ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5037/2021

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 23 februarie 2018, sub nr. x/2017, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Hunedoara, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), a solicitat anularea Deciziei de respingere a contestației nr. 411/05.09.2017 și obligarea autorității pârâte la continuarea procesului de evaluare a cererii de finanțare "Creșterea eficienței energetice - Centru de Plasament Petrila" cod SMIS 114332 în procesul de evaluare și selecție aferent apelului de proiecte POR/2016/3/3.1/B/1/7REGIUNI. Pe parcursul judecății, la solicitarea instanței, reclamanta și-a precizat acțiunea menționând că înțelege să solicite și anularea scrisorii de respingerea a cererii de finanțare din etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității nr. x/21.06.2017, emisă de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest și implicit solicită introducerea ADR-VEST în cauză în calitate de pârât, având drept consecință repunerea în situația reevaluării cererii de finanțare, respectiv, a admiterii acesteia în sensul declarării Cererii de finanțare nr. x/21.06.2017 ca eligibilă.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 276 din 18 decembrie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia: - a respins excepția tardivității formulării contestației împotriva Scrisorii de respingere a cererii de finanțare în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității, nr. x/21.06.2017, emisă de Agenția Pentru Dezvoltare Regională Vest; - a admis, în parte, acțiunea în contencios administrativ, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Hunedoara, în contradictoriu cu pârâții Agenția Pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), și pe cale de consecință: - a anulat Decizia de respingere a contestației înregistrată sub nr. x/05.09.2017, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene; - a anulat Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității referitoare la cererea de finanțare înregistrată sub nr. x/21.06.2017, emisă de Agenția Pentru Dezvoltare Regională Vest; - a constatat că reclamanta îndeplinește criteriul de eligibilitate menționat la Secțiunea 4.2 punctul 15 din Ghidul specific 3.1. B; - a obligat Agenția Pentru Dezvoltare Regională Vest să procedeze la reevaluarea cererii de finanțare nr. x/21.06.2017 cu privire la îndeplinirea celorlalte criterii de eligibilitate; - a respins în rest pretențiile reclamantei.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (în prezent Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației), întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în tot a sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. În argumentarea motivului de casare invocat, recurentul-pârât susține că sentința de fond a fost pronunțată cu aplicarea greșită a prevederilor legislației în vigoare. Proiectul cu titlul "Creșterea eficienței energetice - Centrul de îngrijire și asistență Petrila", depus de UAT Județul Hunedoara, a fost respins de către ADR Vest în calitate de organism intermediar (OI) pe motiv că, la data depunerii cererii de finanțare, reclamanta a încălcat criteriul 96 din Grila de verificare a conformității administrative și eligibilității proiectului (cererii de finanțare) și a componentelor (clădirilor). Recurentul-pârât menționează că, în mod concret, acest proiect a fost respins avându-se în vedere prevederile din Ghidul Solicitantului aferent Priorității de investiții 3.1B Clădiri publice, secțiunea 4.2 Eligibilitatea proiectului, a componentelor (clădirilor) individuale care îl compun, precum și a activităților, care, la punctul 15, menționează: "Clădirea nu este din tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, cu excepția: - penitenciarelor, - clădirilor cu destinație de locuințe sociale* (definite conform Legii locuinței nr. 114/1996, republicată), - clădirilor în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare), aflate în proprietatea publică/administrarea unui UAT comună, oraș, Municipiul București și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale acestuia, sectoare ale Municipiului Bucrești, județ, de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice, - căminelor aferente instituțiilor de învățământ. *În categoria clădirilor cu destinaței de locuințe sociale nu se includ locuințele sociale construite prin programele ANL. Notă: Clădirile cu caracter rezidențial menționate în cadrul prezentului criteriu 15 nu se vor include implicit în categoria clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora menționată la criteriul 10, secțiunea 4.2 din prezentul ghid, respectiv în Anexele 3.1. B-3.a, 3.1. B-3.b la prezentul ghid." Recurentul-pârât critică sentința de fond care a reținut că "prin menționarea în cuprinsul criteriului de eligibilitate a H.G. nr. 867/2015 s-a stabilit eligibilitatea tuturor clădirilor în care sunt prestate servicii sociale, astfel cum acestea sunt individualizate în nomenclatorul serviciilor sociale". În acest sens, arată că sintagma "de tipul" ce se regăsește în cuprinsul Ghidului Solicitantului are semnificația "din categoria", fiind preluată cu acest înțeles din H.G. nr. 867/2015, care la art. 2 alin. (6) precizează că: "Fiecare dintre tipurile de servicii sociale prevăzute în nomenclator se încadrează întrunul din cele patru regulamente-cadru prevăzute la alin. (2)-(5)." Astfel, intenția Autorității de Management a fost cea de a indica limitativ tipul (categoria) de clădiri eligibile în cadrul acestui apel de proiecte, iar nu aceea de a exemplifica această categorie, nelăsând deschisă posibilitatea depunerii de proiecte și pentru alt tip de clădiri. Subliniază că în sprijinul acestei afirmații vine și modificarea adusă Ghidului odată cu lansarea apelurilor ulterioare din cadrul aceleiași PI 3.1B - Clădiri Publice, la secțiunea 4.2, punctul 15, respectiv: Notă: Nu sunt eligibile clădirile cu caracter rezidențial, cu excepția celor mai sus-menționate (de exemplu, clădirile de tipul centrelor rezidențiale în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale care presupun cazarea persoanelor cu dizabilități sau a copiilor separați temporar sau definitiv de părinți nu sunt eligibile în cadrul acestui apel de proiecte). Prin aplicarea criteriului de eligibilitate în cauză, AMPOR a înțeles să respecte punctul 15, secțiunea 4.2 din ghidul specific aferent PI 3.1B-Clădiri Publice, prevederile POR 2014-2020 negociat cu Comisia Europeană, cu privire la încurajarea dezvoltării infrastructurii de dezinstituționalizare, în special pentru copii și persoanele cu dizabilități, finanțându-se doar proiecte care vizează centrele sociale fără componentă rezidențială, și prin excepție proiecte care vizează centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice. Recurentul-pârât critică și reținerile instanței de fond, potrivit cărora punctul 4.4 din Ghid vine să întărească concluzia că în criteriul de eligibilitate nu sunt incluse doar clădirile de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire pentru persoane vârstnice. În acest sens, arată că existența unui criteriu în Grila de evaluare tehnică și financiară (criteriul 1 - Contribuția proiectului la realizarea obiectivelor specifice priorității de investiție - Subpunctul Funcția/activitatea socială) prin care se acordă un punctaj mai mare pentru proiectele care propun la finanțare clădiri în care se desfășoară activități sociale nu presupune finanțarea tuturor clădirilor cu funcții sociale fără a ține cont și de alte aspecte. Astfel, chiar dacă există acest criteriu cu caracter general, care acordă prioritate la finanțare clădirilor cu funcții sociale, sunt și alte criterii suplimentare pe care Autoritatea de management le-a folosit pentru a se asigura că proiectele finanțate respectă legislația națională și europeană și/sau obligațiile asumate de România pentru utilizarea fondurilor europene structurale și de investiții (ex. ineligibilitatea la finanțare a clădirilor în care sunt furnizate servicii sociale care implică cazare). În ciuda stabilirii unui asemenea criteriu în grila de evaluare tehnică și financiară, menționează că există și alte criterii care restrâng eligibilitatea clădirilor, cum ar fi, de exemplu, starea tehnică a clădirii, nefiind finanțate clădirile încadrate în grad de risc seismic II. Apreciază, astfel, ca fiind lipsită de temei interpretarea instanței de fond potrivit căreia, prin existența unui astfel de criteriu în grila ETF, în mod evident, au fost avute în vedere pentru finanțare toate tipurile de clădiri în care se desfășoară activități sociale și nu doar centrele rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoanele vârstnice, fiind restrânsă astfel, în mod nejustificat aria de aplicare a criteriului de eligibilitate în baza căruia proiectul a fost declarat neeligibil. În ceea ce privește justificarea nefinanțării centrelor rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, inclusiv în ceea ce privește investițiile ce vizează eficientizarea energetică a acestora, recurentul-pârât face o serie de precizări, referindu-se