ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 540/2023

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura (A.N.PA), Asociația Pescarilor "B." și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, anularea rezultatului procedurii, respectiv al Hotărârii Comisiei de evaluare a documentațiilor, precum și cel al Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul ANPA, prin intermediul cărora contestația formulată deși a fost admisă în integralitatea ei, accesul la resursele acvatice vii privind bazinele hidrografice: Bârzava, Zona Bocșa - Măureni; Caras, Zona Râul Caras, Lacul Secu, Zona Lacul Secu, Nera, Zona Nera mijlocie și Nera Inferioară, Timiș, Zona Râul Timiș, bazine aflate în domeniul public al statului, i-a fost îngrădit în mod nelegal, ca urmare a refuzului de a încheia contractele de administrare a acestor bazine hidrografice cu reclamanta; reanalizarea aspectelor invocate de către reclamantă atât prin intermediul contestației formulate, cât și prin intermediul plângerii prealabile, atât în ceea ce privește aspectele care au determinat o depunctare nejustificată a asociației, dar și cele care au determinat atribuirea unui punctaj supraevaluat pârâtei Asociația Pescarilor "B." din Timișoara și ca urmare a acestei analize să se dispună atribuirea tuturor acestor bazine hidrografice spre gestiune reclamantei, ca urmare a faptului că întrunește cel mai mare punctaj; anularea Contractului nr. x/11.10.2017 pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ, contract înregistrat la Registratura ANPA sub nr. x/11.10.2017, încheiat între ANPA în calitate de administrator și Asociația Pescarilor "B." din Timișoara în calitate de beneficiar, pentru zonele de pescuit ce constituie Anexa 1 la acest contract, determinat de faptul că acest contract a fost încheiate în mod nelegal; obligarea ANPA de a pune în aplicare dispozițiile Direcției Generale de Control, Antifraudă și Inspecții din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în ceea ce privește reevaluarea în mod unitar a tuturor contestațiilor, cu privire la aprecierea, evaluarea și punctarea Planurilor de management; în temeiul prevederilor art. 16 din Legea nr. 554/2004, solicită obligarea pârâtei ANPA, în caz de opoziție la prezenta acțiune, la plata prejudiciului cauzat asociației reclamante ca urmare a imposibilității încasării cotizației de la cei 4.700 de pescari, prin raportarea acestei sume la o cotizație de 100 RON/persoană/an, deci un total al sumelor neîncasate de către asociație de 470.000 RON/an, în solidar cu membrii comisiei de evaluare a documentațiilor, precum și cu cei ai comisiei de soluționare a contestațiilor, care au procedat în mod nelegal la analiza acestora și astfel au viciat rezultatul procedurii.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 360 din 16 iunie 2021, judecând cauza în fond, după casare, a respins acțiunea formulată de reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Caraș-Severin, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Asociația Pescarilor "B." și a obligat reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Caraș-Severin la plata sumei de 9.500 RON către pârâta Asociația Pescarilor "B.", cu titlul de cheltuieli de judecată, în toate fazele procesuale.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Caraș-Severin a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că instanța care a procedat la rejudecarea cauzei, a încălcat normele de drept material, iar sentința cuprinde considerente contradictorii. În ceea ce privește analiza efectuată de către Curtea de Apel Timișoara, în rejudecare, cu privire la acordarea punctajului la Punctul III. 2 al Anexei nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R. - Criteriile de capacitate tehnico - profesionale, existența dotărilor tehnice proprii, referitor la veridicitatea documentelor care atesta proprietatea asociației asupra bunurilor, taloanele mașinilor și bărcilor, numărul acestora, cât și documente justificative pentru celelalte dotări: pușcă, binoclu, pistol, uniforme, mijloace de comunicații etc, recurenta apreciază că aceasta este incorectă și este necesar a fi cenzurată de către instanța de recurs. Astfel, recurenta consideră că se impune a fi observat că deși cauza a fost casată cu trimitere, stabilindu-se în mod exact cadrul în care trebuiau analizate susținerile părților, instanța de rejudecare a efectuat o analiză sumară a aspectelor sesizate, pierzând din vedere esența aspectelor stabilite a fi soluționate cu ocazia casării. În opinia recurentei, ceea ce este extrem de important și Curtea de Apel Timișoara nu a sesizat, este faptul că în grila de punctaj se menționează un punctaj maxim care poate fi acordat, astfel fiind evident că exista și posibilitatea acordării unui număr de puncte proporțional cu numărul