ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4597/2019

Ședința publică din data de 10 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Deciziei nr. 230/02.08.2016 emise de Unitatea de Soluționare Contestații POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/30.06.2016 emise de către Direcția de Constatare și Stabilire Nereguli, aferentă proiectului cod SMIS 12156, cu titlul "Reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Botoșani".

Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 88 din 24 mai 2017, a respins acțiunea formulată de reclamantă ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant a reluat situația de fapt expusă în fața primei instanțe, susținând, în esență, că anunțul de participare publicat în JOUE conține aceleași informații ca și cele publicate în anunțul de participare publicat la nivel național în SEAP, iar răspunsurile la solicitările de clarificări nu reprezintă modificări ale informațiilor deja publicate. Prin răspunsurile publicate în SEAP, autoritatea contractantă a adus lămuriri și explicații cu privire la conținutul documentației de atribuire.

A apreciat astfel că nu sunt aplicabile prevederile art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, nefiind necesară publicarea unui anunț de tip erată la anunțul inițial.

Referitor la impunerea de către autoritatea contractantă a cerințelor minime de calificare legate de capacitatea profesională și personalul de specialitate, referitor la faptul că potențialii ofertanți nu pot subcontracta lucrările îi proporție mai mare de 30%, a făcut trimitere la art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, apreciind că un procent de 30% este acoperitor pentru lucrările pe specializări, având în vedere complexitatea acestui contract.

În ceea ce privește cerința referitoare la atestatele solicitate de la Inspectoratul General al Situațiilor de Urgență și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, a apreciat că nu poate fi considerată excesivă sau nerelevantă autorizarea în condițiile prevăzute de lege a unor persoane care urmau să execute instalarea și întreținerea sistemelor și instalațiilor de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu în cadrul Spitalului.

Or, operatorul economic care va executa aceste lucrări, indiferent unde își are sediul de reședință, trebuie să demonstreze că are capacitatea tehnică de a executa aceste lucrări, adică să fie autorizat conform legislației aplicabile.

Referitor la cerința personal de specialitate, a apreciat că pârâta cu rea credință a reținut că nu a fost respectat principiul proporționalității atunci când au fost stabilite criteriile de selecție și calificare, în sensul că acestea trebuiau să se limiteze la cele strict necesare pentru a se asigura desfășurarea în condiții optime a contractului.

Dimpotrivă, principiul proporționalității a fost respectat întocmai, iar cerințele impuse au fost cele specifice unei lucrări de amploare.

În continuare, recurenta a susținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 6 alin. (3

3

) din O.U.G. nr. 66/2011, conform cărora pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție de natură formală care nu au niciun impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale.

A arătat că neregula cu impact financiar reprezintă o situație în care s-a realizat plata unor fonduri ce constituie cheltuieli nejustificate, or, în cauză, nu se regăsește această situație, întrucât la momentul emiterii actelor contestate contractul de achiziționare servicii era executat, prin urmare nu a fost prejudiciat în nici un fel bugetul Uniunii Europene.

Printr-o altă critică, recurenta a invocat încălcarea de către intimatul-pârât a prevederilor art. 6 lit. c) alin. (3

4

)

din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cărora dacă în cazul aceluiași contract de achiziție verificat, se constată existența mai multor abateri privind regimul achizițiilor pentru care trebuie aplicate reduceri procentuale, se aplică valoarea cea mai mare a reducerii procentuale propuse.

Contrar acestui text de lege, la data de 22.06.2016 a întocmit o notă de constatare a neregulilor CSN nr. 58054 pentru care a aplicat o reducere procentuală, iar la data de 30.06.2016 a emis, pentru același contract de achiziție publică (9237/20.06.2011), o altă notă de aplicare a corecțiilor financiare, respectiv nota contestată în cauză, apărări asupra cărora prima instanță nu s-a pronunțat, aceasta limitându-se la preluarea motivelor invocate în actele administrative atacate.

Totodată, a arătat că prima instanță a reținut că a fost încălcat principiul proporționalității la stabilirea nivelului cerințelor minime, fără să motiveze însă această apreciere, respingând apărările formulate pe motiv că nu a fost argumentată în concret necesitatea acestor cerințe.

