ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3687/2020

Ședința publică din data de 22 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 teza I C. proc. civ.., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins.".

I. Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal și declinată în favoarea Curții de Apel București– secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/13.10.2015 privind proiectul "Înființare fabrică nutrețuri combinate, localtiatea Capu Câmpului, jud. Suceava", Contract de finanțare x/11.03.2011, precum și a deciziei nr. 47194/16.12.2015 emisă de pârâtă.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

1.2. Hotărârea pronunțată în cauză

Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civile nr. 1362 din 12 aprilie 2017, a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată și motivele de recurs înfățișate

Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamanta A., în condițiile art. 493 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând, în temeiul art. 497 C. proc. civ., casarea în tot a hotărârii atacate și, în rejudecare admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

După prezentarea contextului raportului juridic litigios, recurenta-reclamantă a punctat îndeosebi aspectele care vizează nelegalitatea sentinței, susținând că instanța de fond a încălcat normele de drept material, respectiv dispozițiile legale reglementate de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-reclamantă a arătat că soluția instanței de fond este nelegală, întrucât cuprinde motive străine de natura cauzei, respectiv este dată cu încălcarea normelor de drept material - motive de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1), pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă arată că în fața instanței de fond a învedereat analogia dintre specificul procesului-verbal de constatare a neregulilor (cf. art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 "neregulă = orice abatere de la legalitate) și un proces-verbal de contravenție ("abatere de la o lege" cf. Dex), coroborat cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în conformitate cu care contravențiile intră în sfera acuzațiilor în materie penală (B. vs. România, Albert vs. România, Ozturk vs. Germania, Kadubec vs. Slovacia), materie guvernată de prezumția de nevinovăție, susținem cu tărie că aprecierile personale ale reprezentanților echipei de control, nesusținute de dovezi în ce privește elementele obiective și subiective ce compun orice faptă, nu pot răsturna această prezumție fără a se încălca art. 6 din CEDO.

S-a reținut că există un singur racord de energie electrică pentru organizarea de șantier, ignorându-se că investițiile prevăd racorduri independente, un șantier nefinalizat nefiind reprezentativ pentru imaginea finală a amplasamentului. De asemenea, problema constructorului comun nu ar trebui să fie o problemă atâta timp cât a fost respectată procedura de organizare a licitațiilor.

Se interpretează, sistematic, că sunt similare cele 5 proiecte, societățile au același număr de telefon la datele de contact, ca în cererile de finanțare s-a declarat că societățile sunt membre ale A., că dl C. a fost împuternicit de către reprezentanții societăților în vederea parcurgerii formalismului birocratic specific sistemului la care au dorit să adere.

În opinia recurentei-reclamante, această interpretare a instanței de fond este străină de cauză, plasându-se în evidentă contradicție cu situația de fapt care rezultă din probele aflate la dosar.

A mai arătat recurenta-reclamantă că, suspiciunile/neregulile imputate nu pot răsturna, prin simpla lor existență, prezumția de bună-credință care guvernează raporturile civile. De asemenea, opinează recurenta că simpla identificare a unei suspiciuni, nu înseamnă, per se, crearea unei condiții artificiale, cu atât mai mult cu cât, prin întregul modus operandi specific fiecărui proiect, nu au fost încălcate dispoziții legale, niciunul dintre procedeele folosite nefiind expres interzis, iar transparența și naturalețea cu care reprezentanții subscrisei au abordat întregul proiect exclud ideea că s-a încercat eludarea unor dispoziții și crearea de condiții artificiale.

Conchide recurenta, că motivarea instanței de fond doar pe aspectul faptului ca un control ulterior poate să constate neregulile nu răspunde la toate aspectele menționate de aceasta la toate apărările făcute punctual.

