhaustiv aspectele pe care evaluatorul trebuie să le înscrie în fișa de evaluare, între acestea neregăsindu-se cerința de motivare a aprecierilor respective.

Rațiunea acestei abordări - reglementată astfel exclusiv în interesul persoanei evaluate - este ca în dosarul de personal al celui în cauză să nu se rețină și să se regăsească peste timp, prezentate într-o manieră explicită, aspecte defavorizante din activitatea profesională a acestuia, care fiind accidentale sau pasagere, nu sunt de natură să o caracterizeze.

Potrivit dispozițiilor cuprinse în Criteriile de evaluare... din cadrul Secretariatului General al Guvernului... (care sunt similare cu cele ale celorlalte instituții ale administrației publice), motivarea notărilor și a consemnărilor făcute de evaluator în fișa de evaluare se face în cadrul interviului - etapă a procesului de evaluare prevăzută de art. 12 din Criteriile de evaluare... Cu această ocazie se prezintă persoanei evaluate toate motivele/justificările ce au stat Ia baza acordării calificativelor respective.

În cazul existenței unor diferențe de opinie între evaluator și persoana evaluată, punctul de vedere al acesteia din urmă se consemnează în fișa de evaluare, în aceste condiții evaluatorul putând chiar să modifice fișa de evaluare (conform aceluiași art. 12, menționat anterior).

În speța de față, reclamantul A. fiind chemat din concediu, nu s-a prezentat la locul de muncă și, implicit, nici la interviu fapt ce a determinat imposibilitatea parcurgerii, din vina susnumitului, a acestei etape a procesului de evaluare, până la data la care această activitate trebuia să fie finalizată.

Astfel, a susținut recurentul că reclamantului îi este opozabil principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans, întrucât acesta, cu bună știință (domnul A. are titlul științific de doctor în domeniul managementului resurselor umane) a generat un viciu de procedură, pe care acum îl invocă în susținerea propriului interes.

Contrar celor reținute de instanța de fond, aspectele evidențiate în fișa de evaluare au fost, chiar și în aceste condiții, motivate în cursul procesului de evaluare, solicitând recurentul a se lua în considerare Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestației privind evaluarea profesională individuală a domnului A., constituită prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 181/21.02.2017 (înregistrat cu nr. x din 28.02.2017), redactat în urma contestației formulate de reclamant în baza art. 17 din Criteriile de evaluare... - document existent la dosarul cauzei și care, practic, constituie o anexă, parte integrantă a fișei de evaluare - în cuprinsul căreia sunt relevate, în detaliu, motivele care au condus la stabilirea calificativului final.

Totodată, în Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestației... se menționează, la pct. 5, și Referatul evaluatorului (directorul Direcției Speciale) privind contestația formulată de domnul colonel A. asupra calificativului acordat în urma evaluării performanțelor profesionale individuale în anul 2016, datat 21.02.2017, în care sunt argumentate detaliat problemele din activitatea profesională a reclamantului, care au impus diminuarea notelor ce i-au fost acordate.

Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestației reprezintă documentul final, rezultat în ultima etapă a procesului intern de evaluare (conform art. 17 din Criteriile de evaluare... din cadrul Secretariatului General al Guvernului...) în care sunt prezentate, în scris, motivele care au condus la fiecare notă în parte. Abia după acest stadiu, salariatul nemulțumit de modul de soluționare a contestației, se poate adresa instanței de contencios administrativ, în temeiul art. 17 alin. (4) din Criteriile de evaluare.

Din reglementarea de mai sus, rezultă că cele două documente (fișa de evaluare și Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestației) sunt complementare și, prin urmare, trebuie luate în considerare și judecate împreună, ca rezultat final al procesului de evaluare.

Nota 1 pentru încredere, a fost acordată avându-se în vedere un demers personal al reclamantului, pe linie de serviciu, pe care 1-a făcut fără aprobarea șefului său nemijlocit, de care reclamantul are deplină cunoștință, faptă ce a fost de natură să distrugă iremediabil încrederea pe care colegii săi de serviciu și șefii săi ierarhici o pot avea în acesta.

În acest sens, recurentul a depus Ia dosarul cauzei:-Nota Direcției Speciale nr. 20E/234 din 15.06.2016 adresată Secretarului General al Guvernului, privind unele disfuncții grave semnalate în activitatea personalului Direcției Speciale și a Centrului Operațional de Comandă al Guvernului;-Sesizarea privind unele abateri grave manifestate în activitatea domnilor B., consilier IA la Centrul Operațional de Comandă al Guvernului, și A., consilier IA la Direcția Specială/S.G.G., înregistrată cu nr. 20E/299 din 25.07.2016, adresată secretarului general al Guvernului de către directorul Direcției Speciale (4 pagini);- Sesizarea privind abateri grave manifestate în activitatea domnului A., consilier IA la Direcția Specială/SGG, înregistrată cu nr. 20E/312/28.07.2016 și cu nr. 20/13034/SSC/28.07.2016, adresată secretarului general al Guvernului de către directorul Direcției Speciale .

