ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2079/2024

Ședința publică din data de 10 aprilie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 17.05.2022pe rolul Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și A., să se constate nulitatea absolută a Licenței de Acvacultură nr. x/03.02.2022, emise de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, iar în subsidiar, să se dispună anularea acesteia, ca nelegală.

De asemenea, a solicitat suspendarea executării Licenței de Acvacultură nr. x/03.02.2022 până la pronunțarea instanței de fond.

Prin sentința nr. 280 din 20 iunie 2023, Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și A..

A anulat licența de agricultură nr. x/03.02.2022 emisă de pârâta ANPA.

A obligat pârâta ANPA la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5000 RON, onorariu avocat.

Împotriva sentinței nr. 280 din 20 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs recurenta-pârâtă A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei, în sensul respingerii acțiunii.

În motivarea căii de atac formulate, recurenta-pârâtă arată că prima instanță a nesocotit titlurile părtilor, respectiv contractul nr. x/2021 incheiat cu Administrația Naționala APELE ROMANE - Administrația Bazinala de Apa Olt, potrivit căruia recurenta a inchiriat suprafața de 230.954 mp teren albie minora a râului Olt (Balta Slatina-Milcov Cacana), bun imobil inscris in CF nr. x a UAT Slatioara, jud. Olt si in baza căruia a primit din partea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate avizul favorabil nr. 198/22.12.2021 și autorizația de mediu nr. x/21.02.2022 din partea Agenției pentru Protecția Mediului Olt, toate aceste înscrisuri stând la baza emiterii licenței de acvacultura.

Reiterează recurenta cuprinsul acestui contract, precum și scopul pentru care a fost incheiat acest contract.

Agenția Naționala pentru Pescuit si Acvacultura a emis Licența de Acvacultura nr. x/03.02.2022 pentru intreaga suprafața de 23,0954 ha, unitatea fiind licențiata pentru producerea de peste de consum din mai multe specii.

De cealaltă parte, intimata ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ A VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI OLT a prezentat un contract incheiat cu Agenția Naționala pentru Pescuit si Acvacultura in scopul utilizării resurselor acvatice vii prin pescuit recreativ (cap III din contractul reclamantei).

La termenul din 14.03.2023, prima instanță a dispus efectuarea unei adrese către Agenția Naționala pentru Pescuit si Acvacultura pentru a preciza titlul in baza căruia deține lacul de acumulare Ipotesti cu balta adiacenta si titlul in baza căruia a incheiat contractul nr. x/18.08.2017, precum si daca au intervenit schimbări in ceea ce privește modalitatea de deținere a acestui lac de acumulare, asa cum reiese din adresa inaintata in data de 07.04.2023.

Recurenta subliniază că instanța a interpretat in mod greșit dispozițiile art. 4 alin. (3) din O.U.G. nr. 23/2008, potrivit cărora Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura are, printre numeroasele atribuții, si pe cele prevăzute la lit. z), respectiv administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, cu excepția celor din Rezervația Biosferei «Delta Dunării», care sunt administrate de Administrația Rezervației Biosferei «Delta Dunării», în colaborare cu autoritățile administrației publice locale din Rezervația Biosferei «Delta Dunării», în condițiile legii si dispozițiile art. 2 alin. (3) lit. d) si e din același act normativ, potrivit cărora habitate piscicole naturale sunt bălțile si lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea si evacuarea apei si lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri.

Fata de răspunsul răspunsul la adresele emise către pârâta ANPA și Administrația Bazinala de Apă Olt, instanța a concluzionat in mod greșit ca pârâta ANPA este administratorul resursei acvatice vii din habitatul lacului Ipotesti si implicit a bălților adiacente

Potrivit anexei la contractul nr. x/2017 pentru utilizarea resurselor acvatice vii in scop recreativ, zonele de pescuit recreativ menționate sunt lacurile de acumulare, nu lacuri naturale astfel incat sa administreze si băltile adiacente .

Recurenta arată, în al doilea rând, că instanța a reținut dispozițiile art. 2 pct. l, 2 si -pct. 18 indice 2 din O.U.G. nr. 23/2008 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare privind pescuitul și acvacultura, insa a nesocotit dispozițiile art. 23 din același act normativ, care prevăd că:

"(1) Prin pescuit recreativ/sportiv se înțelege pescuitul efectuat cu undița sau cu lanseta, în scop de agrement/performanță, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii și eliberat de acesta sau de asociațiile de pescari sportivi, după caz.

(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica si în amenajările piscicole si în lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licențe de acvacultura, în condițiile și pe baza regulilor stabilite de deținătorul licenței.