inclusiv la constatarea Comisiei Europene, prin Documentul referitor la poziția Consiliului Uniunii Europene privind progresul României în 2014 în ceea ce privește Programul Național de Reformă și Programul de Convergență (pct. 15, pag. 5), în sensul că "încă mai există un număr mare de persoane cu dizabilități în instituții rezidențiale mari, în timp ce serviciile de îngrijire în comunitate pentru persoanele cu handicap nu sunt suficient de dezvoltate". În documentul mai sus-menționat, una dintre Recomandările Specifice de Țară (RST), respectiv RST 6 a fost "continuarea reformei sistemului de asistență socială, dezvoltarea legăturilor sale cu măsurile de activare". Ca urmare a acestei recomandări, în ceea ce privește situația grupurilor vulnerabile "copii" și "persoane cu dizabilități", România și-a asumat obiectivul dezinstituționalizării unui număr cât mai mare de beneficiari aparținând acestor grupuri vulnerabile, obiectiv asumat prin intermediul strategiilor sectoriale în domeniile protecției copiilor (Strategie Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020), respectiv al persoanelor cu dizabilități (Strategia Națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016-2020) și operaționalizat prin Planurile de Acțiune subsecvente acestor strategii. Arată că obiectivul dezinstituționalizării (DI) este asumat la nivel național, atât la nivel general, prin respectarea condiționalităților ex-ante generale cu privire la antidisciminare și dizabilități, aplicabile tuturor obiectivelor tematice finanțabile prin fondurile europene structurale și de investiții, cât și specific prin intermediul programelor operaționale (în special, POR și POCU) care susțin atingerea acestui obiectiv, prin acțiunile finanțate în domeniul dezinstituționalizării, respectiv prin finanțarea de investiții tip hard prin POR (ex. locuințe protejate acompaniate de centre de zi - pentru grupul vulnerabil "persoane cu dizabilități"), respectiv a acțiunilor de tip "soft" prin POCU (finanțarea intervențiilor care țin de training, plata salariilor personalului care deservește infrastructura de DI etc.). La nivelul programelor operaționale acest obiectiv a fost translatat în mod corespunzător în cadrul POR 2014-2020, menționându-se în mod clar că se va sprijini procesul de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități provenite din centre rezidențiale. Având în vedere necesitatea transpunerii în practică a acestei abordări, pe de o parte, dar resursele financiare limitate la nivelul POR, pe de altă parte, a existat necesitatea prioritizării proiectelor eligibile pentru finanțare, astfel că pentru serviciile sociale destinate grupului vulnerabil "persoane cu dizabilități" investițiile au fost orientate pe închiderea, cu prioritate, a instituțiilor de tip vechi cu un număr mare de beneficiari (peste 120 de beneficiari), cu condiții improprii de viață, aflate la distanță mare de comunitate și de serviciile de sănătate, educație și de recuperare, urmând ca această abordare să continue și pe perioada următoare de programe (2021-2027) și să se extindă, treptat, la nivelul tuturor centrelor rezidențiale, nu doar a celor de mari dimensiuni. Deși nu există referiri explicite la nivelul axei prioritare 3 în textul Programului Operațional Regional 2014-2020 cu privire la procesul dezinstituționalizării, caracterul orizontal al acestui obiectiv și respectarea și implementarea acestuia la nivelul tuturor axelor prioritare ale programului este o obligație ce derivă din regulamentele europene în domeniul utilizării fondurilor europene structurale și de investiții. Precizează recurentul-pârât că tocmai în vederea operaționalizării obiectivului privind dezinstituționalizarea pentru anumite categorii vulnerabile, prin Ghidul Solicitantului aferent prioritizării de investiții 3.1. B-Clădiri Publice, a fost restricționat accesul la finanțare a obiectivelor de investiții care au drept scop instituționalizarea, atât a persoanelor adulte cu dizabilități, cât și a copiilor din centrele de plasament. În susținerea celor afirmate, recurentul-pârât face trimitere la adresa Comisiei Europene ref Ares (2017)/529519 - 20.10.2017, potrivit căreia țările membre sunt rugate a se asigura că "investițiile în clădirile publice exclud instituțiile ce oferă servicii publice cu cazare, cum ar fi: cămine pentru persoane cu dizabilități sau probleme de sănătate mintală, cămine pentru copii abandonați, oricare ar fi obiectivul tematic. Acestea includ eficiența energetică, tehnologia informației și comunicării, precum și alte obiective tematice."