Recurenta a mai învederat că art. 178 și art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, cu referire la cerințele minime și criteriile de calificare, au fost modificate și precizate în decembrie 2011, prin urmare, la data publicării anunțului de participare, respectiv la data încheierii contractului (20.06.2011) legislația în domeniu nu distingea în mod clar asupra acestor cerințe și criterii de participare, autoritatea contractantă optând pentru acestea ținând cont de importanța strategică a proiectului, precum și de complexitatea lui, cu toate acestea prima instanță a ignorat toate apărările în acest sens.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate, fiind temeinică și legală.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor formulate de intimat și în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/30.06.2016 aferentă proiectului cod SMIS 12156, cu titlul "Reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Botoșani", și a Deciziei nr. 230/02.08.2016 de soluționare a contestației împotriva acestei note.

Curtea de Apel Suceava a respins acțiunea reclamantei ca nefondată, reținând că actele atacate sunt legale.

Soluția Curții de apel este corectă, fiind adoptată și de instanța de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispozițiilor legale la situația de fapt.

1.1. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta a apreciat că prima instanță nu s-a pronunțat asupra apărărilor sale, ci s-a limitat la preluarea motivelor invocate în actele administrative atacate.

În sensul normei citate, acest motiv de casare este incident atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, echivalând astfel cu o nemotivare, ceea ce nu se regăsește în cauză, nemulțumirea părții cu privire la soluția pronunțată nu se poate încadra în motivul de nelegalitate prevăzut de textul de lege invocat.

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a explicat raționamentul care a fundamentat soluția adoptată, hotărârea atacată nu este contradictorie și nu conține motive străine de natura cauzei, respectând astfel cerințele prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Faptul că recurenta-reclamantă nu împărtășește raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția primei instanțe nu poate conduce la incidența în cauză a motivului de casare invocat.

1.2. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cu care casarea hotărârii se poate cere când aceasta

a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, de asemenea, se reține că nu este întemeiat.

Art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 definește "neregula" ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Definiția neregulii cuprinsă în prevederile O.U.G. nr. 66/2011 este o preluare a prevederilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului, privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene și a celor ale art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.

Din analiza acestor prevederi rezultă că pentru a fi în prezența unei nereguli trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale și ale contractului de finanțare, precum și un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.

În cauză, între Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani, în calitate de beneficiar, și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013 - AMPOR, s-a încheiat Contractul de finanțare nr. x, cod SMIS 12156, având ca obiect implementarea proiectului cu titlul "Reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Botoșani".

În vederea implementării proiectului, a fost încheiat Contractul de achiziție publică nr. x cu Asocierea S.C. A. S.R.L. - S.C. B. S.R.L, având ca obiect execuția lucrărilor de construcții și instalații specifice.

În urma verificărilor efectuate asupra modului de implementare a proiectului, autoritatea intimată a emis Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/30.06.2016, prin care s-a stabilit o corecție financiară de 25%, din valoarea contractului considerat afectat de neregulă, pentru încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, au fost reținute următoarele abateri: autoritatea contractantă a modificat o parte din cerințele cuprinse în documentația de atribuire ca urmare a solicitărilor de clarificări adresate de operatorii economici, fără a modifica și anunțul de participare în JOUE și a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de lucrări, prin impunerea în fișa de date a achiziției a unor cerințe minime de calificare disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urma să fie atribuit.

Contestația formulată împotriva acestei note de constatare a fost respinsă prin Decizia nr. 230/02.08.2016, ca neîntemeiată.

Instanța de control judiciar constată că în mod corect s-a reținut încălcarea prevederilor legale incidente legate de procedura de achiziție publică.

În ceea ce privește prima neregulă reținută, aceasta se referă la faptul că autoritatea contractantă a modificat o parte din cerințele cuprinse în documentația de atribuire ca urmare a solicitărilor de clarificări adresate de operatorii economici, fără a modifica și anunțul de participare în JOUE.

În acest sens, autoritatea contractantă prin clarificarea nr. 2116/08.02.2011 a precizat documentele edificatoare ce trebuiau prezentate de potențialii ofertanți străini pentru îndeplinirea criteriilor de calificare; prin clarificarea nr. 3531/09.03.2011 a atașat fișele tehnice pentru o serie de echipamente solicitate în caietul de sarcini, iar prin clarificarea nr. 4318/22.03.2011 a introdus articole noi ce urmau a fi ofertate, și a modificat/completat caracteristicile tehnice pentru compresorul de aer cu șurub.

Reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a publicat răspunsurile la aceste clarificări în SEAP, dar nu și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, altfel spus, a omis să transmită spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, în condițiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, încălcând astfel principiul transparenței și al tratamentului egal, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 și prevederile art. 50 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, precum și ale art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

Art. 50 din O.G nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, prevede:

"(2) Anunțul publicat la nivel național nu trebuie să conțină alte informații față de cele existente în anunțul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și trebuie să menționeze data transmiterii către Comisia Europeană."

Totodată, în art. 26 din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, se prevede:

"(2) În cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, în condițiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, care stabilește formatul standard al anunțurilor publicitare în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute în directivele nr. 17/2004/CE și 18/2004/CE."

Prin urmare, în raport cu aceste prevederi legale, se impunea ca autoritatea contractantă să asigure publicarea și în JOUE a tuturor informațiilor noi ce au fost publicate la nivel național în SEAP, ca urmare a solicitărilor de clarificări adresate de operatorii economici, pentru a asigura un grad de publicitate adecvat, care să garanteze informarea corespunzătoare a tuturor potențialilor ofertanți, completările aduse documentației de atribuire vizându-i inclusiv pe potențialii ofertanți străini, cum corect a reținut și prima instanță.

Referitor la cea de-a doua neregulă reținută, aceasta se referă la faptul că autoritatea contractantă a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de lucrări, prin impunerea în fișa de date a achiziției a unor cerințe minime de calificare disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urma să fie atribuit.

Astfel, în fișa de date a achiziției autoritatea contractantă a stabilit drept cerințe minime de calificare că potențialii ofertanți nu pot subcontracta lucrările în proporție mai mare de 30%, capacitate profesională: atestat eliberat de MAI, Inspectoratul General al Situațiilor de Urgență pentru instalarea și întreținerea sistemelor și instalațiilor de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu, atestat eliberat de A.N.R.E. și personal de specialitate: responsabil tehnic cu execuția atestat de MLPAT, responsabil tehnic cu execuția atestat MEC sau MFE în domeniul energiei electrice, responsabil cu controlul tehnic de calitate în construcții, atestat ISC, personal autorizat ANRE - instalații electrice.

S-a reținut că, prin cerința potrivit căreia potențialii ofertanți nu pot subcontracta lucrările în proporție mai mare de 30% din valoarea ofertată, limitarea referindu-se la dreptul operatorului economic, posibil participant la procedura organizată pentru atribuirea unui contract de achiziție publică, de a subcontracta îndeplinirea contractului respectiv, s-au încălcat prevederile art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006.

Contrar susținerilor recurentei, respectiva cerință suplimentară a autorității contractante este, în mod evident, o cerință restrictivă, de natură a limita accesul ofertanților la procedura de atribuire, prevederile art. 45 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 fiind în acord cu dispozițiile art. 25 din Directiva 2004/18/EC.

Astfel, aceste dispoziții legale consacră dreptul sau obligația autorității contractante de a solicita ofertantului să indice, în oferta sa, partea din contract pe care intenționează să o subcontracteze unor terți, fără însă a conferi aceleiași autorități dreptul de a limita posibilitatea subcontractării la un anumit procent prestabilit în documentația de atribuire.

Cu privire la autorizațiile și atestatele solicitate de autoritatea contractantă emise de autoritățile competente naționale, se reține că, într-adevăr, acestea sunt necesare pentru desfășurarea activităților în discuție, chiar dacă operatorul economic își are sediul de reședință în alt stat, însă cerința dovedirii deținerii acestor atestate și autorizații în momentul depunerii ofertelor este una excesivă și discriminatorie, întrucât potențialii ofertanți străini ar fi descurajați în demersul lor de a obține toate aceste autorizații, fără a avea certitudinea câștigării licitației.

Prin urmare, în mod corect s-a reținut că stabilirea unor astfel de cerințe s-a făcut cu încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

Dreptul autorității contractante prevăzut la art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006 de a aplica criterii de calificare și selecție trebuie exercitat în limitele legale.

În conformitate cu prevederile art. 177 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006:

"Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaților/ofertanților obligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceștia din urmă având dreptul de a prezenta, în scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerințe, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerințe. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, dacă se considera necesar, clarificări sau completări ale documentelor prezentate."

