ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1958/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 24.06.2020, sub dosar nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naționale, solicitând anularea în parte a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.S. 60/2016 și a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.S. 101/2018 în ceea ce privește: a) modalitatea de stabilire a bazei de calcul a drepturilor de pensie cuvenite în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, doar din elementele soldei lunare, fără indemnizațiile și sporurile salariale aferente salariului lunar brut realizat la funcția civilă ocupată; b) modalitatea de echivalare a funcțiilor civile prin raportare la coeficienții de ierarhizare prevăzuți de normele de drept aplicabile salarizării personalului plătit din fonduri publice; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Prin întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Apărării Naționale la data de 24.08.2020 s-a solicitat respingerea acțiunii în anulare ca neîntemeiată. În prealabil, pârâtul a invocat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile față de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1983 din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile ca fiind neîntemeiată; a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale și au fost anulate Instrucțiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 60/2016 și Instrucțiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 101/2018; a fost obligat pârâtul Ministerul Apărării Naționale să plătească reclamantului A. cheltuieli de judecată în cuantum de 2.618 RON.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 1983 din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, pârâtul Ministerul Apărării Naționale a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurentul-pârât a susținut că, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat anularea în parte a Instrucțiunilor nr. M.S. 60/2016 și nr. M.S. 101/2018 "în ceea ce privește: a) modalitatea de stabilire a bazei de calcul a drepturilor de pensie doar din elementele soldei lunare, fără indemnizațiile și sporurile de muncă înscrise în statele de plată, aferente salariului lunar brut, realizat la funcția calificată drept civilă exercitată de către persoanele care intră sub incidența Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; b) modalitatea de echivalare a funcțiilor calificate drept civile prin raportare la coeficienții de ierarhizare prevăzuți de normele aplicabile salarizării personalului plătit din fonduri publice." În concret, pretențiile reclamantului vizează art. 2 alin. (3) și art. 2 și art. 2 din Instrucțiunile M.S. 60/2016, introduse prin Instrucțiunile M.S. 101/2018. Or, Instrucțiunile nr. M.S. 60/2016 cuprind și o situație privind evoluția succesivă a sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare ale/ai soldelor de funcție ale personalului militar din Ministerul Apărării Naționale și instituirea unor măsuri procedurale privind echivalarea funcțiilor, fiind în fapt o transpunere a salariilor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare cuprinși de-a lungul timpului în legislația de salarizare, coeficienți ce trebuiau actualizați la data de 01.01.2016 conform Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea-cadru nr. 284/2010). Mai mult, Instrucțiunile nr. M.S. 60/2016 sunt aplicabile tuturor cadrelor militare cărora li s-a recalculat pensia în temeiul dispozițiilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 223/2015), nu numai personalului militar detașat la regii autonome ori în afara Ministerului Apărării Naționale. Or, prin hotărârea pronunțată, instanța a dispus anularea în integralitate a Instrucțiunilor nr. M.S. 60/2016 și nr. M.S. 101/2018. Prin prisma acestor considerente, în opinia sa, hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 397 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 9 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., motiv pentru care este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din același act normativ. A mai susținut recurentul că instanța de fond a pronunțat hotărârea și cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Astfel, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special era reglementată la Anexa nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010. Secțiunea a 8-a a Anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 reglementează salarizarea personalului militar, a polițiștilor și a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, detașați în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională sau în regii autonome ori în companii naționale