dotărilor deținute de către fiecare asociație în parte. Recurenta arată că nu a contestat existența dotărilor tehnice deținute de către B., dar acordarea punctajului s-a făcut cu încălcarea criteriilor avute în vedere de ordinul menționat, iar hotărârea recurată este greșită, prin includerea în rândul dotărilor tehnice proprii a unor elemente străine de cele enumerate în ordin, apreciind astfel ca fiind corectă evaluarea lor de către ANPA. Referitor la acest punct, deși instanța de rejudecare menționează ca fiind analizat prin prisma prevederilor Ordinului nr. 60/2017 al M.A.D.R., în realitate nu a fost respectată litera și spiritul acestui ordin în ceea ce privește analiza făcută. Totodată, în afara cadrului stabilit de Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R., Curtea de Apel Timișoara face o analiză a faptului că existența dotărilor superioare atât ca număr, cât și ca nivel de dotare în proprietatea asociației este determinată de faptul că sunt atât asociație de vânătoare, cât și de pescuit, fără a avea în vedere că dotările menționare priveau strict activitatea de pescuit, aici nefiind incluse nici personalul și nici dotările aferente activității de vânătoare. Recurenta mai precizează că AJ.V.P.S. Caraș-Severin are întocmit un plan de management pentru fiecare bazin hidrografic solicitat, plan în care sunt cuprinse dotările afectate fiecărui bazin în mod separat și nu pe întreaga asociație, astfel cum sunt întocmite acestea în cazul B., fiind imposibilă asigurarea pazei pentru toate cele 10 zone solicitate cu dotările menționate de către aceasta. În ceea ce privește analiza instanței referitor la acordarea unui număr de 12 puncte aferente îndeplinirii condițiilor impuse la punctul III.3 al Anexei nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R. privind grila de evaluare, recurenta consideră că se impun a fi făcute câteva precizări, din care reiese cu claritate nerespectarea condițiilor de punctaj de către comisia de evaluare, precum și de către comisia de soluționare a contestațiilor, aspecte care au fost încălcate și de către prima instanță, hotărârea dată fiind și din acest punct de vedere lipsită de temei legal. În grila de punctaj se menționează un punctaj maxim care poate fi acordat, astfel fiind evident că exista și posibilitatea acordării unui număr de puncte proporțional cu numărul personalului propriu angajat de către fiecare asociație în parte. Astfel, este inadmisibil să acorzi același număr de puncte pentru numărul de specialiști cu studii superioare în cazul în care ai 2 astfel de angajați, ca și pentru asociația care deține 5 astfel de specialiști care aveau specializare strict piscicultura. Această analiză trebuia făcută și în contextul în care se solicita atribuirea unui număr foarte mare de bazine, situație care făcea necesar a se aprecia raportându-se dotările la numărul de ape solicitate. La acest capitol, prima instanță procedează la aprecierea punctajului acordat pentru personalul propriu angajat de către B., prin ignorarea criteriului conform căruia în ceea ce privește personalul avizat pentru paza obiectivelor- aferent zonelor de pescuit recreativ solicitate, intimata pârâtă a depus o listă cu trei astfel de angajați, dar dintre aceștia doar doi îndeplineau condițiile pentru a fi apreciați ca fiind efectiv avizați în acest sens, astfel încât instanța trebuia să excludă de la analiză unul dintre aceștia, determinat de neîndeplinirea criteriilor avute în vedere de către Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R. În ceea ce privește personalul propriu avizat pentru paza obiectivelor (aferent zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate), conform celor menționate în Grila de evaluare ce se constituie ca Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al M.A.D.R., recurenta consideră că nici în acest caz nu a fost respectată procedura de evaluare corectă a documentelor depuse. Se mai susține că deși la oferta formulată de către B. s-a depus o listă cu personalul propriu care era destinat a asigura paza obiectivelor, aceasta cuprindea un număr de trei persoane, din care doar două dețineau atestate care să le confere drepturile și calitatea avută în vedere de art. 38 din Legea nr. 333/2003, cel de-al treilea angajat, respectiv C. dobândind acest atestat doar la data de 27.07.2017, deci la 13 zile după încheierea procesului de evaluare, care a avut loc la data de 14.07.2017, așa cum reiese din procesul-verbal încheiat cu această ocazie. Recurenta consideră că depunerea atestatului Seria x nr. x, emis doar la data de 27.07.2017 de către I.P.J, Timiș, este de natură a induce în eroare instanța de judecată, acest atestat neputând fi avut în vedere de comisia de evaluare la data de 14.07.2017, când s-a încheiat procesul-verbal de evaluare, deoarece nu era încă