ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 284/2023

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25 septembrie 2020, pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, prin declinare de competență prin sentința nr. 61/2020 din 17 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta Primăria Municipiului Târgu Secuiesc prin U.A.T. Municipiul Târgu Secuiesc a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul National pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca în contradictoriu cu acesta să dispună:

a/anularea Hotărârii nr. 54/22.01.2020, prin care a fost amendată cu amendă contravențională în cuantum de 2000 RON;

b/în subsidiar, înlocuirea cu avertisment a sancțiunii aplicate.

La termenul din 8 februarie 2021, în baza cererii precizatoare a reclamantei, instanța a dispus citarea în cauză, în calitate de pârât, a A., în calitate de titular al sesizării la CNCD.

Prin sentința civilă nr. 279 din 8 martie 2021, Curtea de Apel București a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Primăria Municipiului Târgu Secuiesc, în contradictoriu cu pârâții Consiliul National pentru Combaterea Discriminării și A., ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 a declarat recurs reclamanta Primăria Municipiului Târgu Secuiesc, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și, rejudecând, admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.

În susținerea motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă susține, în esență, că instanța de fond a aplicat în mod greșit dispozițiile art. 2 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările ulterioare.

Recurenta-reclamantă consideră că a acordat accesul la informațiile din speță, deoarece postarea privind târgul lunar (din 05.02.2019) a fost publicată atât în limba română, cât și în limba maghiară. Chiar dacă pe imaginea postată nu a apărut nici o informație în limba română, lângă această imagine era un text formulat în limba maghiară și unul tradus în limba română, fapt ce derivă din probatoriul depus la dosarul cauzei. Arată că postarea trebuie privită ca un întreg și precizează că aceasta conținea atât o poză pentru captarea atenției, cât și un text redactat în cele două limbi, maghiară și română.

În ceea ce privește probele administrate în cauză, menționează că nu au fost depuse probe referitoare la postarea din 8 decembrie 2018 și 12 ianuarie 2019, iar postarea publicată la 5 februarie 2019 a vizat doar târgul programat pentru luna februarie a anului 2019, fapt ce rezultă în mod clar din textul publicat și neanalizat de instanță, respectiv "târgul din februarie trebuie anulat din cauza interzicerii DSVSA". Este logic că postarea publicată la data de 5 februarie 2019 nu a promovat târgul din luna decembrie a anului anterior și târgul din luna ianuarie a anului 2019, târguri care au fost organizate și desfășurate.

Astfel, contrar celor reținute prin sentința recurată, arată că nu există nicio dovadă referitoare la postarea din 8 decembrie 2018 și 12 ianuarie 2019, iar postarea publicată la 5 februarie 2019 conținea atât textul în limba maghiară, cât și textul redactat în limba română.

Sunt greșite și constatările instanței de fond potrivit cărora publicarea din data de 05.02.2019 a anunțului în ambele limbi nu are legătură cu obiectul sesizării adresată Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Conform sesizării formulate de A., târgul de produse tradiționale a fost promovat în spațiul public exclusiv în limba maghiară, iar în cadrul probatoriului a fost depus afișul târgului postat în data de 5 februarie 2019 pe pagina de B. a Primăriei Târgu Secuiesc. Astfel, este evident că postarea apărută la data de 5 februarie 2019 este în strânsă legătură cu obiectul sesizării, motiv pentru care se impune casarea sentinței civile recurate.

Reiterează că nu a restrâns dreptul la informații al comunității românești din municipiul Târgu Secuiesc nevorbitoare de limbă maghiară, postarea din data de 5 februarie 2019 conținând atât o imagine, cât și un text redactat în două limbi, motiv pentru care nu suntem în prezența niciunei discriminări, așa cum este reglementată prin art. 2 din O.G. nr. 137/2000.

Criticile circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., constau în faptul că, în opinia recurentei-reclamante, hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea unor reguli de procedură. Astfel, instanța de fond a încălcat următoarele principii de drept: principiul contradictorialității consfințit de art. 14 din C. proc. civ., întrucât instanța nu a pus în discuția contradictorie a părților probele administrate; principiul nemijlocirii consfințit de art. 16 din C. proc. civ., care presupune că probele se administrează de către instanța care judecă procesul; principiul rolului judecătorului în aflarea adevărului – în cursul soluționării procesului civil, judecătorul aplică legea la situația de fapt învederată și probată de către părți, acesta având un rol activ pe parcursul derulării procesului.

4.1. Intimata-pârâtă A. a formulat întâmpinare la dosarul instanței de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar, apreciind, în esență, că instanța de fond a pronunțat o soluție legală care se impune a fi menținută.