aflate în subordinea/coordonarea acestora. Enunțând drepturile salariale prevăzute de art. 70 alin. (1) din anexa nr. VII a Legii-cadru nr. 284/2010, de care beneficiază personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, detașați în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională sau în regii autonome ori în companii naționale aflate în subordinea/coordonarea acestora, a învederat că la alin. (5) al art. 70 din același act normativ se precizează că "la trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, pensia, precum și alte drepturi bănești se stabilesc în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază, cuvenit în calitate de personal militar, polițist sau funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzătoare funcțiilor stabilite potrivit alin. (7)". Pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare detașați în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională se prevăd funcții în statele de organizare "Anexa M", în condițiile reglementărilor în vigoare. Potrivit alin. (8) al aceluiași articol din același act normativ, "clasele de salarizare și coeficienții de ierarhizare ai soldei de funcție, respectiv ai salariului de funcție pentru personalul militar, polițiști și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare cărora le încetează detașarea și care sunt puși la dispoziție pentru încadrare ori trecere în rezervă/retragere/încetare a raporturilor de serviciu sunt cele/cei corespunzătoare/corespunzători gradului militar/gradului profesional stabilit conform alin. (7)." Prin urmare, pentru personalul militar detașat la regii autonome ori în afara ministerului, pensia se stabilește în raport cu solda funcției de bază cuvenită în calitate de cadru militar corespunzătoare funcțiilor asimilate. Așadar, în opinia sa, deși instanța de fond a reținut incidența la textelor de lege substanțiale aplicabile speței, le-a interpretat greșit, reținând în motivare că Ministerul Apărării Naționale a procedat în manieră nelegală întrucât soluția legislativă cuprinsă în Legea-cadru nr. 284/2010, în privința salarizării personalului militar detașat la regii autonome ori în afara instituțiilor publice de apărare, personal pentru care pensia se stabilea în raport cu solda funcției de bază cuvenită în calitate de personal militar, corespunzătoare funcțiilor stabilite în statul de organizare "Anexa M", avea relevanță numai în contextul modului de calcul al pensiei cuvenite acestei categorii de personal începând cu data de 01.01.2011, adică după regulile aplicabile pensiei în sistemul public de asigurări sociale. Regulile de calcul aplicabile pensiei în sistemul public de asigurări sociale, la care face referire instanța de fond în motivare, sunt total diferite de cele stabilite de Legea nr. 223/2015. Cu toate acestea, așa cum precizează și reclamantul, la momentul recalculării nu a fost posibilă prezentarea unei adeverințe, întrucât Regia Autonomă Romavia S.A., la care a fost detașat intrase în faliment (insolvență). În acest context, raportat la dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010 și a Instrucțiunilor nr. M.S. 60/2016, modificate prin Instrucțiunile nr. M.S. 101/2018, s-a procedat la recalcularea pensiilor prin echivalarea funcțiilor îndeplinite la instituțiile/entitățile la care personalul militar a fost detașat, prin raportare la funcția militară prevăzută în statul de organizare "Anexa M" sau cele din care a fost detașat, cu respectarea prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor aplicabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. Concluzia la care a ajuns instanța de fond în sensul de a se proceda la stabilirea bazei de calcul a pensiei reclamantului, prin actualizarea salariului de bază și a sporurilor la data de 01.01.2016 pentru aceeași funcție civilă sau o funcție echivalentă din altă regie autonomă din subordinea/coordonarea ministerului nu are temei legal, în condițiile în care legea pensiilor militare trimite expres la legea de salarizare în vigoare la data de 01.01.2016. Această soluție adaugă la lege, întrucât nu se poate face o echivalare cu o altă funcție atâta timp cât procedura de recalculare nu prevede acest lucru. De asemenea, soluția instanței de fond depășește interesul legitim al reclamantului, reținut de instanța de fond ca fiind unul justificat, întrucât aceste acte normative au fost emise pentru aplicarea unitară în Ministerul Apărării Naționale a Legii nr. 223/2015 și a dispozițiilor art. 12 alin. (8) din anexa nr. 1 din Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat. Instrucțiunile nr. M.S. 60/2016 sunt aplicabile tuturor cadrelor militare cărora li s-a recalculat pensia în temeiul dispozițiilor Legii nr. 223/2015, nu numai personalului militar detașat la regii autonome ori în afara Ministerului Apărării Naționale. Și nu în ultimul rând, a susținut că legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ se analizează în raport de reglementările cuprinse în actele normative de nivel superior în baza cărora a fost emis.