emis, așa cum s-a precizat chiar de către reprezentantul convențional al acesteia, cu ocazia judecării cauzei. În opinia recurentei, este greșită evaluarea efectuată de către comisia de evaluare, în baza căreia B. i-au fost acordate 4 puncte din 6 la acest capitol, în condițiile în care această asociație avea doar 2 persoane avizate pentru paza obiectivelor, această împrejurare trebuind să fie analizată prin prisma solicitării de a-i fi atribuite spre gestionare un număr de 10 ape doar în județul Caraș Severin, toate aceste ape aflându-se la distanțe foarte mari, uneori de peste 200 km una de alta (cu excepția lacurilor Dognecea Mare și Dognecea Mică). De asemenea, cerința din grila de evaluare era cât se poate de clară, în sensul că urma a fi evaluat personalul propriu avizat pentru paza obiectivelor (aferent zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate), deci nu personalul care urma a fi eventual angajat ulterior, așa cum susține pârâta prin întâmpinare. Se mai menționează că în ceea ce privește personalul atestat al A.J.V.P.S. Caraș-Severin, acesta este în număr de 14 persoane care aveau atribuții strict pentru zonele unde se află bazinele hidrografice solicitat a fi atribuite, în cele mai multe cazuri, apele solicitate traversând sau fiind limitrofe fondurilor de vânătoare atribuite spre administrare asociației de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Personalul propriu al A.J.V.P.S. Caraș-Severin este în număr de 54 de persoane, din care 50 sunt atestate pentru paza obiectivelor, în listele depuse fiind incluse doar persoanele cărora le fuseseră stabilite atribuții pentru activitatea de pescuit recreativ, iar aceste susțineri nu au fost contestate de către pârâta ANPA. În ceea ce privește această cerință a grilei de evaluare, trebuie remarcat faptul că pentru a fi punctată, aceasta presupune existența unei triple condiții, și anume: să fie vorba despre personal propriu, deci să fie încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată la data depunerii documentației, să beneficieze de pregătire profesională corespunzătoare, deci să dețină certificate de calificare profesională, dar și să fie avizat pentru paza obiectivelor, conform prevederilor art. 38 (fost art. 41) din Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor și bunurilor, dar și o a treia condiție și anume aceea ca personalul care îndeplinește aceste condiții să fie într-un număr egal cu cel al bazinelor hidrografice și zonelor pentru care B. și-a exprimat intenția de a le adjudeca, respectiv 10 în județul Caraș Severin, 9 în județul Timiș și 4 în județul Mehedinți, ori evaluarea se impunea a fi făcută prin prisma personalului aferent zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate. Deși s-a solicitat în mod expres analiza acestor chestiuni, instanța în rejudecare le-a analizat exclusiv în ceea ce privește existența la dosarul procedurii a documentelor depuse de intimata-pârâtă B., fără însă a analiza conținutul acestor documente, nesocotind astfel dispozițiile din decizia de casare, ba mai mult chiar, nu a avut în vedere sub nicio formă argumentele expuse și nu a apreciat asupra oportunității acordării numărului de puncte indicat de către ANPA, prin raportare la numărul de bazine piscicole solicitat a fi atribuite. În susținerea recursului sunt indicate și redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Apărările formulate în cauză Intimații B. și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură București au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinările intimaților, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") Înalta Curte reține că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune. Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat. Prin urmare, verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar reține că aceasta îndeplinește exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătorești analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii, instanța de fond înfățișând într-o manieră clară și coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluției asupra cererii de chemare în judecată. Aceasta deoarece, din analiza considerentelor sentinței recurate, rezultă indubitabil că, în prezenta cauză, instanța de fond a indicat ce reprezintă, în opinia sa, indicii temeinice, respectiv argumentele care au stat la baza raționamentului său logico-juridic concretizat în dispozitivul sentinței, astfel că nu se poate susține, cu suficient temei, că hotărârea atacată în prezenta cauză ar fi nemotivată, sau că, prin prisma considerentelor sale, nu ar fi posibilă exercitarea controlului judiciar prin intermediul căii de atac a recursului. Doctrina și jurisprudența au afirmat constant că o motivare clară și cuprinzătoare a unei hotărâri judecătorești nu presupune analizarea tuturor afirmațiilor părților, ci doar a acelora cu caracter esențial, chiar și acestea din urmă putând fi tratate în mod global. Este obligatoriu ca judecătorul să analizeze, în mod real și păstrându-și echilibrul dar și obiectivitatea, susținerile ambelor părți cu interese contrare în proces, dar doar acele susțineri care au legătură cu obiectul cauzei, cu fundamentul pretențiilor deduse judecății și cu soluția ce urmează a se dispune, din perspectiva acestei soluții, urmând a fi filtrate și cenzurate respectivele susțineri, fie în sensul reținerii, fie în cel al înlăturării lor. Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este întemeiat. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material") Din actele și lucrările dosarului rezultă că instanța de fond, în rejudecare, a pornit de la cele statuate prin decizia de casare și a rejudecat cauza în limitele impuse de instanța supremă. Astfel, cu privire la dezlegarea dată de instanța de fond în ceea ce privește acordarea punctajului la criteriul I.3 și criteriul IV din grila de evaluare prevăzută în Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017, instanța de recurs a validat dezlegarea instanței de fond. Doar în privința dezlegărilor date cu privire la analiza criteriilor de evaluare nr. III.2 și III.3, Înalta Curte a constatat că soluția curții de apel reflectă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) și n) din Legea nr. 554/2004, sub aspectul analizei caracterului de oportunitate al actului administrativ. În cadrul primului ciclu procesual, instanța de judecată a considerat că nu se poate pronunța asupra punctajului acordat, aceasta fiind o chestiune de oportunitate ce ține de modul de analiză a comisiei de evaluare și a comisiei de soluționare a contestațiilor. După casare, în rejudecare, instanța de fond s-a pronunțat și cu privire la punctajul acordat de ANPA, considerând că acesta este corect acordat. Recurenta - reclamanta apreciază ca, deși prima instanța menționează numărul de membri ca fiind analizat prin prisma prevederilor Ordinului nr. 60/2017 al MADR, în realitate nu a fost respectata litera și spiritul acestui ordin în ceea ce privește analiza făcuta de către instanța. Recurenta - reclamanta contesta veridicitatea documentației depusa de B. în cadrul procedurii reglementata de prevederile Ordinului MADR nr. 60/2017 referitor la numărul de membri declarați. Conform prevederilor art. 5 din Ordinul MADR nr. 60/2017, pentru încheierea contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ solicitanții vor depune la sediul filialelor regionale ale ANPA/Direcției politici și inspecții maritime o solicitare scrisă pentru zona/zonele de pescuit recreativ delimitată/delimitate conform deciziei președintelui ANPA, care să aibă anexat următoarele documente: a)certificatul din Registrul special, eliberat de grefa judecătoriei/tribunalului de ta sediul asociației de pescari, cu cel mult 30 de zile înainte de data depunerii documentației; b)înregistrarea de către ANPA în Registrul unic de evidență a asociațiilor de pescari în scop recreativ; c)numărul mediu de membri pescari în scop recreativ înregistrați în documentele asociației în anul precedent solicitării; d)planul de management pentru practicarea pescuitului recreativ al asociației pentru zona/zonele de pescuit recreativ solicitată/solicitate, elaborat de instituții de cercetare din domeniul pescuitului și acvacultura, pentru o perioadă de 10 ani; e)lista dotărilor tehnice proprii; f)lista personalului propriu pentru controlul/paza obiectivelor aferente zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate (în copii conforme cu originalele); g)lista personalului propriu cu studii medii sau superioare (în copii conforme cu originalele); h)ultima situație financiară; i)certificat fiscal (din care să rezulte că nu înregistrează datorii la Direcția Generată Finanțe Publice și consiliul local). Potrivit art. 7 din Ordinul MADR nr. 60/2017, grila de evaluare este prezentată în anexa nr. A, care face parte din prezentul ordin. Conform prevederilor acestui ordin, solicitantul trebuie să declare numărul de membri avuți în anul anterior depunerii cererii, conducând la acordarea unui punctaj între 10 și 25 de puncte, în funcție de numărul membrilor declarați. Din declarația pe propria răspundere depusă de B. în cadrul documentației ce însoțea solicitarea formulată în conformitate cu prevederile art. 5 din ordin reiese faptul că aceasta a avut înscriși în anul 2016 un număr de 7.068 membri, corespunzând unui punctaj de 25 de puncte. Motivul invocat de recurenta - reclamanta cu privire la nelegalitatea procedurii este legat de faptul ca B. nu putea avea în 2016 un număr de 7.068 membri în condițiile în care aceasta nu a administrat decât doua bălti în județul Timiș, deci nu din