ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1339/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1339/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 7 martie 2024
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 25.05.2023, reclamanții Comuna Cristești, județul Iași, și Consiliul Local al Comunei Cristești au solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., să se constate prescripția dreptului material la acțiune privind executarea contractului de servicii de cercetare, dezvoltare și implementare a Sistemului Avansat de Administrare a Documentelor, întreținere resurse logice de tehnologia informației, cod achiziție publică CPV 50312510 nr. 1489/10.04.2008, în conformitate cu art. 53 alin. (8) din Legea nr. 101/2016.
Prin sentința civilă nr. 526 din 7 septembrie 2023, Tribunalul a admis excepția necompetenței teritoriale, ridicate din oficiu, și a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Cluj – secția de contencios administrativ și fiscal.
A reținut instanța dispozițiile art. 286 din O.G. nr. 34/2006 așa cum erau în vigoare la data de 10.04.2008, data încheierii contractului, conform cărora competența de soluționare a litigiilor prevăzute de acest act normativ revine instanței de contencios administrativ în condițiile generale ale Legii nr. 554/2004, fie că este vorba despre acțiunile întemeiate pe art. 225 din O.U.G. nr. 34/2006, fie că este vorba de oricare alte acțiuni introduse după încheierea contractelor de achiziție pubilcă.
Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.
În aceste condiții, a apreciat instanța că, în cauză, competența aparține Tribunalului Cluj, instanță în a cărei rază teritorială își are sediul pârâta S.C. A. S.R.L..
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj – secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 26.09.2023.
Prin sentința civilă nr. 2570 din 14 noiembrie 2023, Tribunalul a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtă, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
A reținut instanța că acțiunea principală decurge din contractul pentru servicii de cercetare, dezvoltare și implementare a Sistemului Avansat de Administrare a Documentelor, întreținere resurse logice de tehnologia informației, cod achiziție CPV 50312510 nr. 1489/10.04.2008, astfel că relevantă este natura contractului, aceea de achiziție publică.
Astfel, raportat la natura și obiectul contractului, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, care prevăd că procesele și cererile privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor se soluționează de către secția de contencios administrativ a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția căruia are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziții publice.
Fiind vorba despre o competență teritorială alternativă, reclamantul având alegerea între mai multe instanțe competente, Tribunalul Iași, ca instanță în cricumscripția căreia se află sediul autorității contractante, Comuna Cristești, este competentă a soluționa litigiul, reclamanții optând pentru sesizarea acestei instanțe.
Constatând ivit conflict negativ de competență, Tribunalul Cluj, în temeiul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. și art. 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului de competență
Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, față de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține următoarele.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Avându-se în vedere data formulării acțiunii, 25.05.2023, legea incidentă soluționării cauzei este Legea nr. 101/2016, și nu O.U.G. nr. 34/2006.
Astfel, conform art. 69 din Legea nr. 101/2016,
"Art. 69. - (1) Contestațiile/Cererile/Plângerile aflate în curs de soluționare la Consiliu/instanța de judecată la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să fie soluționate în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost depuse.
(2) Dispozițiile prezentei legi se aplică numai contestațiilor cererilor plângerilor formulate după intrarea ei în vigoare.
(3) Contestațiile depuse, în condițiile legii, la poștă, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân supuse soluționării conform legii în vigoare la data la care au fost depuse, chiar dacă sunt înregistrate la Consiliu/instanța de judecată după această dată.
(4) Termenele procedurale aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii în vigoare la data la care au început să curgă."
Prin urmare, sub aspectul instanței competente a soluționa litigiul izvorât din executarea contractului de achiziție publică, sunt incidente dispozițiile Legii nr. 101/2016, respectiv art. 53 alin. (1), conform cărora:
"Art. 53 - (1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția căruia are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziții publice, în termen de 45 de zile."
Deci, legea a instituit o competență teritorială alternativă astfel că reclamanții Comuna Cristești, județul Iași, și Consiliul Local al Comunei Cristești (care au și calitate de autoritate contractantă) aveau alegerea între două instanțe deopotrivă competente.
Cu referire la competența teritorială alternativă, în doctrină și jurisprudență s-a reținut, în virtutea principiului disponibilității care guvernează procesul civil, că, odată ce, prin introducerea cererii, partea și-a exercitat dreptul de a opta pentru una dintre instanțele competente teritorial potrivit legii, nici reclamantul nu mai poate reveni asupra opțiunii sale și nici instanța nu poate să își decline competența, care dobândește caracter exclusiv.
Or, reclamanții au înțeles să se adreseze instanței de la sediul lor, aflat în circumscripția teritorială a Tribunalului Iași, astfel că această instanță nu mai putea să pună în discuție și să admită excepția necompetenței teritoriale, contra dreptului de opțiune al reclamanților.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Bârlad.
PENTRU ACESTEMOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții Comuna Cristești și Consiliul Local al Comunei Cristești și pe pârâta A. S.R.L. în favoarea Tribunalului Iași – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 7 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.