Apărările formulate în recurs Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situației de fapt reținute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea dosarului de recurs la data de 21 martie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, în cauză fiind amânată pronunțarea la data de 4 aprilie 2024. II. Soluția și considerentele instanței de recurs Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Domnul A. a fost trecut în rezervă la data de 15.11.1999 cu gradul de locotenent comandor, iar drepturile de pensie militară i-au fost acordate începând cu data de 01.12.1999, în baza Decretului nr. 214/1977 și a O.G. nr. 7/1998. Ulterior deschiderii dreptului de pensie, cuantumul acesteia a fost recalculat, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare referitoare la pensiile militare de stat (Legea nr. 164/2001, Legea nr. 119/2010. O.U.G. nr. 1/2011, Legea nr. 223/2015). Astfel, conform documentelor din dosarul de pensie al reclamantului, cu referire la fișa nr. CRP 460/20.07.2004 cu elementele necesare pentru stabilirea soldei lunare brute ca bază pentru recalcularea pensiei militare de stat, funcția exercitată la data trecerii în rezervă a fost ofițer 2 și șef bibliotecă, gradul militar avut la data trecerii în rezervă a fost locotenent comandor, iar gradul militar corespunzător funcției exercitate prevăzut în statul de organizare a fost "lt.col. ing. 074 - 2,18". Pe baza acestei fișe a fost emisă decizia nr. x/23.08.2004 de recalculare a pensiei în baza art. 53 din Legea nr. 164/2001, fiind prezentate următoarele elemente de calcul a soldei lunare brute ca bază a recalculării: solda de grad (valoarea de referință sectorială 735.090 ROL x 1,675), solda de funcție (valoarea de referință sectorială 735090 ROL x 3,300), indemnizație de comandă, gradație, indemnizație de dispozitiv. Aceste elemente de calcul au fost preluate din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Din fișa cu locurile de muncă în care a lucrat lt.cdor.(r.) A., fișă întocmită în contextul procedurilor de recalculare și revizuire a pensiei inițiate în anul 2010, rezultă faptul că în perioada 01.10.1998 - 01.06.1999 a fost încadrat la Romavia în funcția de inginer șef principal. La recalcularea pensiei militare de stat în baza Legii nr. 223/2015, aplicabilă începând cu data de 01.01.2016, reclamantul a ales ca perioadă de referință cele 6 luni consecutive dintre noiembrie 1998 și aprilie 1999. Prin urmare, la emiterea deciziilor de recalculare a pensiei nr. x și nr. x din 22.06.2018, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a făcut aplicarea dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, potrivit cărora "pensiile militarilor (...) devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi". Așadar, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a determinat baza de calcul a pensiei, cu aplicarea elementelor prevăzute la art. 28 din lege (media soldelor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive), elemente ce necesitau actualizare la nivelul lunii ianuarie 2016. Nemulțumit de cuantumul rezultat al pensiei recalculate și de maniera de actualizare a elementelor bazei de calcul a pensiei (solda de funcție lunară a fost calculată pe baza unui coeficient de ierarhizare de 4,50 și un cuantum de 889,00 RON), reclamantul s-a adresat instanței din jurisdicția asigurărilor sociale, judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 2455 din data de 24.04.2019 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2018 fiind suspendată până la soluționarea cauzei de contencios administrativ de față. În acest context factual, instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere, prin care reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naționale, solicitând anularea în parte a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.S. 60/2016 și a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.S. 101/2018 în ceea ce privește: a) modalitatea de stabilire a bazei de calcul a drepturilor de pensie cuvenite în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, doar din elementele soldei lunare, fără indemnizațiile și sporurile salariale aferente salariului lunar brut realizat la funcția civilă ocupată; b) modalitatea de echivalare a funcțiilor civile prin raportare la coeficienții de ierarhizare prevăzuți de normele de drept aplicabile salarizării personalului