ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4696/2022

Ședința publică din data de 18 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Hunedoara a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se dispună:

- anularea scrisorii de răspuns contestatar emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, înregistrată la registratura Consiliului Județean Hunedoara sub nr. x/09.10.2017 prin care a fost respinsă contestația cu privire la cererea de finanțare x/21.06.2017 în baza neîndeplinirii criteriului de verificare a conformității administrative și eligibilității nr. 96 din cadrul Grilei CAE aferente Ghidului Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor pentru Axa prioritară 3, Prioritatea de investiții 3.1 - Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, Operațiunea B- Clădiri Publice în cadrul apelului de proiecte POR/2016/3/3.1/B/1/7REGIUNI, anularea Deciziei de respingere a contestației nr. 412/05.09.2017 comunicată în urma verificării conformității administrative și eligibilității și obligarea autorității pârâtă la continuarea procesului de evaluare acestuia la finanțare .

Prin sentința nr. 65/2020 din 29 iunie 2020 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele: "Respinge excepția tardivității formulării contestației împotriva Scrisorii de respingere a cererii de finanțare în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității nr. x/21.06.2017, emisă de Agenția Pentru Dezvoltare Regională Vest.

Admite, în parte, acțiunea în contencios administrativ, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Hunedoara, cu sediul în municipiul Deva, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) cu sediul în București, și Agenția pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest, cu sediul social în jud. Timiș, având sediul procesual ales în Timișoara, și pe cale de consecință:

Anulează Decizia de respingere a contestației înregistrată sub nr. x/05.09.2017, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Anulează Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității referitoare la cererea de finanțare înregistrată sub nr. x/21.06.2017, emisă de Agenția Pentru Dezvoltare Regională Vest.

Constată că reclamanta îndeplinește criteriul de eligibilitate menționat la Secțiunea 4.2 punctul 15 din Ghidul specific 3.1. B.

Obligă Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest să procedeze la reevaluarea cererii de finanțare nr. x/21.06.2017 cu privire la îndeplinirea celorlalte criterii de eligibilitate.

Respinge în rest pretențiile reclamantei.

Respinge cererea pârâtei Agenția pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest privind acordarea cheltuielilor de judecată".

Împotriva sentinței civile nr. 65/2020 din 29 iunie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Agenția pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest.

Recurenta pârâtă Agenția pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecând cauza să se respingă cererea de chemare în judecată., cu cheltuieli de judecată.

Arată că în fața instanței de fond, prin întâmpinarea formulată la cererea de chemare în judecată, a invocat excepția tardivității formulării acțiunii împotriva Scrisorii nr. 11222/07.08.2017 de respingere a cererii de finanțare nr. x/21.06.2017, proiect Creșterea eficienței energetice - Centru de Plasament Brad, emisă de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest Timișoara.

Curtea a apreciat că cererea de anulare a scrisorii de respingere a cererii de finanțare x/21.06.2017, emisă de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest Timișoara a fost formulată in termen, motiv pentru care a respins excepția tardivității.

Instanța de fond a reținut că din cererea de chemare în judecată cu care a fost investită în prezentul dosar rezulta implicit că reclamanta UAT județul Hunedoara a contestat și actul administrativ reprezentat de Scrisorii nr. 11222/07.08.2017 de respingere a cererii de finanțare nr. x/21.06.2017, chiar dacă, spune instanța, petitele concrete ale acțiunii în contencios administrativ nu au fost formulate cu acuratețea necesară.

Însăși instanța de fond nu a fost lămurită de la început cu privire la petitele din acțiunea cu care a fost investită, astfel încât la termenul de judecată din data de 06.06.2018 din prezentul dosar, prin încheierea de ședință de la acel termen, a dispus emiterea unei adrese către reclamant UAT Județul Hunedoara cu solicitarea de a preciza dacă obiectul acțiunii îl constituie și scrisoarea de respingere a cererii de finanțare nr. x/21.06.2017.

Or, în atare condiții, nu se poate susține, în mod justificat și valabil, din partea instanței de fond că ar rezulta implicit din cererea de chemare în judecată că a fost sesizată să se pronunțe și cu privire la anularea Scrisorii nr. 11222/07.08.2017 de respingere a cererii de finanțare nr. x/21.06.2017, pentru că daca era așa, nu se mai punea problema de a fi solicitate lămuriri suplimentare de către instanță.

Faptul că precizarea de acțiune a reprezentat o modificare a cererii de chemare în judecată, în sensul art. 204 C. proc. civ., este confirmată din nou tot de Curtea de Apel Alba Iulia care la termenul de judecată din data de 12.09.2018 a dispus comunicarea precizării de acțiune către părți pentru a-și exprima poziția asupra acesteia:

Astfel, potrivit art. 204 din C. proc. civ.

Modificarea cererii de chemare în judecată

(1) Reclamantul poate să-și modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat, in acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusa cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.

(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță când:

(3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților.

Dacă nu ar fi fost vorba de o modificare a cererii de chemare în judecată, instanța nu ar fi trebuit să acorde termen pentru comunicarea precizării de acțiune, așa cum a procedat.

Precizarea de acțiune a fost făcută abia la data de 10.09.2018, ulterior adresei primite din partea instanței de fond - Curtea de Apel Alba Iulia, motiv pentru care contestația formulată împotriva acestui act administrativ a fost formulată cu depășirea termenului legal de 6 luni de zile de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă.

într-adevăr, așa cum s-a reținut și de către instanța de fond, termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 a început să curgă la data de 09.10.2017, când s-a comunicat răspunsul la plângerea prealabilă prin comunicarea Deciziei nr. 412/05.09.2017, iar ultima zi a termenului legal 3 fost data de 09.04.2018.