În temeiul art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006: "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire".

În art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006 se prevede că autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerințelor minime solicitate prin documentația de atribuire, precum și documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerințe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului respectiv, luând în considerare exigențele specifice impuse de valoarea, natura și complexitatea acestuia.

Art. 188 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, prevede că în cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de lucrări, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților/candidaților, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul, de volumul și de complexitatea lucrărilor ce urmează să fie executate și numai în măsura în care aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, anumite informații.

În raport cu prevederile legale menționate, rezultă că autoritatea contractantă în procesul de întocmire a fișei de date a achiziției, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților/candidaților, are dreptul de a solicita informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune și la studiile, pregătirea profesională ale persoanelor responsabile pentru execuția lucrărilor, toate acestea însă sub rezerva relevanței și respectării proporționalității în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit.

Altfel spus, dreptul autorității contractante se rezumă la solicitarea informațiilor minime și generale prevăzute în cadrul legislativ în vigoare la data lansării și derulării procedurii de achiziție.

Autoritatea contractantă era obligată la promovarea concurenței între operatorii economici și la garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici, precum și la respectarea principiului proporționalității, principii instituite de dispozițiile art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, ceea ce, contrar susținerilor acesteia, nu s-a demonstrat în cauză.

Instanța de control judiciar are în vedere și dispozițiile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, potrivit cărora "Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanța de urgență, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției".

Nota justificativă trebuie să cuprindă o detaliere temeinică și convingătoare a motivelor care au stat la baza impunerii acestor cerințe minime, or, în cauză autoritatea contractantă nu a justificat introducerea cerințelor restrictive.

Instanța de control judiciar reține că nu poate fi primită critica recurentei legată de incidența în cauză a dispozițiilor art. 6 alin. (3

3

) din O.U.G. nr. 66/2011, cu privire la care intimata a arătat că nu s-a făcut dovada faptului că neregulile reținute în nota de constatare s-ar încadra în situațiile lipsite de impact financiar, astfel cum acestea sunt precizate în Normele metodologice de aplicare a acestei ordonanțe.

În plus, cerințele minime de calificare impuse au avut un impact direct asupra procedurii de achiziție publică, iar accesarea fondurilor europene impune drept condiție imperativă utilizarea lor în deplin acord cu normele legale aplicabile.

Referitor la susținerea recurentei privind încălcarea de către intimatul-pârât a prevederilor art. 6 lit. c) alin. (3

4

)

din O.U.G. nr. 66/2011, cu privire la care acesta susține că nu sunt incidente, întrucât prin Nota de constatare nr. x/22.06.2016 nu s-au aplicat reduceri procentuale/corecții financiare, ci doar a fost reținută existența unor cheltuieli neeligibile, apărare la care recurenta afirmă că prima instanță nu a răspuns, de asemenea, se apreciază că nu poate fi primită.

Astfel, în hotărârea recurată se reține că reclamanta a făcut trimitere la prevederile art. 6 lit. c) alin. (3

4

) din O.U.G. nr. 66/2011 în răspunsul la întâmpinare, prin care a reiterat și alte critici formulate.

Se constată că prima instanță a răspuns tuturor motivelor de nelegalitate invocate în privința notei de constatare atacate, aceasta fiind în drept să grupeze argumentele invocate și să răspundă printr-un considerent comun.

În plus, critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 6 lit. c) alin. (3

4

)

din O.U.G. nr. 66/2011 de către pârâtă, cu privire la care se afirmă că nu a fost analizată de prima instanță, a fost invocată de către reclamantă prin răspunsul la întâmpinare, act procedural cu privire la care, de altfel, nici nu există obligația comunicării către partea adversă.

Or, obiect al recursului pot forma doar criticile din demersul judiciar cu care a fost învestită prima instanță a căror examinare se pretinde că nu a fost realizată și cele care au format analiza judecătorului fondului, neputându-se depăși aceste limite.

Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluția pronunțată de prima instanță reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței în limitele art. 488 alin. (1) pct. 6 sau 8 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani prin Președintele Consiliului Județean Botoșani împotriva sentinței nr. 88 din 24 mai 2017 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 octombrie 2019.