Toate aceste trei documente de mai sus au fost aduse la cunoștința reclamantului la datele respective, ele fiind menționate și în Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestației privind evaluarea profesională individuală a domnului A.... (la pag. 8, cu referire la criteriul nr. 8 "încredere") și constituie, totodată, anexe ale acestuia.

Însumând paginile în care se motivează nota acordată la criteriul nr. 8, rezultă un total de peste 14 pagini, ce reprezintă, incontestabil, o argumentare arhisuficientă.

Împrejurarea că, în anii anteriori, reclamantul a primit doar calificative foarte bune nu exclude posibilitatea ca, la un moment dat în cursul carierei profesionale, acesta să comită greșeli grave, impardonabile, care să necesite a fi reflectate în fișa de evaluare, în interesul general de a fi cunoscute și luate în considerare de către colectivele în care acesta își va desfășura activitatea în viitor.

Având în vedere cele de mai sus, susține recurentul că la întocmirea fișei de evaluare au fost respectate cu strictețe, în litera și spiritul lor, dispozițiile Criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru personalul contractual din cadrul Secretariatului General al Guvernului și al structurilor fără personalitate juridică din cadrul aparatului de lucru al Guvernului care se finanțează prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, aprobate prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 218 din 11 mai 2011.

Având în vedere cele expuse anterior, soluția instanței de fond de anulare a fișei de evaluare este nelegală.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând recursul formulat, Înalta Curte reține că recursul nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:

Cu privire la cazul de casare prev. de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța de fond a examinat situația de fapt, în baza probelor administrate, criticile aduse prin acțiune și apărările formulate de intimați, evaluând și valorificând din perspectivă proprie temeinicia acțiunii formulate, făcând trimitere în considerentele hotărârii la toate acestea și împrejurarea în care se coroborează sau nu cu argumentele invocate de reclamant și cu cele ale apărării.

Contrar susținerilor recurentului, motivarea reflectă raționamentul instanței și dispozițiile legale aplicate situației de fapt; judecătorul nu este obligat să răspundă în mod expres fiecărui argument invocat de părți, dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. nu impun un răspuns detaliat pentru fiecare argument al reclamantului sau al pârâtului, în condițiile în care instanța a răspuns explicit motivelor și apărărilor, sub aspectul situației de fapt și de drept invocate.

Sunt nefondate motivele de recurs privind lipsa de motivare a hotărârii și neluarea în considerare a apărărilor invocate. Împrejurarea că, în considerentele hotărârii, argumentele de fapt și de drept nu sunt prezentate în modalitatea dorită de către recurent și nu sunt în acord cu solicitarea recurentului nu reprezintă un motiv de nelegalitate și nu înseamnă că hotărârea nu a fost motivată, sau că nu a fost analizată corect excepția lipsei calității procesual pasive sau excepția lipsei capacității de juridice a Guvernului României, pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6) C. proc. civ.

Din conținutul încheierii de ședința din data de 05 decembrie 2017, astfel cum s-a reținut anterior, rezultă in mod clar motivarea instanței pentru fiecare excepție invocată și pusă în discuția părților.

În mod neîntemeiat recurentul-parat arată că prin cererea de chemare in judecata s-a creat o confuzie între doua instituții distincte, Guvernul României si Secretariatul General al Guvernului. Toate documentele emise de către Secretariatul General al Guvernului poarta antetul "Guvernul României -Secretariatul General al Guvernului". Direcția Speciala în care a fost încadrat prin detașare intimatul-reclamant, de la Ministerul Apărării Naționale, era parte componentă și intră in structura aparatului de lucru al Guvernului României - Secretariatul General al Guvernului.

Astfel, emitentul fisei de evaluare contestate este recurentul-parat Guvernul României -Secretariatul General al Guvernului, aspect reținut in mod corect si întemeiat de către instanța de fond, atunci când a motivat respingerea excepției lipsei capacității de folosință și a excepției lipsei calității procesuale pasive ridicate de recurentul-parat Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului.

Pentru aceste considerente, motivul de casare care vizează excepțiile soluționate prin încheierea de ședință din 5 decembrie 2017 nu este fondat .

Cu privire la motivul de casare prev. de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată, de asemenea, că nu este fondat.

Prin fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale persoanelor care ocupă posturi contractuale de execuție pentru anul 2016, reclamantul A. a primit nota 3 pentru îndeplinirea criteriilor de evaluare și calificativul satisfăcător, fiind menționat faptul că nu au fost obținute rezultate deosebite în perioada evaluată, dar nici nu au fost întâmpinate dificultăți la realizarea obiectivelor în această perioadă.

