ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1516/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea la data de 10 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta Congregația Notre Dame de Sion, în contradictoriu cu pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, a solicitat anularea parțială a deciziei nr. 8038/2018, având ca obiect restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Oradea, str. x, jud. Bihor, înscris în C.F. nr. x Oradea sub nr. topo. x constând în construcții și terenul aferent în suprafață de 4478 mp, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea instanței de fond pronunțată în primul ciclu procesual Prin sentința civilă nr. din 14 octombrie 2020, Curtea de Apel Oradea – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității de reprezentant, invocată din oficiu și, în consecință, a anulat acțiunea formulată de reclamanta Congregația Notre Dame de Sion, prin mandatara Episcopia Română Unită cu Roma, Greco - Catolică Oradea, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Congregația Notre Dame de Sion, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 6 din C. proc. civ.

Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în primul ciclu procesual Prin decizia nr. 4236 din 28 septembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de reclamanta Congregația Notre Dame de Sion împotriva sentinței nr. 102/CA/14.10.2020 a Curții de Apel Oradea, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei din urmă instanțe sub nr. x/2018*.

Hotărârea atacată în cauză Prin sentința civilă nr. 101/CA/2023-PI din 20 aprilie 2023, Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității de reprezentant, invocată din oficiu și a anulat acțiunea formulată de reclamanta Congregația Notre Dame de Sion, în contradictoriu cu pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase din România, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 101/CA/2023-PI din 20 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea – secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Congregația Notre Dame de Sion, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, cu consecința respingerii excepției lipsei calității de reprezentant și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță. Recurenta-reclamantă a învederat că instanța de fond nu a respectat normele de procedură generale și speciale referitoare la instituția reprezentării judiciare, respectiv atât normele prevăzute în C. proc. civ., respectiv art. 85 alin. (3) și art. 151 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., cât și normele speciale din Legea nr. 51/1995 republicată și din Statutul profesiei de avocat. De asemenea, a apreciat și că instața de fond a încălcat și limitele rejudecării cu privire la unele aspecte constate de către instanța supremă prin decizia nr. 4236/2022. Recurenta-reclamantă a susținut, de asemenea, că instanța de recurs a tranșat deja în primu ciclu procesual, cu putere de lucru judecat, calitatea avocatului de reprezentant al reclamantei, sancționând doar încălcarea formală de către prima instanță, în primul ciclu procesual, a principiului contradictorialității. Mai mult, nesocotind cele menționate în împuternicirea avocațială, instanța de fond a încălcat și prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, în acest sens fiind și dispozițiile art. 126 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011 a Consiliului U.N.B.R., precum și prevederile art. 4 pct. 4.3. din Anexa nr. 1 din Statutul profesiei de avocat privitoare la modelul contractului de asistență juridiciară. Raportat la aceste norme de procedură, generale și speciale, demersurile instanței de fond privind analiza calității de reprezentant a avocatului reclamantei - prin prisma altor criterii decât împuternicirea avocațială atașată acțiunii - contravin normelor procedurale. Aceasta, cu atât mai mult cu cât contractul de asistență juridică prevede același lucru, respectiv cu atât mai mult cu cât aceasta, prin procura autentică din 02 aprilie 2019, și-a însușit acțiunea introductivă și și-a exprimat acordul expres pentru reprezentarea sa în justiție de către dl avocat A.. De altfel, prin art. 121 alin. (6) din Statutul profesiei de avocat este reglementată chiar o atare situație, în care un contract de asistență juridică se încheie în beneficiul unei terțe persoane, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în aceste condiții. Această posibilitate reiese și din Modelul standard al contractului de asistență juridică prevăzut în Anexa nr. 1 la Statutul profesiei de avocat, unde este indicată persoana cu care se încheie contractul de asistență juridică și calitatea acesteia (inclusiv aceea de reprezentant), precum și clientul pentru care se vor efectua serviciile avocațiale descrise în contract. Este greșită, în opinia recurentei-reclamante, și concluzia instanței de fond în sensul că avocatul acesteia este avocatul Episcopiei Greco-Catolice Oradea, deoarece acest lucru nu este consemnat nici în contractul de asistență juridică, nici în împuternicirea avocațială, fiind o simplă "deducție" a judecătorului fondului. Nu în ultimul rând, aprecierea de către instanța de fond a caracterului oarecum "caduc" al prevederilor statutare referitoare la reprezentarea în justiție a persoanelor juridice reprezintă un raționament analitic eronat, care nu are nimic în comun cu interpretarea dată de Înalta Curte prin Decizia nr. 9/2016 prevederilor art. 84 alin. (1) din C. proc. civ. 4. Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de instanța de fond. Intimatul - intervenient Spitalul Clinic C.F. Oradea a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Intimatul-intervenient Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile de nelegalitate invocate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta Congregația Notre Dame de Sion este fondat, pentru următoarele considerente: Motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, include toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității, cu excepția celor menționate la punctele 1-4, precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs. În cauză, Înalta Curte constată întemeiată critica formulată de recurenta-reclamantă privind încălcarea de către instanța de fond a dispozițiilor procedurale referitoare la reprezentarea convențională ce au condus la anularea cererii de chemare în judecată, iar această împrejurare se circumscrie motivului de casare reglementat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Potrivit art. 84 alin. (1) C. proc. civ., "Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii", iar conform art. 85 alin. (3) din același act normativ, "Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei". Dispozițiile art. 151 alin. (2) C. proc. civ. statuează că "Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii". De asemenea, potrivit art. 126 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011 a Consiliului U.N.B.R. "(1) Contractul de asistență juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător și formularului împuternicirii avocațiale". Din procura specială autentificată în data de 13 decembrie 2005 prin încheierea de autentificare nr. x/2005 a B. rezultă că Congregația Notre Dame de Sion a împuternicit Episcopia Română Unită cu Roma Greco Catolică Oradea să facă toate demersurile necesare în vederea reconstituirii/revendicării dreptului de proprietate pentru imobilele (construcții și terenuri) aflate pe raza județului Bihor, inclusiv prin angajarea unui avocat. Ulterior, a fost încheiat de Episcopia Română Unită cu Roma Greco Catolică Oradea, în calitatea sa de mandatar, cu Cabinetul de avocat A., Contractul de asistență juridică nr. x/10.12.2018, având ca obiect redactare cereri cu caracter juridic, reprezentare juridică, contencios administrativ, fond și recurs pentru clientul Congregația Notre Dame de Sion. În cauză, împuternicirea avocațială depusă la fila x din vol. I al dosarului instanței de fond din primul ciclu procesual prevede că dreptul de reprezentare juridică în fața Curții de Apel Oradea se acordă avocatului A. de către clientul Congregația Notre Dame de Sion în baza contractului de asistență juridică nr. x/2018. În consecință, în dezacord cu opinia judecătorului fondului, instanța de control judiciar constată existența dreptului de a o reprezenta pe reclamantă în prezenta cauză în favoarea domnului avocat A., respectiv avocatul care a formulat cererea introductivă în cauză. În acest context, se mai constată și că situația reținută în cauză nu este identică cu ipoteza premisă care a stat la baza Deciziei nr. 9/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a statuat că o persoană juridică nu ar putea reprezenta convențional o altă persoană juridică în justiție, prin raportare la art. 84 alin. (1) C. proc. civ. În acest sens, se au în vedere și dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr. 79 din 05 decembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit cu care în cazul în care în al doilea ciclu procesual se admite recursul, casându-se decizia atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție va reține cauza spre judecare în fond numai atunci când nu ar fi pusă în situația de a proceda la analizarea stării de fapt prin recalificarea faptelor sau prin completarea sau readministrarea probatoriului, în caz contrar cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare la instanța de apel sau, după caz, la prima instanță. Pentru considerentele expuse, constatând incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursul declarat de reclamanta Congregația Notre Dame de Sion, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.