ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3482/2020

Ședința publică din data de 14 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava – secția contencios administrativ și fiscal, la data de 21.02.2017 și înregistrată sub nr. x/2017, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani, prin Președintele Consiliului Județean Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene București, a solicitat:

· Anularea Deciziei nr. 234/11.08.2016, emisă de Unitatea de Soluționare a Contestațiilor Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/22.06.2016, întocmit de către Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare și stabilire Nereguli POR, aferentă proiectului cod SMIS 12156, cu titlul "Reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Botoșani", beneficiar Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani.

· Obligarea pârâtei la restituirea către subscrisa a sumei de 365.924,41 RON, reprezentând: 254.947,33 RON - contribuție din fonduri U.E.; 38.991,94 RON contribuție publică națională; 71.985,13 RON - T.V.A. aferentă.

Prin sentința nr. 144 din 4 octombrie 2017, Curtea de Apel Suceava – secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani prin Președintele Consiliului Județean Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene București, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a susținut că în mod greșit instanța de fond nu a avut în vedere argumentul de nelegalitate referitor la încălcarea art. 6 lit. c) alin. (3

4

) din O.U.G. nr. 66/2011, dat fiind că acesta nu a fost invocat în cadrul contestației administrative. În opinia recurentei, nu există niciun temei legal ca argumentele expuse în acțiune să fie identice cu cele din contestația administrativă.

De asemenea, în mod eronat a reținut instanța de fond că încheierea notei de constatare la data de 30.06.2016 nu este aptă a atrage anularea procesului – verbal care o precede.

A arătat recurenta că actul administrativ final supus analizei este dat de Decizia emisă ca urmare a soluționării contestației pe cale administrativă. Astfel, a fost emisă Decizia nr. 230/02.08.2016, ca urmare a verificării contractului de achiziție publică nr. x, iar ulterior, în data de 11.08.2016 a fost emisă Decizia nr. 234, ca urmare a verificării aceluiași contract.

Față de această situație, consideră recurenta că se impune cu precădere anularea Deciziei nr. 234/11.08.2016 și implicit a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare CSN nr. x/22.06.2016.

În ceea ce privește fondul neregulii, recurenta a susținut că autoritatea contractantă, în evaluarea ofertelor, a avut la dispoziție Devizul confidențial pe articole de lucrări elaborat de proiectant în cadrul Proiectului Tehnic și care a stat la baza fundamentării valorii estimate a contractului de lucrări "Reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Mavromati, Botoșani".

La evaluarea ofertelor, autoritatea contractantă a comparat prețurile din ofertele financiare depuse de ofertanți la procedură cu prețurile declarate de proiectant în devizul confidențial. Toate prețurile la care se face referire s-au încadrat în valoarea estimată de proiectant și sunt mai mici decât valorile prevăzute în devizul confidențial.

Astfel, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare a respectat prevederile art. 72 lit. g) din H.G. nr. 925/2006 conform căruia, una din atribuțiile comisiei este "verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică.."

Propunerea financiară depusă de ofertantul declarat câștigător s-a încadrat în fondurile disponibilizate pentru acest contract, respectiv valoarea estimată de proiectant în devizul general al obiectivului.

De asemenea, devizul confidențial întocmit de proiectant a fost depus spre verificare și aprobat de toate organismele răspunzătoare de accesarea fondurilor europene (OI, AM POR), iar procedura a fost verificată de reprezentanții UCVAP care au participat ca observatori și care au emis Raportul de activitate nr. x/27.06.2011 încheiat în urma verificării aspectelor procedurale aferente acestei proceduri, fără aviz consultativ.

Mai mult decât atât, decontările au fost făcute numai pe baza și cu încadrarea în prețurile din oferta declarată câștigătoare și care au fost acceptate ca și cheltuială eligibilă atât de OI cât și de AM POR.

În pofida multitudinii de motive temeinice, instanța de fond s-a rezumat la a aprecia că "s-a argumentat într-o manieră sumară că prețurile ofertate s-au încadrat în valoarea estimată de proiectant în devizul general al obiectivului de investiții."

În concluzie, consideră această hotărâre ca fiind bazată pe simple supoziții și aprecieri formale, lipsite de temei juridic, neputând constitui o motivare fondată în respingerea acțiunii.

Intimatul – pârât a depus întâmpinare la dosarul cauzei, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că, deși recurenta invocă și motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), nu formulează critici concrete și nu aduce argumente în susținerea acestui motiv de casare, criticile fiind formulate exclusiv în susținerea cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cu toate acestea, analizând sentința recurată, instanța de control judiciar reține că aceasta răspunde exigențelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., instanța de fond prezentând în considerentele sale în mod clar și neechivoc motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția pronunțată și care au condus la aceasta.

Examinând sentința recurată prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și în raport cu actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.