1.4. Apărările formulate în cauză

Legal citat, intimata-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale,a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

1.5. Procedura de soluționare a recursului

Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 24 noiembrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 18 martie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) – (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Ulterior, având în vedere dispozițiile art. 415 pct. 4 din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 42 alin. (8) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României/art. 63 alin. (13) din Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, în baza art. 66 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 147 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a art. 111 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost fixat termen pentru redeschiderea judecății la data de 22 iulie 2020.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Analizând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la prevederile legale incidente dar și față de contextul factual al cauzei, Înalta Curte reține că este nefondat recursul de față, astfel că urmează a fi respins, în temeiul art. 496 C. proc. civ., pentru considerentele ce succed:

Înalta Curte constată că cele reclamate de către recurenta-reclamantă sunt elemente care țin de temeinicia respingerii acțiunii de către instanța de fond, interpretarea probelor, a chestiunilor de fapt, ținând de aprecierea suverană a instanțelor de fond.

Atributul esențial al instanței de recurs îl constituie interpretarea legii, iar, în speță, nu există critici de nelegalitate în sensul exigențelor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.., care să vizeze încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Considerentele Curții de apel sunt judicioase, reflectând aplicarea adecvată a cadrului normativ la situația de fapt care se degajă din înscrisurile administrate.

În recurs, recurenta nu a opus niciun argument de nelegalitate cu privire la considerentele sentinței atacate, indicând formal dispozițiile art. 488 alin. (1), pct. 6 și 8 C. proc. civ., fără a arăta care sunt aspectele contradictorii din cuprinsul deciziei atacate și fără a dezvolta motivele de casare invocate sub aspectul normelor legale interpretate ori aplicate greșit de către instanța de fond.

Instanța de fond a respins cererea reclamantei, ca neîntemeiată, concluzionând că beneficiarul a primit finanțări nerambursabile cu depășirea pragurilor valorice, fiind încălcate prevederile pct. 2.6 din Ghidul solicitantului pentru accesarea măsurii 123 și Ghidul solicitantului pentru accesarea măsurii 121.

Mai mult, reține instanța fondului, proiectul reclamantei este unul independent, deoarece legătura dintre cele șase proiecte, modul de finanțare, modul de desfășurare al activității tuturor firmelor membre ale cooperativei reclamante, demonstrează contrariul. în cazul de față voința tuturor membrilor și implicit a reclamantei era exprimată de o singură persoană, D., care reprezenta toate celelalte 5 societăți membre alături de care a constituit cooperativa reclamantă al cărei unic administrator și președinte era.

Reclamanta nu a depus niciun înscris și nu a solicitat nicio altă probă care să dovedească independența afacerilor celor 5 societăți membre ale sale, toate elementele reținute de pârâtă în procesul-verbal contestat dovedind contrariul celor susținute de reclamantă. Nu este necesar să se constate existența unei contravenții sau a unei fraude, a unei infracțiuni pentru a se constata crearea unor condiții artificiale.

Verificând sentința recurată, prin prisma criticilor de nelegalitate formulate de recurentă, Înalta Curte reține următoarele:

Prin Cererea de finanțare nr. x depusă la OJFIR (fostul OJPDRP) Suceava în data de 30.06.2010, A. și-a propus construirea unei fabrici de nutrețuri combinate, în localitatea Capu Câmpului din județul Suceava și achiziționarea unor echipamente și utilaje agricole performante care să fie folosite la dotarea fabricii, pentru obținerea unor produse conforme cu standardele europene în vigoare.

Între APDRP (actualmente AF1R) și beneficiarul A. a fost încheiat Contractul de Finanțare nr. x/11.03.2011, având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile de către Autoritatea Contractantă pentru punerea în aplicare a proiectului cu titlul "înființare fabrică nutrețuri combinate, localitatea Capu Câmpului, județul Suceava".

În baza contractului mai sus-menționat, cu valoarea totală de 16.585.361,00 RON, având o valoare eligibilă de 16.585.361,00 RON cu finanțare nerambursabilă de 50% adică 8.292.680,00 RON, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a efectuat plăți în valoare de 1.557.347,27 RON.