domeniul public al Statului, respectiv acumularea Dumbrăvița și balta Ianova, suprafețe pe care este imposibil să-și desfășoare activitatea de pescuit recreativ peste 5.000 de pescari. Recurenta - reclamantă opinează că, în ceea ce privește numărul membrilor declarați de pârâta B., ANPA trebuia să analizeze numărul membrilor declarați de pârâta B. prin prisma documentelor contabile și al evidentelor proprii ale asociației. Însă, dacă ar fi procedat în acest fel, ar fi aplicat un tratament diferit, discriminatoriu chiar, față de pârâta B., în condițiile în care, în cadrul aceleiași procedurii de atribuire prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017, pentru recurenta - reclamantă AJVPS Caraș - Severin punctajul aferent numărului de membri s-a stabilit doar pe baza declarației proprii a acesteia. Înalta Curte apreciază că în mod corect a procedat instanța de fond cu privire la înlăturarea susținerilor reclamantei în sensul că în mod greșit pârâtei i s-a acordat punctajul de 25 de puncte privind numărul de membri, având în vedere ca potrivit declarației pe propria răspundere apreciată ca fiind suficientă de ANPA atât în cazul pârâtei Asociația Pescarilor "B." cât și în cazul reclamantei, numărul de membri pescari al asociației pârâte în anul 2016 era de 7068. De asemenea, în ceea ce privește analiza efectuată de către prima instanță cu privire la acordarea punctajului la Punctul III.2 al Anexei nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al MADR, Înalta Curte constată că în urma analizării documentației depuse de B., instanța de fond în mod corect a reținut că aceasta a depus toată documentația prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017, criticile formulate de recurenta -reclamantă ținând, nu de legalitatea procedurii, ci de aspecte de oportunitate, aceasta fiind atributul exclusiv al comisiei de evaluare sau comisiei de soluționare a contestațiilor. Astfel, în mod corect a reținut instanța de fond că instanța de contencios administrativ analizează legalitatea actelor administrative contestate, și anume existența sau inexistența unor documente la dosarul procedurii administrative pe baza cărora s-a acordat punctajul. Aspectele ce țin de oportunitatea emiterii actului administrativ cad exclusiv în sarcina organului emitent, instanța de judecată neputându-se substitui autorității sau instituției publice. În ceea ce privește personalul cu studii medii declarat de B., Înalta Curte constată că în mod corect a motivat instanța de fond, reținând chiar și ipoteza în care cele trei persoane nu ar îndeplini condiția de a avea studii medii, apreciind că acest aspect singular nu ar fi putut conduce la admiterea acțiunii, atâta timp cât, chiar în cazul acordării în mod greșit a 4 puncte, pârâta B. tot ar fi totalizat un punctaj de 88 puncte, punctaj superior reclamantei care a avut un punctaj de 86 de puncte. În ceea ce privește personalul propriu avizat pentru paza obiectivelor, s-a susținut că pârâtei B. i-au fost acordate un număr de 4 puncte din cele 6 care se puteau acorda maxim, recurenta - reclamantă arătând că nici în acest caz nu a fost respectată procedura de evaluare a documentelor depuse. Înalta Curte apreciază că nu pot fi primite aceste susțineri, deoarece instanța de fond, în mod corect, a constatat că reclamanta, pe fondul cauzei, nu contestă faptul că două din cele trei persoane menționate în lista cu personalul propriu care era destinat a asigura paza obiectivelor dețineau atestate care să le confere drepturile și calitatea avută în vedere de art. 38 din Legea nr. 333/2003, rămânând la latitudinea pârâtei ANPA acordarea punctajului, instanța de contencios neputându-se substitui comisiei de evaluare sau comisiei de soluționare a contestațiilor în analizarea unor chestiuni de oportunitate. Contrar afirmațiilor recurentei - reclamante, instanța de fond a procedat la analiza criteriului avut în vedere de punctul IV al Anexei nr. 4 la Ordinul nr. 60/2017 al MADR privind criteriile de capacitate economică și financiară. Din formularea acestei grile de evaluare, la punctul IV privind criteriile de capacitate economică și financiare, subpunctul IV. 1 se prevede cu caracter eliminatoriu depunerea unui certificat fiscal din care să rezulte că asociația solicitantă nu înregistrează datorii la Direcția Generală Finanțe Publice și consiliul local. Se poate observa că, din punctul de vedere al grilei de evaluare, pârâta B. a depus toate documentația solicitată, așa cum temeinic și lega a reținut și instanța de fond. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală. Față de soluția pronunțată, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta-reclamantă la plata cheltuielilor de judecată către intimata-pârâtă Asociația Pescarilor "B.".

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.