ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 114/2024

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2024

Asupra recursului de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 12.10.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest – Oltenia și Autoritatea de Management Programul Operațional Regional din Cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța să dispună:

1.anularea Scrisorii Finalizate Etapa CAE cu nr. 4990/12.02.2021 emisă de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia;

Prin sentința nr. 111/CA/2022 pronunțată în dosar nr. x/2021 de Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția de necompetență materială a Tribunalului Hunedoara, invocată de pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. S-a declinat competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia și Autoritatea de Management Programul Operațional Regional din Cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în favoarea Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia sub același număr de dosar.

Prin sentința civilă nr. 212 de la data de 19 octombrie 2022, Curtea de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de către reclamanta A. S.R.L, în contradictoriu cu pârâtele Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia și Autoritatea de Management Programul Operațional Regional din Cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Împotriva sentinței civile nr. 212 de la data de 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L a formulat cerere de recurs prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii de la fondul cauzei, iar în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

În esență, în motivare, a solicitat instanței de control judiciar să constate încălcarea normelor de drept procedural și a normelor de drept material la judecata de fond respectiv a disp. art. 2 alin. (1) lit. 1 din Legea nr. 554/2004.

Mai mult, a dezvoltat critici și din perspectiva motivului de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., apreciind că sentința civilă de la fondul cauzei este nemotivată și este rezultatul unei analize superficiale din partea primei instanțe de judecată.

Legal citată cu copie a motivelor de recurs, pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului pe cale de excepție, ca fiind nul pentru nemotivare, și respectiv respingerea, ca nefondat.

Pârâta Autoritatea de Management Programul Operațional Regional din Cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului pe cale de excepție, ca fiind nul pentru nemotivare, iar pe fond, ca nefondat.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Potrivit art. 499 C. proc. civ. "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Fiind luată în examinare cu prioritate, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru netimbrare, conform prevederilor art. 486 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ., excepție invocată din oficiu, Înalta Curte urmează să o admită și să anuleze recursul, ca netimbrat, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.".

Recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, deși a fost încunoștințată despre obligația de timbrare a recursului prin adresa emisă la data de 19 decembrie 2022 și comunicată părții la data de 3 ianuarie 2023, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii existentă la fila x verso a dosarului de recurs.

Or, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice și se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, nerespectarea acestei obligații legale atrăgând sancțiunea art. 486 alin. (3) C. proc. civ., anume nulitatea căii de atac a recursului.

În același timp, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă, de către recurentă, o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Constatând că recursul nu a fost timbrat cu anticipație, că recurenta-reclamantă, deși a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, nu s-a conformat obligației de timbrare, în cauză nu operează ex lege vreo scutire de la obligația de plată amintită, Înalta Curte va da eficiență dispozițiilor textelor de lege evocate în paragrafele anterioare.

Astfel, în temeiul art. 486 alin. (2) și (3) raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului formulat de reclamantă, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția netimbrării, invocată din oficiu.

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 212/2022 din 19 octombrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 12 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.