În mod corect a reținut prima instanță că, în condițiile inexistenței unei dovezi clare a modului de acordare a notelor reclamantului, fișa de evaluare nu respectă cerințele esențiale de motivare a actului administrativ pentru a permite controlul jurisdicțional, din moment ce nu se clarifică algoritmul de notare și faptele care au dus la acordarea acestor note, fiind făcute doar două precizări cu titlu general, respectiv nu au fost obținute rezultate deosebite în perioada evaluată, dar nici nu au fost întâmpinate dificultăți la realizarea obiectivelor în această perioadă. Pârâta nu a motivat, în cuprinsul actului administrativ, nici de ce a acordat nota 1 pentru încredere, în condițiile în care în fișele de evaluare anterioare a primit doar calificative foarte bune, iar recomandările pe anul 2016 au fost, de asemenea, bune.

Pentru aceste motive, în mod corect prima instanță a admis cererea formulată de reclamantul A. și a dispus anularea fișei de evaluare întocmită pentru perioada 01.01.2016-13.12.2016.

Recurentul-pârât a arătat că pentru acordarea notei x din fișa de evaluare a reclamantului s-a ținut cont de faptul că etapa interviului din procedura de evaluare nu a putut fi parcursa din vina reclamantului A., care nu s-a prezentat din concediu atunci când a fost chemat, că aspectele evidențiate în fișa de evaluare au fost motivate in cursul procesului de evaluare, solicitând ca instanța de recurs sa ia in considerare Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestației privind evaluarea profesionala individuala a domnului A. constituita prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 181/21.02.2017, existentă la dosarul cauzei, și care, practic, constituie a anexa, parte integranta a fisei de evaluare, in cuprinsul căreia sunt relevate motivele care au condus la stabilirea calificativului final, demersul personal al reclamantului pe care l-a făcut fără aprobarea șefului sau nemijlocit, anexând in acest sens înscrisuri.

Susținerile sunt nefondate. Motivarea actului administrativ impune necesitatea ca autoritatea care emite un act administrativ să arate, în mod expres, elementele de fapt și de drept care determină adoptarea deciziei respective. Motivarea reprezintă un element esențial pentru formarea convingerii cu privire la legalitatea și oportunitatea actului administrativ, constituind, totodată, o garanție a alegerii soluției optime de către organul de decizie

Motivarea unui act administrativ urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite instanței de judecată, de asemenea, să realizeze controlul său jurisdicțional, permite, astfel, reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său. Motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, și face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, prin prisma obiectivului său, prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului.

Argumentele recurentului potrivit cărora motivarea fișei de evaluare pe care reclamantul a contestat-o se afla in Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestației, care "constituie o anexa, parte integranta a fisei de evaluare", sunt nefondate.

Reclamantul trebuia să ia cunoștință de motivele acordării notei din fișa de evaluare chiar din actul prin care fost stabilită nota evaluării și nu ulterior, printr-un proces-verbal întocmit ca urmare a contestației reclamantului la fișa de evaluare. Prin urmare, fișa de evaluare a reclamantului trebuia să precizeze în conținutul său care sunt argumentele potrivit cărora a fost acordată o anumită notă, ca urmare a procesului de evaluare profesională. În cazul in care Comisia de cercetare a contestației nu ar fi fost sesizata, nu ar fi existat niciun proces-verbal al acestei comisii care să fie anexat la Fisa de evaluare, iar competenta comisiei anterior menționate nu este aceea de completare a motivelor din fisa de evaluare, astfel cum susține recurentul-reclamant. Acest Procesul-verbal întocmit de Comisia de cercetare a contestației poate să nu existe in cazul in care fisa de evaluare nu este contestata de către persoana evaluata, in conținutul acestuia se menționează de către comisie daca procedura de evaluare a fost corecta sau nu, nu se completează motivarea din fisa de evaluare controlata.

Pentru toate aceste motive, din probele administrare în cauza a rezultat în mod clar și fără echivoc faptul că fisa de evaluare a performantelor profesionale individuale ale persoanelor care ocupa posturi contractuale de execuție, pentru perioada evaluata 01.01.2016 -13.12.2016, pentru persoana evaluată A., nu a fost motivată, contrar cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească un astfel de act, după cum în mod legal a reținut instanța de fond .

Pentru aceste considerente, sentința primei instanțe este legală, motivele de recurs fiind nefondate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Guvernul României-Secretariatul General al Guvernului împotriva sentinței civile nr. 5015 din 19 decembrie 2017 și a încheierii de ședință din 5 decembrie 2017 ale Curții de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iulie 2020.