(4) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atât pentru zonele concesionate de asociația al cărei membru este, cât si pentru zonele concesionate de alte asociații, pe bază de reciprocitate.

La acest moment exploatarea se face potrivit propriilor reguli si in conformitate cu autorizațiile primite, in special autorizația de mediu, care permite amenajare piscicola cu exploatare in sistem extensive (cap. I pct. 4), dar si recoltare si asigurarea condițiilor pentru activitatea de pescuit sportiv(cap. I, Activitate autorizata, pct. 5).

În drept, recursul este întemeiat pe dispoz art. 488 si urm. C. proc. civ.

4.1. Intimata-reclamantă Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olta formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, arătând că, întrucât emitentului actului anulat de către instanță nu a formulat recurs, hotărârea a rămas definitivă, astfel că invocă excepția lipsei de interes în formularea recursului.

De asemenea, invocă excepția nulității recursului, având în vedere că aspectele invocate prin cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., sunt confuze și contradictorii și constituie nemulțumiri legate de modul de apreciere a probelor.

Mai arată că în speță, contractul de închiriere invocat de recurentă cuprinde clauze contradictorii, în condițiile în care, deși scopul contractului este desfășurarea activității de acvacultură în ape dulci, potrivit art. 12 pct. 15 din contract, locatarul are obligația "să nu exploateze bunul închiriat în vederea culegerii de fructe naturale, civile, industriale sau producte".

4.2. Intimata-pârâtă Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.

Arată că în fața instanței de fond s-a efectuat o expertiză pentru lămurirea problemei legate de identitatea zonei pentru care s-a acordat licența de acvacultură, respectiv cu cea în care se desfășoară activitățile descrise în contractul nr. x/18.08.2017 și că, fiind o zonă de pescuit recreativ,pe balta Căcâna se pot realiza doar activitățile menționate în contractul nr. x/18.08.2017, acesta fiind încheiat potrivit O.U.G. nr. 23/2008 și a Ordinului MADR 30/2017.

Susține că instanța de fond a reținut în mod corect aceste aspecte, în condițiile în care activitățile de pescuit recreativ sunt incompatibile cu cele de acvacultură, astfel că în mod corect s-a dispus anularea licenței din speță.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 8 ianuarie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 10 aprilie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinări și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În cauză, intimata-reclamantă Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și A., să se constate nulitatea Licenței de Acvacultură nr. x/03.02.2022, emisă de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

Prima instanță a admis cererea, reținând, în esență, că licența de acvacultură încalcă clauzele contractului nr. x/2017, contract care are pentru pârâta ANPA forța obligatorie a legii, în conformitate cu prevederile art. 1270 C. civ.

Prin recursul formulat, recurenta-pârâtă invocă greșita aplicare și interpretare de către prima instanță a normelor de drept material.

Criticile recurentei sunt neîntemeiate, Înalta Curte constatând că prima instanță nu a nesocotit titlurile părtilor, astfel cum susține recurenta, ci a efectuat o corectă analiză a acestora.

Astfel, trebuie precizat că intimata pârâtă ANPA este administratorul resursei acvatice vii din habitatul lacului Ipotești și implicit a bălților adiacente, în timp ce Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Olt este administratorul bălților adiacente lacului de acumulare Ipotești, care reprezintă proprietatea publică a statului.

Intimata – reclamantă Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt, prin contractul pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ nr. 01/18.08.2017, încheiat cu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură pe o perioada de 10 ani, a primit din partea administratorului dreptul de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, în zonele de precizate în anexa 1 la contract, printre care se numără și lacul de acumulare Ipotești, cu bălțile adiacente.

Ulterior, la data de 03.02.2022, intimata-pârâtă Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a emis, pentru recurenta A. S.R.L., licența de acvacultură nr. x, pentru Balta Slatina-Milcov "Căcâna", la caracteristicile tehnice fiind menționată suprafața luciului de apă de 23,0954 ha, licența fiind acordată pentru producerea de pește de consum din speciile enumerate.

Emiterea acestei licențe de acvacultură a avut la bază contractul nr. x/2021 încheiat cu Administrația Națională Apele Române-Administrația Bazinală de Apă Olt, pe o perioada de 10 ani, prin care recurenta a primit în folosință bunul imobil în suprafață de 230,954 mp, teren albia minoră a râului Olt (balta Slatina-Milcov Căcâna) în vederea desfășurării activității de acvacultură în ape dulci.