Conform dispozițiilor art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, controlul de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ se exercită asupra deciziilor emise în soluționarea contestației administrative, iar nu direct asupra actelor administrative împotriva cărora s-a formulat contestația prevăzută de art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011. Așadar, din interpretarea normelor anterior arătate, rezultă că instanța specializată nu poate analiza decât motivele de nelegalitate ale titlului de creanță invocate de parte în cadrul contestației administrative. Pe cale de consecință, motivele noi de nelegalitate nu pot fi suspuse cenzurii instanței, în condițiile în care nu au făcut obiectul analizei autorității publice care a emis decizia de soluționare a contestației administrative.

În raport de aspectele anterior prezentate, în mod corect prima instanță a reținut că nu se poate investi cu analizarea motivului de nelegalitate invocat de reclamantă referitor la încălcarea art. 6 lit. c) alin. (3)

4

din O.U.G. nr. 66/2011.

De altfel, incidența art. 6 alin. (3

4

) din O.U.G. nr. 66/2011 nici nu poate fi susținută, având în vedere că, așa cum se arată de către intimatul-pârât prin întâmpinare, prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/22.06.2016, atacat în cauză, sunt constatate cheltuieli neeligibile, rezultate din nerespectarea de către recurentă a prevederilor legale și contractuale asumate, iar prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/30.06.2016, invocată de recurentă, au fost stabilite corecții financiare de 25% din valoarea contractului verificat.

Reducerea procentuală reprezintă o cotă forfetară aplicabilă întregului contract de achiziție publică, iar neeligibilitatea cheltuielilor rezultă din nerespectarea prevederilor a art. 2 alin. (3) lit. g) din O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergența.

Prin urmare, textul de lege invocat de recurentă este aplicabil numai în ipoteza în care pentru același contract de achiziție verificat, se constată existența mai multor abateri privind regimul achizițiilor pentru care trebuie aplicate reducerile procentuale, iar nu și în situația, existentă în speță, când sunt constatate atât cheltuieli neeligibile, cât și corecții financiare.

În continuare, instanța de control judiciar reține că prin Procesul-verbal nr. x/22.06.2016 s-a stabilit caracterul neeligibil al unor cheltuieli, cu efectul excluderii de la finanțare, constatându-se faptul că prețurile unitare pentru articole sanitare identice identificate de echipa de audit pe site-urile furnizorilor, se situează cu mult sub prețurile prezentate la decontare, sens în care nu a fost respectat principiul bunei gestiuni financiare bazată pe aplicarea principiilor economicității, eficacității și eficienței.

Potrivit art. 1 alin. (4) din Contractul de finanțare nr. x/26.10.2010, având ca obiect "Reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani":

"(4) Beneficiarul acceptă finanțarea nerambursabilă și se angajează să implementeze Proiectul pe propria răspundere în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul Contract și cu legislația națională și comunitară în vigoare".

De asemenea, în conformitate cu art. 9 lit. A) alin. (2), "Beneficiarul se obligă să implementeze proiectul pe propria răspundere în conformitate cu prevederile prezentului Contract și ale legislației comunitare si naționale în vigoare".

Totodată, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Contract, "Cheltuielile sunt considerate eligibile dacă sunt în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare".

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) și d) din H.G. nr. 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să fie conformă cu prevederile contractului de finanțare și ale legislației naționale și comunitare.

Așadar, atât reglementările Uniunii europene, dar și legislația națională, precum și obligațiile asumate de recurenta-reclamantă prin contractele de finanțare reglementează utilizarea fondurilor acordate în cadrul proiectelor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

Așa cum a reținut instanța de fond, privitor la fondul neregulii, pentru a se verifica suspiciunea referitoare la estimarea unor valori nejustificat de mari în devizul ce a stat la baza fundamentării valorii estimate a contractului, s-a procedat la efectuarea unei expertize de specialitate, în urma căreia s-a evidențiat, în ceea ce privește o parte dintre articolele sanitare, existența unor diferențe majore între valorile estimate în deviz și valorile estimate de expert prin folosirea prețurilor unitare identificate pe piață, iar recurenta-reclamantă nu a reușit să facă dovada contrară celor reținute în actele contestate.

În ceea ce privește susținerea recurentei – reclamante referitoare la faptul că devizul confidențial întocmit de proiectant a fost depus spre verificare și aprobat de toate organismele răspunzătoare de accesarea fondurilor europene (OI, AM POR), iar procedura a fost verificată de reprezentanții UCVAP care au participat ca observatori și care au emis Raportul de activitate nr. x/27.06.2011 încheiat în urma verificării aspectelor procedurale aferente acestei proceduri, fără aviz consultativ, Înalta Curte reține că aceasta nu poate fi primită. Autoritatea de management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de ANAP/UCVAP, atunci când consideră că au existat încălcări ale legislației europene sau naționale privind achizițiile publice, autoritatea contractantă fiind singura responsabilă de nerespectarea condițiilor legale în materie de achiziții publice.

Având în vedere aceste considerente, apreciind că, în raport cu criticile invocate nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ., se va respinge recursul declarat ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani împotriva sentinței nr. 144 din 4 octombrie 2017 a Curții de Apel Suceava – secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 iulie 2020.