plătit din fonduri publice. Prin sentința recurată, a fost admisă cererea de chemare în judecată și au fost anulate Instrucțiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 60/2016 și Instrucțiunile aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 101/2018, pârâtul Ministerul Apărării Naționale formulând recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. Astfel, din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul-pârât a invocat încălcarea dispozițiilor art. 397 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 9 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., în condițiile în care instanța a dispus anularea în integralitate a Instrucțiunilor nr. M.S. 60/2016 și nr. M.S. 101/2018, iar Instrucțiunile nr. M.S. 60/2016 sunt aplicabile tuturor cadrelor militare cărora li s-a recalculat pensia în temeiul dispozițiilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 223/2015), nu numai personalului militar detașat la regii autonome ori în afara Ministerului Apărării Naționale, iar pretențiile reclamantului vizează art. 2 alin. (3) și art. 2 și art. 2 din Instrucțiunile M.S. 60/2016, introduse prin Instrucțiunile M.S. 101/2018. Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că reclamantul a solicitat prin prezentul demers judiciar, astfel cum s-a reținut anterior, anularea în parte a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.S. 60/2016 și a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.S. 101/2018 în ceea ce privește: a) modalitatea de stabilire a bazei de calcul a drepturilor de pensie cuvenite în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, doar din elementele soldei lunare, fără indemnizațiile și sporurile salariale aferente salariului lunar brut realizat la funcția civilă ocupată; b) modalitatea de echivalare a funcțiilor civile prin raportare la coeficienții de ierarhizare prevăzuți de normele de drept aplicabile salarizării personalului plătit din fonduri publice. Prima instanță a constatat în mod corect că reclamantul a pretins anularea dispozițiilor care îi afectează modalitatea de stabilire a bazei de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, prin echivalarea funcției civile ocupate, precum și faptul că cele două ordine emise de ministrul apărării naționale au fost clasificate secrete de serviciu, iar criticile de nelegalitate afirmate în cauză vizează, pe de o parte, imposibilitatea cunoașterii conținutului actelor administrative care afectează direct modul de calcul al dreptului de pensie militară, iar pe de altă parte, greșita stabilire a bazei de calcul a pensiei militare prin echivalarea funcției civile cu o funcție militară, ceea ce contravine dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015. În motivarea sentinței recurate, pentru considerentele și potrivit raționamentului expus în cuprinsul acesteia, în esență, Curtea de apel a reținut că simpla clasificare a celor două acte administrative contestate nu permite concluzia că drepturile procesuale ale reclamantului au fost afectate în maniera gravă a lipsei unui proces echitabil, că nu poate fi reținută în cauză nici critica ce privește încălcarea dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 182/2002, precum și că reclamantul A. se găsea la data de 01.01.2016 în situația juridică prevăzută de art. 28 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, ceea ce înseamnă că baza de calcul a pensiei sale militare trebuia stabilită prin utilizarea salariilor lunare corespunzătoare funcției civile exercitate în perioada noiembrie 1998 - aprilie 1999, actualizate la data de 01.01.2016 de instituția la care a fost detașat, Regia Autonomă Romavia S.A., prin aplicarea principiilor (iar nu a regulilor) din art. 12-19 din anexa nr. 1 la Ordinul comun nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016. În aceste condiții, Înalta Curte constată că soluția instanței de fond este corectă doar în ceea ce privește aspectele care au fost criticate de reclamant. În ceea ce privește celelalte dispoziții care nu se referă la situația reclamantului, se constată că este vorba despre o plus petita, instanța de fond încălcând, astfel, prevederile art. 397 din C. proc. civ. Este adevărat că, în considerentele hotărârii, se face trimitere la toate aspectele relevante pentru situația reclamantului, însă dispozitivul sentinței este formulat de o manieră generală astfel încât nu ar putea fi interpretat în sensul că prin sentință s-a dispus anularea doar în parte a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.S. 60/2016 modificat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 101/2018, așa cum pretinde intimatul. În consecință, se constată că există o discrepanță între considerente