Intimata-pârâtă a procedat la efectuarea de verificări privind proiectul beneficiarului A. cu ocazia solicitării Cererii de plată tranșa III și urmare a constatărilor realizate de echipa de control numita prin Nota de Descoperire a unei Nereguli și de Fundamentare pentru Desfășurarea unui Control nr. 31485 din 24.08.2015 asupra proiectului x/11.03.2011 - "înființare fabrică nutrețuri combinate, localitatea Capu Câmpului, județul Suceava" s-a observat faptul că în perioada de valabilitate a contractului au fost încălcate angajamentele în baza cărora a fost acordată finanțarea nerambursabilă, în sensul că au fost create condiții artificiale prin înființarea unor entități juridice (grup de firme asociate-fondatoare a unei cooperative agricole) de către o singură persoană, D., în vederea depășirii intensității sprijinului financiar maxim alocat unui beneficiar,

De asemenea se reține și faptul că toate cele șase proiecte au fost implementate "în oglindă" sub coordonarea lui D., cel care este beneficiarul de facto al finanțării, devenind astfel evident că au fost fraudate cerințele criteriului de eligibilitate S4 privind vârsta beneficiarului și cele privind intensitatea sprijinului financiar, motiv pentru care se propune demararea procedurilor de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, conform prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare.

În urma verificărilor efectuate pe portalul ONRC a rezultat că asociații A. sunt: S.C. E. - membru cooperator cu cotă de participare la beneficii, S.C. F. - membru cooperator cu cotă de participare la beneficii și pierderi 16,66%, reprezentată de G.; S.C. H. - membru cooperator cu coti de participare la beneficii și pierderi 16,66%, reprezentată de I., care deține și calitatea de administrator;S.C. J. S.R.L. - membru cooperator cu cotă de participare la beneficii și pierderi 16,66%, reprezentată de K.; S.C. L. SRL- membru cooperator cu cotă de participare la beneficii și pierderi 16,66%, reprezentată de M., care deține și calitatea de administrator D. - membru cooperator cu coti de participare la beneficii și pierderi 16,66%, care deține și calitatea de administrator.

Echipa de control a extins controlul documentar și la celelalte entități juridice mai sus menționate întrucât acestea formează un "agrocomplex" (în cadrul aceluiași areal de șase hectare împrejmuit cu gard din zidărie de boltari cu temelie din beton, fără a exista vreo delimitare fizică (gard din plasa de sârmă doar propus, la momentul actual nu este realizat) între terenurile pe care le ocupă aceste investiții).

În timpul verificării dosarului cererii de plată tranșă nr. 3 a fost identificat d-l D. în calitatea de asociat cu o cotă de participare de 16,66%, cât și administrator și președinte al A.. De asemenea, d-l D. are drepturi depline în administrarea altor cinci beneficiari ai măsurii 121, în baza unor procuri de administrare, autentificate la Biroul notarului public N..

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 5.10.2015 privind proiectul x/11.03.2011 "Inființare fabrică nutrețuri combinate, localitatea Capu Câmpului, jud. Suceava" s-a reținut că în urma verificărilor a reieșit că au fost create condiții artificiale prin înființarea unor entități juridice (grup firme asociate-fondatoare a unei cooperative agricole) de către o persoană, D., în vederea depășirii intensității sprijinului financiar maxim alocat unui beneficiar.

S-a mai reținut că reclamanta a fost înființată pentru a se crea condițiile pentru punctarea în cadrul criteriilor de selecție aferente măsurii 121 și selectarea proiectelor.

Ținând cont de faptul că în realitate D. este singurul beneficiar al finanțărilor primite din partea Agenției în cadrul celor 5(cinci) proiecte pe măsura 121, în același timp, s-a încălcat atât prevederea din Ghidul Solicitantului M121 - versiunea 04 (aplicabilă la data depunerii cererilor de finanțare) referitoare la faptul că "un beneficiar poate aplica pentru unul sau mai multe proiecte pe întreaga perioadă de programare (2007-2013) în cadrul Măsurii 121, însă depunerea unui alt proiect FEADR este condiționată de finalizarea investiției începute anterior".

Scopul a fost crearea unui conglomerat de ferme cu o valoare eligibilă a proiectelor de 6534657 euro, mult peste valoarea maximă eligibilă pentru un proiect independent.

Totodată, au fost create condiții artificiale în legătură cu obținerea de punctaje suplimentare la criteriile de selecție S8 și S4 cu scopul de a se obține un punctaj total cât mai mare în vederea sporirii șanselor de selectare a proiectelor. Astfel obiectivul măsurii 123 FEADR nu a fost atins. Pentru neregulile constatate a fost stabilită o crență în sumă de 1557347,27 RON.

