ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1378/2024

Ședința publică din data de 8 martie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23.02.2023 pe rolul Tribunalului Vrancea – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2023 reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime și să se dispună actualizarea pensiei și restituirea sumelor rezultate prin indexarea și actualizarea pensiei, potrivit art. 59 și art. 60 din Legea 223/2015, înainte de a fi modificate prin O.U.G. nr. 59/2017.

2.1. Hotărârea Tribunalului Vrancea – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal

Prin sentința civilă nr. 272 de la data de 18 mai 2023, Tribunalul Vrancea – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea, secția I civilă.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, tribunalul a reținut că se află în competența instanțelor de contencios administrativ litigiile întemeiate pe raporturi de drept administrativ în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Obiectul acțiunii în contencios administrativ constă așadar în anularea unui act administrativ unilateral, nesoluționarea în termen sau refuzul nejustificat de soluționarea a unei cereri ori refuzul de efectuare a unei operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim al persoanei vătămate.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, în competența instanțelor de contencios administrativ se află și litigiile în care persoana vătămată în drepturile ori interesele sale legitime prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe solicită acordarea de despăgubiri pentru aceste prejudicii, anularea actelor administrative emise în baza ordonanței, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative. O atare acțiune trebuie să fie însoțită de excepția de neconstituționale a ordonanței ori dispozițiilor din ordonanță, sesizarea Curții Constituționale neputând constitui în sine obiectul cererii. În același timp, persoana vătămată se poate adresa instanțelor de contencios administrativ și în situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea putând fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Rezultă, așadar, că de esența acțiunii judiciare de contencios administrativ este existența unui raport de drept administrativ în cadrul căruia participă o autoritate publică, care acționează în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public legitim, pe de o parte, și, pe de altă parte, o persoană fizică ori juridică, titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de autoritatea publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

Or, aplicând aceste principii la speță tribunalul a constatat că, deși aparent raportul juridic dedus judecății se derulează în limitele de mai sus, fiind implicate în speță o autoritate publică, ce acționează în regim de putere publică, și o persoană fizică, ce invocă vătămarea unui drept prin dispozițiile unei ordonanțe, cu toate acestea, raportul nu este unul de drept administrativ ci de asigurări sociale, în privința căruia legiuitorul a instituit dispoziții și jurisdicție speciale.

2.2. Hotărârea Tribunalului Vrancea, secția a I civilă

Prin sentința civilă nr. 511 de la data de 25 octombrie 2023, Tribunalul Vrancea, secția a I civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați – secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, a avut în vedere că reclamantul a solicitat să se constatare vătămarea intereselor sale prin intrarea în vigoare a art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, capăt de cerere formulat în contradictoriu cu o autoritate publică centrală, Guvernul Românei, instanța competentă fiind Curtea de Apel, secția de contencios administrativ și fiscal raportat la disp. art. 9 corelat cu art. 10 alin. (1) ambele din Legea 554/2004. Având în vedere faptul că acest capăt de cerere principal atrage competența unei instanțe și nu poate fi disjuns de capătul de cerere accesoriu, care are ca obiect recalcularea pensiei și restituirea diferențelor rezultate – litigiu de muncă, va opera prorogarea de competență iar Curtea de Apel – secția de contencios administrativ, este instanța care va soluționa cauza.

Or, în considerarea și a faptului că reclamantul domiciliază în Focșani, jud. Vrancea, Tribunalul a constatat că instanța competentă să judece prezenta cauză este Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

2.3 Hotărârea Curții de Apel Galați – secția de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 311 de la data de 7 decembrie 2023, Curtea de Apel Galați – secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale.

A declinat competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect având ca obiect acțiune în constatare, în favoarea Tribunalului Vrancea, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Galați și Tribunalul Vrancea și a dispus suspendarea judecății cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța soluția amintită, a reținut că nu există o lege organică specială care să prevadă altfel decât art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care trebuie stabilit dacă, în acțiunile ce fac obiectul discuției, se aplică criteriul valoric sau criteriul rangului autorității.

Obiectul principal al litigiului îl constituie restituirea sumelor reținute din pensie reprezentând indexările și actualizările aferente pensiei dacă nu interveneau modificările aduse Legii nr. 223/2015 prin art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, sume reținute contrar Constituției, în opinia reclamantului, situație în care competența materială de soluționare a acțiunii se stabilește în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 în funcție de criteriul valoric.

Curtea a mai reținut că, potrivit alin. (3) teza I al articolului 10 din Legea 554/2004, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Față de dispozițiile legale mai sus citate și de locul unde se află domiciliul reclamantului, revine Tribunalului Vrancea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, competența soluționării cauzei în fond.

Prezentul litigiu nu poate fi calificat un litigiu de asigurări sociale, întrucât într-un astfel de litigiu nu se poate pretinde decât restituirea sumelor în conformitate cu art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv, art. 65 din Legea nr. 223/2015 - prin decizie de revizuire.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Analizând conflictul negativ de competență, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și cu prevederile legale incidente în materie.

În speță, reclamantul a solicitat să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime și să se dispună actualizarea pensiei și restituirea sumelor rezultate prin indexarea și actualizarea pensiei, conform prevederilor art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, înainte de a fi modificate ilegal prin actul normativ neconstituțional O.U.G. nr. 59/2017.

Cu privire la dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017 a invocat excepția de neconstituționalitate, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit, a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată: "(1)Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. … (5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

De asemenea, prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ(autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

Raportat la scopul urmărit prin introducerea acțiunii pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii constând în obligarea autorităților pârâte (autorități publice centrale) la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să se dispună încetarea vătămării, fără a privi aspecte în legătură cu impozite, taxe, contribuții, Înalta Curte constată că, în speță, este determinant criteriul rangului central al autorității pârâte, iar competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, conform art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Galați – secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.