Problema în cauză este generată de faptul că atât contractul încheiat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură cu intimata-reclamantă, cât și licența de acvacultură emisă recurentei-pârâte A., privesc resursa acvatică vie existentă în balta Căcâlna.

Contrar criticilor recurentei, prima instanță a analizat judicious dacă cele două tipuri de activități presupun operațiuni distincte și dacă este posibilă desfășurarea lor concomitent, în aceeași zonă, respectiv a bălții Căcâna, adiacentă lacului de acumulare Ipotești, raportat la obiectul contractului nr. x/2017.

Prima instanță a ajuns astfel la concluzia corectă că cele două tipuri de activități presupun operațiuni distincte, cea mai relevantă dintre acestea fiind cea de refacere și exploatare a resursei acvatice vii, acestea neputând fi exercitate concomitent în aceeași zonă

Înalta Curte constată, în acest sens, că potrivit art. 2 pct. 1 din O.U.G. nr. 23/2008, prin acvacultură se înțelege "creșterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creșterii producției organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă de creștere/cultivare și recoltare.

Din prevederile art. 2 pct. 2 din O.U.G. nr. 23/2008 rezultă așadar că pentru realizarea activității de acvacultură sunt necesare amenajări piscicole, enumerate de textul legal și menționate în cuprinsul licenței de acvacultură, acvacultura prepupunând existența unei ferme de acvacultură și un ecosistem acvatic amenajat, astfel cum rezultă și din prevederile art. 43 alin. (2) din O.U.G. nr. 23/2008.

În același sens, potrivit obligațiilor asumate de către părți prin contractul nr. x/18.08.2017, ANPA avea obligația de a preda intimatei - reclamante zonele de pescuit și de a emite permisele de pescuit, în schimbul refacerii resurselor acvatice vii, conform planului de management asumat, asigurarea pazei zonei de pescuit, precum și alte obligații asumate prin contract.

Așa fiind, Înalta Curte reține, în accord cu judecătorul fondului, că în cazul acvaculturii sunt necesare amenajări specifice, o creștere a resursei acvatice vii peste capacitatea naturală a mediului (art. 2 pct. 1 din O.U.G. nr. 23/2008), pescuitul în cazul acestui tip de activitate fiind unul commercial.

De cealaltă parte, pescuitul recreativ acordat în temeiul contractului încheiat, este necomercial, iar refacerea resursei acvatice vii se realizează evident în limitele resursei existente, care se dezvoltă în mod natural în zona respectivă.

Cât despre susținerile recuremtei privind greșita interpretare de către prima instanță a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din O.U.G. nr. 23/2008 și art. 2 alin. (3) lit. d) si e din același act normativ, Înalta Curte urmează a le înlătura.

Potrivit acestor prevederi legale, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură are, printre alte atribuții, si pe cele prevăzute la lit. z), respectiv administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, iar habitatelr piscicole naturale sunt bălțile si lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea si evacuarea apei si lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri.

Contrar criticilor recurentei-pârâte, din aceste prevederi legale și din răspunsul la adresele invocate prin cererea de recurs, rezultă tocmai faptul că ANPA este administratorul resursei acvatice vii din habitatul lacului Ipotești și implicit a bălților adiacente

Cât despre pretinsa încălcare de către prima instanță a prevederilor art. 23 din Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare privind pescuitul și acvacultura, Înalta Curte reține că acestea definesc noțiunea de pescuit recreativ/sportiv și precizează că acesta se poate practica si în amenajările piscicole si în lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licențe de acvacultura, în condițiile și pe baza regulilor stabilite de deținătorul licenței.

Din analiza acestui text de lege rezultă că permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atât pentru zonele concesionate de asociația al cărei membru este titularul permisului, cât si pentru zonele concesionate de alte asociații, pe bază de reciprocitate.

Recurenta nu explică în ce fel sentința recurată încalcă aceste prevederi legale, iar Înalta Curte constată că ele nu contrazic concluzia la care a ajuns prima instanță, respectiv aceea că este nelegală emiterea licenței de acvacultură îmtr-o zonă în care intimata-reclamantă avea stabilit dreptul de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, în baza unui contract aflat în ființă și care nu poate fi încălcat.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurenta-pârâtă prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva sentinței nr. 280 din 20 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

În temeiul art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta-pârâtă A., ca parte ce a pierdut procesul, la plata către intimata-reclamantă Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt a sumei de 5.000 RON cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva sentinței nr. 280 din 20 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-pârâtă A. la plata către intimata-reclamantă Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt a sumei de 5.000 RON cheltuieli de judecată în recurs.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.