Apărările formulate în cauză 4.1. Prin întâmpinare, intimata-reclamantă U.A.T. Județul Hunedoara solicită în principal, admiterea excepției nulității recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat, în esență, reiterând apărările formulate în fața instanței de fond. 4.2. Intimata-pârâtă Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest nu a depus la dosarul de recurs întâmpinare, însă, a depus concluzii scrise, prin intermediul cărora a solicitat respingerea excepției nulității recursului, admiterea recursului, precum și obligarea reclamantei-intimate la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fond și în recurs, conform înscrisurilor anexate.

Aspecte procedurale Excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, a fost respinsă pentru argumentele arătate în partea introductivă a prezentei hotărâri. II. Soluția instanței de recurs Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul pârâtului este fondat potrivit argumentelor ce vor fi expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Prin sentința recurată, prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantei, astfel cum a fost precizată, a anulat cele două acte atacate, a constatat că reclamanta îndeplinește criteriul de eligibilitate menționat la Secțiunea 4.2 punctul 15 din Ghidul specific 3.1. B și a obligat pârâta ADR Vest la reevaluarea cererii de finanțare nr. x/21.06.2017 cu privire la îndeplinirea celorlalte criterii de eligibilitate, respingând în rest pretențiile reclamantei. Criticile invocate de recurentul-pârât, conform cărora soluția instanței de fond a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material cuprinse în Ghidul solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor pentru Axa prioritară 3, Prioritatea de investiții 3.1 - Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente e energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, Operațiunea B - Clădiri publice și în H.G. nr. 867/2015, sunt întemeiate. Reevaluând materialul probator administrat în cauză prin prisma cadrului normativ aplicabil și răspunzând criticilor formulate în cadrul memoriului de recurs, subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de control judiciar constată următoarele: Reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Hunedoara a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare din etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității nr. x/21.06.2017 emisă de pârâta Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, precum și Decizia de respingere a contestației nr. 411/05.09.2017 emisă de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Prin Scrisoarea nr. x/21.06.2017, întocmită urmare verificării conformității administrative și eligibilității, pârâta ADR Vest a respins cererea de finanțare depusă de reclamanta UAT Județul Hunedoara pentru proiectul "Creșterea eficienței energetice - Centrul de îngrijire și asistență Petrila", pentru neîndeplinirea criteriului de eligibilitate din Grila de verificare a conformității administrative și eligibilității a proiectului (cererii de finanțare) și a componentelor (clădirilor), respectiv "Criteriul XIII. 96. Clădirea nu este de tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora (cu excepția tipurilor de clădiri menționate în Ghidul Specific (secțiunea 4.2, punctul 15)?". Împotriva Scrisorii menționate, reclamanta a formulat contestație administrativă, care a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 411/5.09.2017, autoritatea ministerială menținând soluția dispusă de organismul intermediar (OI) și informând reclamanta asupra acestui aspect prin intermediul Scrisorii de răspuns nr. x/5.10.2017 . Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a încercat să demonstreze îndeplinirea de către ea a criteriului de eligibilitate prevăzut la Secțiunea 4.2 punctul 15 din Ghidul specific 3.1. B., iar prima instanță i-a soluționat favorabil cererea, infirmând astfel cele reținute de autoritățile pârâte prin actele atacate, respectiv că proiectul propus de reclamanta a fost declarat neeligibil și, prin urmare, nu a fost inclus în următoarea etapă a procesului de evaluare și selecție, neîndeplinind criteriul 96 din Grila de verificare a conformității administrative și eligibilității proiectului (cererii de finanțare) și a componentelor (clădirilor). Prima instanță a reținut, în esență, că pârâtele au dat o interpretare greșită prevederilor cuprinse în Ghidul solicitantului, apreciind că în cadrul excepțiilor menționate în ghid, în ceea ce privește clădirile în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale, se includ doar centrele rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice. Aceasta, întrucât, este necontestat de părți, clădirea pentru care s-a solicitat finanțarea este o unitate rezidențială de asistență socială, asigurând servicii sociale pentru persoanele adulte cu dizabilități, clădirea aflându-se în proprietatea publică/administrarea unui UAT, aspect ce rezultă fără putință de tăgadă din Hotărârea Consiliului Județean Hunedoara nr. 243/2016, Anexa 1. Totodată, prima instanță a reținut că, în conținutul Ghidului solicitantului, la punctul la care se stabilește că sunt eligibile clădirile în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale, se face trimitere la H.G. nr. 867/2015 de aprobare a Nomenclatorului serviciilor sociale, conform căruia, din cadrul unităților care oferă servicii sociale cu cazare fac parte atât centrele rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice, cât și centrele rezidențiale pentru persoane cu dizabilități. Așadar, a considerat că, prin menționarea în cuprinsul criteriului de eligibilitate a H.G. nr. 867/2015, s-a stabilit eligibilitatea tuturor clădirilor în care sunt prestate servicii sociale astfel cum sunt individualizate în nomenclatorul serviciilor sociale. Înalta Curte nu împărtășește soluția judecătorului fondului. Fără a mai reda prevederile menționate în Ghidul specific (secțiunea 4.2, punctul 15), al căror conținut a fost redat atât în actele atacate, în actele procesuale, cât și în sentința atacată, Înalta Curte reține că, într-adevăr, în cadrul criteriului în discuție se face trimitere la centrele sociale reglementate prin H.G. nr. 867/2015, iar apoi se face referire la centrele "de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice". De altfel, acest aspect a fost sesizat chiar de către ADR Vest, în calitate de organism intermediar (OI), care, prin Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România (ROREG), a solicitat un punct de vedere de la AMPOR cu privire la modalitatea de interpretare a criteriului 15 din cadrul secțiunii 4.2 din Ghidul specific. Astfel cum rezultă din adresa nr. x/31.07.2017, AMPOR a răspuns în sensul că, "în cazul unui proiect care vizează o clădire/clădiri în care se furnizează servicii sociale cu cazare, care se încadrează în tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora (nereprezentând una din excepțiile menționate la punctul 15, secțiunea 4.2 din Ghidul specific), apreciem că acesta nu este eligibil. Din categoria serviciilor sociale cu cazare, conform H.G. nr. 867/2015, sunt eligibile în cadrul apelurilor lansate pe PI 3.1, Operațiunea B- Clădiri publice, doar centrele rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice". Or, conform secțiunii Descrierea investiției din formularul cererii de finanțare, categoria clădirii este Clădiri de locuit colective sau asimilate acestora, iar la Funcțiunea clădirii se specifică faptul că prezenta clădire (Corpul C2) a Centrului de Îngrijire și Asistență Petrila este o unitate rezidențială de asistență socială care are rolul de a asigura aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială a persoanelor adulte cu dizabilități. De asemenea, conform Hotărârii Consiliului Județean Hunedoara nr. 243/2016 privind aprobarea ROF DGASPC Hunedoara și a ROF a Centrului de zi de recuperare pentru copii Deva și a Centrului de zi de recuperare pentru adulți Deva, în categoria unităților care asigură servicii de tip rezidențial pentru persoane adulte (în dificultate) sunt încadrate Centrele de îngrijire și asistență pentru persoane cu dizabilități din județul Hunedoara, printre care și Centrul de îngrijire și asistență Petrila. În condițiile arătate, rezultă că Centrul de îngrijire și asistență Petrila oferă asistență socială persoanelor cu dizabilități, nu persoanelor vârstnice. Astfel, în conformitate cu cele menționate în cererea de finanțare, deși clădirea Centrului de îngrijire și asistență Petrila este încadrată în tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, nu