și modalitatea în care a fost formulat dispozitivul sentinței, motiv pentru care, în baza art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., se impune casarea acesteia astfel încât soluția să se raporteze la obiectul litigiului așa cum a fost pus în discuția contradictorie a părților. Așa fiind, va fi casată în parte sentința recurată și, în rejudecare, vor fi înlăturate dispozițiile sentinței recurate privind anularea Instrucțiunilor aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 60/2016 modificat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 101/2018, în partea care nu se referă la actualizarea pensiilor de serviciu pentru personalul detașat în afara Ministrului Apărării Naționale, în situația în care nu mai există unitatea la care a fost detașat acest personal și va fi menținută în rest sentința recurată. În aceste limite, Înalta Curte constată că este nefondat motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Instanța de fond a reținut, în mod corect, că, în condițiile în care reclamantul fusese detașat, înaintea pensionării, pe o funcție civilă, la o instituție din afara sistemului de apărare, în cazul acestuia sunt incidente dispozițiile art. 28 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 care prevăd: "Pentru personalul care a fost detașat în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcției exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituțiile din care aceștia au fost detașați". Pentru aducerea la îndeplinirea a acestei norme, la art. 20 alin. (2) din anexa nr. 1 (Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat) la Ordinul comun nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016 se prevede: "Baza de calcul folosită pentru recalcularea pensiei militare de stat pentru personalul care a fost detașat în afara instituțiilor de apărare națională, ordine publică și securitate națională este cea prevăzută la art. 28 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, actualizată la data de 1 ianuarie 2016, potrivit principiilor stabilite la art. 12 - 19. Pentru actualizarea la data de 1 ianuarie 2016 a salariilor lunare corespunzătoare funcției exercitate, beneficiarul drepturilor de pensie solicită instituției la care acesta a fost detașat cuantumul și elementele salariale pentru funcția similară aflată în plată la 1 ianuarie 2016". Este adevărat că acest text de lege nu oferă o soluție concretă pentru situația în care unitatea la care a fost detașat militarul nu mai există la data actualizării pensiei de serviciu, însă această lacună nu poate fi interpretată în sensul că legiuitorul ar fi dorit să lase nereglementată această situație. Din acest motiv, în procesul de punere în aplicare a legii se impune identificarea voinței reale a legiuitorului primar, astfel încât soluția legislativă explicitată prin normele secundare să nu se îndepărteze de la scopul legii. Or, sub acest aspect, este corectă aprecierea instanței de fond potrivit căreia, normele prin care se reglementa actualizarea pensiei de serviciu a personalului detașat în afara unităților militare, prin raportare la funcția militară, atunci când unitatea la care a fost detașată persoana nu mai funcționează, au fost date cu exces de putere, conducând la înlăturarea de la aplicare a prevederilor art. 28 alin. (5) din Legea nr. 223/2015. O astfel de soluție conduce, în cazul acestei categorii de personal, la stabilirea unei pensii actualizate după principii fundamental diferite față de cele care se desprind din prevederile articolului 28 alin. (5) din Legea 223/2015 și din art. 12 - 19 din anexa nr. 1 la Ordinul comun nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016, fiind, astfel, înfrântă voința legiuitorului primar. Dimpotrivă, în lipsa altor opțiuni, soluția reținută de instanța de fond, respectiv actualizarea, într-o astfel de situație, a pensiei de serviciu, prin raportare la funcții similare de la o altă regie autonomă din subordinea/coordonarea Ministerului Apărării Naționale este în acord cu spiritul normei primare, neputând fi considerată, din acest motiv, o adăugire la lege. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Apărării Naționale; va casa în parte sentința recurată și, în rejudecare, va înlătura dispozițiile sentinței recurate privind anularea Instrucțiunilor aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 60/2016 modificat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.S. 101/2018, în partea care nu se referă la actualizarea pensiilor de serviciu pentru personalul detașat în afara Ministrului Apărării Naționale, în situația în care nu mai există unitatea la care a fost detașat acest personal și va menține în rest sentința recurată. PENTRU ACESTE MOTIVE,