Recurenta -reclamantă a formulat contestație împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/13.10.2015 privind proiectul "Înființare fabrică nutrețuri combinate, localitatea Capu Câmpului, jud. Suceava", Contract de finanțare x/11.03.2011 care a fost soluționată prin Decizia nr. 47194/16.12.2015, emisă de pârâtă.

Examinând dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora neregula, așa cum este definită această noțiune de legiuitor în O.U.G. nr. 66/2011, reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Pornind de la această reglementare legală și de la conținutul Ghidului solicitantului pentru măsura 121, organele de control au reținut că D. este singurul beneficiar al finanțărilor primite din partea Agenției în cadrul celor 5 proiecte pe măsura 121 și astfel a încălcat prevederea din Ghidul Solicitantului M121 (aplicabil la data depunerii cererilor de finanțare) referitoare la faptul că "un beneficiar poate aplica pentru unul sau mai multe proiecte pe întreaga perioadă de programare (2007-2013) în cadrul Măsurii 121, însă depunerea unui alt proiect FEADR este condiționată de finalizarea investiției începute anterior".

Această abatere a fost reținută având în vedere constatarea că D. administrează cele 5 firme care au depus proiectele, respectiv S.C. E.; S.C. F.; H.; S.C. L. S.R.L. și S.C. J. S.R.L., în baza unor procuri care îi conferă puteri depline ("fără ca nimeni să poată să-i opună vreo limitare"), precum și faptul că a susținut financiar cele cinci proiecte în baza unor contracte de împrumut.

Recurenta-reclamantă prin argumentele expuse în susținerea recursului arată că, referitor la crearea de condiții artificiale în legătură cu obținerea de punctaj suplimentar la criteriul de selecție S4, încă de la început au fost înființate societățile comerciale în vederea implementării proiectului și pentru funcționarea în mod real a cooperativei, iar situația de fapt a fost cunoscută de către pârâtă, nefiind reală constatarea că a existat un singur beneficiar.

Din analiza criteriilor subiective (indicatori fizici, funcționali/legali, de afacere/contabili/, financiari), a criteriilor obiective (obținerea de punctaj nejustificat la criteriul de selecție SS) și a elementelor ce demonstrează coordonarea de către domnul D. a tuturor acțiunilor întreprinse de cei șase beneficiari, suspiciunile privind crearea de condiții artificiale cu scopul de a obține un avantaj necuvenit, prin depășirea plafonului maxim stabilit în fișa măsurii 121, "valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăși 2.000.000 Euro", se confirmă.

Prin implementarea celor șase proiecte a fost creat un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unei colectivități publice în ceea ce privește elementele comune identificate iar dacă aceste elemente sunt analizate individual par a fi simple coincidențe, însă atunci când toate datele și toți indicatorii sunt analizați în totalitatea lor, aceste elemente conduc clar la suspiciunea de neregulă, respectiv crearea de condiții artificiale în scopul obținerii sprijinului financiar nerambursabil de către beneficiari.

Aceasta în situația în care probele administrate la fond evidențiază împrejurarea că beneficiile obținute de o persoană au rezultat din utilizarea a unor mijloace legale pentru a eluda aplicarea unei norme europene ce nu îi permitea să aplice pentru mai multe proiecte, beneficiul obținut în această manieră este necuvenit față de norma arătată, fiind o abatere de la legalitate cu consecința prejudicierii bugetelor din care au fost acordate fondurile.

Pe de altă parte, recurenta-reclamantă nu a făcut nicio apărare cu privire la faptul că societățile părți în cooperativă au fost înființate toate deodată și că a fost constituită cooperativa reclamantă cu scopul de a se obține un punctaj mai bun pentru acordarea finanțării firmelor componente, că toate aceste societăți sunt administrate cu puteri depline, fără limitări de către numitul D., că tot acesta este administratorul reclamantei, președintele acesteia și membru al cooperativei reclamante, că acesta este singurul care încheie contracte, are drept de semnătură în bănci, a efectuat împrumuturi.

Necontestat de reclamantă este și faptul că toate proiectele însumate au o valoarea de 6534657 euro, fiind depășit pragul maxim valoric atât pe măsura 121, cât și pe măsura 123.