Astfel cum rezultă din probele administrate, promovarea inițială a evenimentului public în cauză a fost făcută de partea reclamată exclusiv în limba maghiară; abia mai apoi, după ce acest eveniment nu a mai avut loc s-a făcut și o comunicare în limba oficială de stat dar numai în subsidiar, după informarea în limba maghiară.

Este mai mult decât evident faptul că recurenta i-a preferat pe vorbitorii de limbă maghiară în dauna vorbitorilor limbii oficiale de stat de vreme ce afișul evenimentului a fost promovat de Primăria Târgu Secuiesc exclusiv în limba maghiară, iar textul a fost promovat mai întâi în limba maghiară.

4.2. Legal citat, intimatul-pârât Consiliul National pentru Combaterea Discriminării nu a formulat întâmpinare la dosarul instanței de recurs.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat, pentru următoarele considerente:

Controlul judiciar declanșat de recurenta-reclamantă Primăria Municipiului Târgu Secuiesc are ca obiect verificarea legalității hotărârii nr. 54/22.01.2020 prin care emitentul acesteia, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a constatat că faptele prezentate în obiectul petiției constituie fapte de discriminare conform art. 2 alin. (1) și art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000 (pct. 1) și a aplicat acesteia o amendă contravențională în cuantum de 2.000 RON, conform art. 2 și art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, cu modificările și completările ulterioare, republicată, coroborat cu art. 8 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (pct. 2).

Legalitatea actului administrativ emis de pârât a fost confirmată de prima instanță, prin respingerea, ca neîntemeiată, a acțiunii, iar împotriva acestei soluții reclamanta a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Astfel, verificând sentința prin prisma motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., reține instanța de control judiciar că nu a fost încălcată nicio normă de procedură a cărei nerespectare să atragă sancțiunea nulității, ținând seama de principiile contradictorialității, nemijlocirii și aflării adevărului ce guvernează procesul civil.

Recurenta-reclamantă a indicat faptul că instanța de fond a încălcat principiile de drept enunțate, deoarece, în opinia sa, aceasta ar fi trebuit să ceară explicații cu privire la situația de fapt, de vreme ce s-a referit și la alte postări pentru care nu au fost depuse probe, respectiv postarea din 8 decembrie 2018 și postarea din 12 ianuarie 2019.

Înalta Curte va respinge ca nefondate criticile formulate din perspectiva reliefată, în contextul în care instanța de fond a analizat toate motivele de nelegalitate invocate de parte cu privire la actul administrativ contestat, prin raportare la faptele prestins a fi de discriminare, sesizate de petenta A., și le-a înlăturat în temeiul unor argumente de fapt și de drept, având în vedere întreaga documentație administrată atât în procedura jurisdicțională desfășurată la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cât și în procedura judiciară.

Înalta Curte constată că înscrisul de care s-a folosit petenta A. în susținerea celor reclamate la CNCD este înscrisul aflat la fila x/verso din dosarul Curții de Apel Brașov, al cărui conținut este în limba maghiară și care reprezintă un afiș al unui târg de produse ce urma a se desfășura în 2018/2019, timp de 3 luni consecutiv, respectiv în 8 decembrie 2018, 12 ianuarie 2019 și 9 februarie 2019.

Observă Înalta Curte că înscrisul antemenționat a fost depus și de partea reclamată (recurenta-reclamantă din cauză), odată cu cererea de chemare în judecată, fiind atașat la dosar Curtea de Apel Brașov.

Chiar dacă recurenta-reclamantă s-a apărat în mod constant în sensul că postarea pe care a publicat-o la 5 februarie 2019 viza doar târgul programat pentru luna februarie 2019, postare în raport de care nu se putea reține discriminarea persoanelor vorbitoare exclusiv în limba română, nu înseamnă că instanța de fond a stabilit o altă situație de fapt decât cea rezultată din probele administrate atât în fața CNCD, cât și în fața instanței de fond sau că, eventual, ar fi trebuit să ceară explicații cu privire la situația de fapt.

În speță nu este incidentă chestiunea suplimentării probatoriului, ci doar a modului în care au fost expuse motivele de nelegalitate, instanța de fond având obligația să soluționeze cererea în limitele învestirii sale.

În consecință, criticile întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. sunt nefondate.

În continuare, examinând sentința atacată din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu există argumente pentru reformarea hotărârii de fond, întrucât instanța a aplicat judicios dispozițiile de drept substanțial, considerentele prezentate justificând soluția adoptată.

Înalta Curte nu poate valida susținerile recurentei-reclamante, în condițiile în care dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 republicată, cu modificările ulterioare au fost corect aplicate situației de fapt dovedită în cauză.