se încadrează în categoria de excepție menționată la punctul 15, secțiunea 4.2 din Ghid, respectiv clădiri de tipul centrelor rezidențiale pentru persoane vârstnice. Susținerea primei instanțe, în sensul că prin menționarea în cuprinsul criteriului de eligibilitate a H.G. nr. 867/2015, s-a stabilit eligibilitatea tuturor clădirilor în care sunt prestate servicii sociale astfel cum sunt individualizate în nomenclatorul serviciilor sociale, nu poate fi primită. Înalta Curte consideră, în acord cu recurentul, că sintagma "de tipul" ce se regăsește în cuprinsul Ghidului solicitantului are semnificația "din categoria", fiind preluată cu acest înțeles din H.G. nr. 867/2015 care, la art. 2 alin. (6), precizează că: "Fiecare dintre tipurile de servicii sociale prevăzute în nomenclator se încadrează într-unul din cele patru regulamente-cadru prevăzute la alin. (2)-(5)." Se constată, astfel, că intenția Autorității de Management a fost cea de a indica limitativ tipul (categoria) de clădiri eligibile în cadrul apelului de proiecte pentru care a aplicat reclamanta, iar nu cea de a exemplifica această categorie, nelăsând deschisă posibilitatea depunerii de proiecte și pentru alt tip de clădiri. Nici referirile primei instanțe la punctul 4.4 din Ghid nu sunt de natură a conduce la concluzia că în criteriul de eligibilitate nu sunt incluse doar clădirile de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire pentru persoane vârstnice. Aceasta, întrucât, existența în Grila de evaluare tehnică și financiară a unui criteriu general care acordă prioritate la finanțare clădirilor cu funcții sociale, nu presupune finanțarea tuturor clădirilor cu funcții sociale fără a ține cont și de alte criterii suplimentare pe care, de altfel, Autoritatea de management le-a folosit pentru a se asigura că proiectele finanțate respectă legislația națională și europeană și/sau obligațiile asumate de România pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții (ex. ineligibilitatea la finanțare a clădirilor în care sunt furnizate servicii sociale care include cazare). Elocventă în acest sens este și adresa Comisiei Europene ref Ares (2017)/529519 - 20.10.2017, potrivit căreia țările membre sunt rugate a se asigura că "investițiile în clădirile publice exclud instituțiile ce oferă servicii publice cu cazare, cum ar fi: cămine pentru persoane cu dizabilități sau probleme de sănătate mintală, cămine pentru copii abandonați, oricare ar fi obiectivul tematic. Acestea includ eficianța energetică, tehnologia informației și comunicării, precum și alte obiective tematice." Contrar celor reținute de prima instanță, pârâtele au dat o corectă interpretare prevederilor cuprinse în Ghidul solicitantului, reținând că proiectul de față vizează o clădire în care se furnizează servicii sociale cu cazare (rezidențiale) pentru persoane cu dizabilități, nu pentru persoane vârstnice, care se încadrează în tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, nereprezentând însă una din excepțiile menționate la punctul 15, secțiunea 4.2 din Ghidul specific și astfel nefiind eligibil. Prin urmare, este nelegală concluzia instanței de fond în sensul că reclamanta, la data depunerii cererii de finanțare, îndeplinea criteriul de eligibilitate menționat la Secțiunea 4.2 punctul 15 din Ghidul specific 3.1. B, prin prisma reglementărilor legislative interne și comunitare aplicabile. În raport de aceste argumente, reține instanța de control judiciar că actele administrative contestate în prezenta cauză sunt legale, astfel că hotărârea instanței de fond care le-a invalidat este pronunțată cu aplicarea și interpretarea greșită a normelor de drept material. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru aceste considerente, în baza art. 496 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul U.A.T. Județul Hunedoara, ca neîntemeiată. Totodată, observând cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de intimata-pârâtă Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, Înalta Curte, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., o va admite în parte și va dispune obligarea intimaților intimatul-reclamant U.A.T. Județul Hunedoara la plata sumei 4.760 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în fond, dovedite prin înscrisul depus la dosarul pendinte.