În aceste condiții și față de toate considerentele expuse, nu pot fi primite criticile recurentei în sensul că nu au fost încălcate dispozițile legale, niciunul dintre procedeele folosite nefiind expres interzise iar transparența și naturalețea cu care reprezentanții recurentei au abordat întregul proiect exclus ideea de eludare a unor dispozițiii și crearea de condiții artificiale.

De asemenea, Curtea constată că și punctajul la criteriul de selecție S4 - "Beneficiarul este membru al unei forme asociative, sau forma asociativa, recunoscute de legislației naționale in vigoare" a fost obținut în mod artificial prin înființarea A..

Faptul că înființarea societății și a cooperativei agricole a fost rezultatul manifestării de voința a reprezentantului legal al reclamantei, care s-a ocupat de administrarea firmei și a contribuit și din surse proprii la investiții reprezintă împrejurări de fapt care, chiar reale fiind, nu înlătura caracterul de persoană interpusă în vederea obținerii de către împuternicit a unor fonduri pe care nu le-ar fi putut accesa fără creșterea punctajului corespunzător acestui criteriu, beneficiind de concursul reclamantei în depunerea proiectelor. Coparticiparea consimțită a reprezentantului reclamantei la desfășurarea activităților legate de proiect nu este aptă să înlăture încălcarea normelor europene.

Or, obținerea de venituri de la un ofertant pe care trebuie să îl evaluezi încalcă mai mult decât evident obligația stabilită prin art. 4 anexa 1 a contractului de finanțare de adoptatre a unei conduite care să evite conflictul de interese, astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond.

Nu se poate susține că proiectul recurentei-reclamante este unul independent, deoarece legătura dintre cele șase proiecte, modul de finanțare, modul de desfășurare al activității tuturor firmelor membre ale cooperativei reclamante, demonstrează exact contrariul.

Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Nu încape nicio îndoială cu privire la faptul că motivarea unei hotărâri judecătorești se constituie într-o fundamentală exigență, caracterul efectiv al accesului părților la justiție și al dreptului acestora la un proces echitabil impunând, în mod necesar, ca hotărârea să fie motivată îndeajuns de amplu, limpede și convingător, astfel încât părțile să poată cunoaște motivele de fapt și/sau de drept care au format convingerea judecătorului și în raport de care cererile sau apărările lor au fost admise ori, după caz, respinse.

În egală măsură, adecvata motivare a hotărârii judecătorești nu trebuie să însemne, întotdeauna, că instanța este datoare a răspunde în mod direct fiecărui argument ori fiecărei afirmații făcute de părți, esențial fiind ca din considerentele hotărârii să rezulte - uneori și implicit, însă îndeajuns de clar – care sunt rațiunile în raport de care instanța s-a oprit la o anumită soluție.

Altfel spus, esențială este calitatea motivării, iar nu simpla înșiruire cantitativă de afirmații care, în logica judecății, nu își vădesc în concret necesitatea.

Aceasta este, de altfel, o teză afirmată de Înalta Curte și prin alte decizii ale sale, prin care s-a statuat că motivarea unei hotărâri trebuie înțeleasă ca un silogism juridic ce are vocația a explica inteligibil hotărârea luată, fără însă ca aceasta să însemne un răspuns exhaustiv la toate argumentele aduse de parte, dar nici ignorarea lor, ci un răspuns la argumentele fundamentale, adică la acelea care, prin conținutul lor, sunt în măsură să influențeze soluția.

Dintr-o asemenea perspectivă trebuie, așadar, înțelese dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., care, cu referire la conținutul hotărârii judecătorești impun în partea lor finală ca aceasta să cuprindă, în planul considerentelor, "(…) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".

Nu s-ar putea considera, precum încearcă să afirme recurenta că motivarea ar fi fost realizată formal, iar nu efectiv, și nici că instanța ar fi uzat doar de afirmații generale, analiza consideratelor evidențiind preocuparea curții de apel a stabili prin raportare la probe (inclusiv prin raportare la probe administrate) elementele de fapt relevante și de a aplica la acestea, în mod concret, dispozițiile legale incidente.

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, recursul declarat în cauză urmează a fi respins, ca nefondat, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

III Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1362 din 12 aprilie 2017 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 iulie 2020.