La baza investigației efectuate de intimatul-pârât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a stat sesizarea petentei A., prin care s-a reclamat existența unor fapte de discriminare pe criterii etnice a cetățenilor români necunoscători ai limbii maghiare prin modul de promovare a târgului de produse tradiționale organizat de Primăria Târgu Secuiesc.

A arătat petenta că această activitate publică organizată de Primăria Târgu Secuiesc este promovată în spațiul public exclusiv în limba maghiară, sens în care a depus afișul târgului de produse tradiționale din Târgu Secuiesc prin care populația era informată despre desfășurarea acestuia în 8 decembrie 2018, 12 ianuarie 2019 și 9 februarie 2019, respectiv afișul depus în cadrul documentației administrative și aflat la fila x/verso din dosarul Curții de Apel Brașov.

Partea reclamată s-a apărat în sensul inexistenței discriminării din moment ce, în data de 5 februarie 2019, informațiile privitoare la târgul de produse tradiționale s-au postat atât în limba maghiară, cât și în limba română, pe pagina de B. a Primăriei Târgu Secuiesc.

Prin actul atacat, CNCD a constatat că lipsa traducerii în limba română a afișului pentru târgul lunar de produse tradiționale, postat în mediul online (respectiv pe pagina de B. a unității administrative teritoriale reclamate) în limba maghiară, reprezintă o faptă de discriminare, încălcându-se dreptul legal de a oferi posibilitatea accesului tuturor cetățenilor la informații cu caracter public.

Înalta Curte observă că, atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de recurs, recurenta-reclamantă continuă să susțină inexistența faptei de discriminare pe motiv că postarea publicată la 5 februarie 2019 conținea atât textul în limba maghiară, cât și textul redactat în limba română.

Contrar celor susținute de recurentă în sensul că această postare trebuie privită ca un întreg, deoarece conținea atât o poză pentru captarea atenției, cât și un text redactat în limba maghiară și limba română, la dosar s-au depus dovezi din care rezultă că menționata "poză pentru captarea atenției" nu este altceva decât afișul târgului din 8 decembrie 2018, 12 ianuarie 2019 și 9 februarie 2019, postat în mediul online în limba maghiară și la care s-a referit petenta A. în sesizarea adresată CNCD, iar instanța a reținut acest lucru, menționând chiar că, din extrasul depus la dosar rezultă cu evidență că la datele de 8 decembrie, 12 ianuarie și 9 februarie anunțul privind organizarea târgului de produse tradiționale a fost publicat pe pagina de B. exclusiv în limba maghiară.

De altfel, concluzia instanței este susținută și de faptul că însăși recurenta recunoaște în cadrul memoriului de recurs că pe imaginea postată nu a apărut nicio infomație în limba română.

Deși reală susținerea recurentei că, prin postarea publicată la data de 5 februarie 2019 nu se puteau promova târgurile din decembrie 2018 și ianuarie 2019, acestea fiind deja finalizate la data postării, aceste susțineri sunt fără relevanță în cauză, întrucât aspectele de discriminare sesizate de petentă au fost în legătură cu tot conținutul afișului, netradus în limba română, iar nu doar cu o parte din anunț (respectiv în legătură cu târgul din februarie).

Nu în cele din urmă, Înalta Curte constată că în cauză nu este vorba de 3 postări cum încearcă să sugereze recurenta, ci de o singură postare a afișului târgului din 2018/2019, 8 decembrie, 12 ianuarie și 9 februarie fiind datele când avea loc târgul, nu datele postărilor pe B..

Împrejurarea că în ziua de 05.02.2019 recurenta a publicat că "târgul din februarie trebuie anulat din cauza interzicerii DSVSA" nu este de natură a înlătura efectele publicării anunțului în limba maghiară, întrucât conținutul afișului trebuia să aibă informații și în limba română.

În aceste condiții, nu se poate imputa primei instanțe că a reținut o greșită situație de fapt în raport de care a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 republicată și modificată ulterior.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în cauză nu s-au conturat elemente de nelegalitate a actului administrativ contestat, și anume Hotărârea C.N.C.D. nr. 54 din 22.01.2020, argumentele expuse de recurenta-reclamantă în calea de atac a recursului nefiind apte să determine casarea sentinței de fond, întrucât a fost motivată cu respectarea rigorilor prevăzute de lege și a regulilor de drept aplicabile, precum și cu o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept incidente în speță.

În temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul formulat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Primăria Municipiului Târgu Secuiesc împotriva sentinței civile nr. 279 din data de 08 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 ianuarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.