Până la această dată, reclamanta U.A.T. Județul Hunedoara trebuia să conteste actele administrative pe care le considera nelegale și să solicite instanței anularea lor.

Pentru aceste considerente, solicită instanței de recurs să îndrepte această eroare a instanței de fond și, rejudecând, să admită excepția tardivității formulării cererii de anulare a Scrisorii nr. 11222/07.08.2017 de respingere a cererii de finanțare nr. x/21.06.2017, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată ca tardivă.

Pe fondul cauzei, învederează instanței de recurs că, așa cum s-a reținut și în hotărârea recurată, problema de drept care se pune în prezenta cauză este dacă reclamanta U.A.T. Județul Hunedoara îndeplinește sau nu criteriul de eligibilitate nr. 96 din cadrul Grilei CAE aferente Ghidului Solicitantului -Condiții specifice de accesare a fondurilor pentru Axa prioritară 3, Prioritatea de investiții 3.1. - Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, Operațiunea B - Clădiri Publice în cadrul apelului de proiecte POR/2016/3/3.1./B/1/7REGI UNI.

În acest sens, este necesară interpretarea juridică corectă a prevederilor din Ghidul Solicitantului, secțiunea 4.2, punctul 15 potrivit căreia:

Clădirea nu este de tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, cu excepția:

Penitenciarelor

Clădirilor cu destinația de locuințe sociale (definite conform Legii Locuinței nr. 114/1996).

Clădirilor în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor social, cu modificările și completările ulterioare), aflate în proprietatea publică/administrarea unui UAT comună, oraș, Municipiul București și subdiviziunile administrative-teritoriale ale acestuia, sectoare ale Municipiului București, județ, de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice Căminelor aferente instituțiilor de învățământ.

Prin apelul de proiecte din prezenta speță cu titlul POR/2016/3/3.1/B/1/7 REGIUNI se finanțează, prin excepție: Penitenciarele

Clădirile cu destinația de locuințe sociale Căminele aferente instituțiilor de învățământ.

Iar, din categoria clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, in domeniul serviciilor sociale. numai clădirile publice in cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadiu de organizare și funcționare a serviciilor sociale) și doar de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistentă pentru persoane vârstnice.

în privința clădirilor în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale, Ghidul specific menționează că sunt exceptate și astfel sunt eligibile pentru finanțare numai centrele sociale care funcționează în baza H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare și care sunt de lipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistentă pentru persoane vârstnice.

Curtea de Apel Alba Iulia a interpretat însă diferit prevederile din Ghidul specific, dând o interpretare eronată și în contradicție cu angajamentele pe care România, ca stat european și le-a asumat.

Astfel, așa cum a arătat și în fața instanței de fond, dar prima instanță nu a ținut cont, prin Strategia Națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020, Guvernul României și-a asumat închiderea tuturor centrelor de plasament de tip vechi/clasice, care funcționează în structura preluată în anul 1997, respectiv anul 2000.

Așadar, pentru grupul vulnerabil copii, sunt de accesat bani europene însă în cadrul unei alte axa - axa prioritară 8 Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale, Obiectiv specific 8.3, operațiunea C - grup vulnerabil copii din cadrul POR 2014-2020.

În acest context, este justificată și se explică excepția din Ghidul specific Axa prioritară 3, Prioritatea de investiții 3.1. - Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei clin surse regenerabile în infrastructurile publice, Operațiunea B - Clădiri Publice in cadrul apelului de proiecte POR/2016/3/3.1./B/1/7REGIUNI potrivit căreia se finanțează, prin excepție, din categoria clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, în domeniul serviciilor sociale, numai clădirile publice în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale și doar de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistentă pentru persoane vârstnice. (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale).

Recurenta nu poate fi de acord cu instanța de fond care a concluzionat că dată fiind menționarea în cuprinsul criteriului de eligibilitate a H.G. nr. 867/2015, s-a stabilit eligibilitatea tuturor clădirilor în care sunt prestate servicii sociale astfel cum acestea sunt individualizate în nomenclatorul serviciilor sociale. Conform acestui nomenclator, din cadrul unităților care oferă servicii sociale cu cazare fac parte atât centrele rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice cât și centrele rezidențiale pentru copii.

Dacă simpla trimitere la H.G. nr. 867/2015 înseamnă automat că sunt eligibile toate clădirile în care sunt prestate servicii sociale astfel cum acestea sunt individualizate în nomenclatorul serviciilor sociale nu era necesar să se precizeze nimic mai mult și, în mod neîndoielnic, nimic în plus.

Dacă însă s-a menționat expres sintagma de tipul clădirilor de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice, este limpede că doar aceste clădiri pot face obiectul apelului de proiecte.

Faptul că s-a făcut trimitere la H.G. nr. 867/2015 nu înseamnă nimic mai mult decât că acesta este actul normativ care reglementează clădirile rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice -clădiri în care sunt furnizate servicii sociale pentru persoanele vârstnice.

Nu poate fi de acord cu prima instanța nici în ceea ce privește concluzia sa cum că in cazul in care s-ar fi dorit a fi considerate ca eligibile, la categoria clădirilor in cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale, doar centrele rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice, nu se impunea a se face trimitere la dispozițiile H.G. nr. 867/2015, fiind suficient a fi menționată doar această categorie de clădiri.

Este clar că trimiterea la legea aplicabilă/la actul normativ incident nu înseamnă nicidecum că sunt eligibile toate clădirile în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale.

Nu este corectă nici aprecierea instanței de fond potrivit căreia: faptul că în cadrul criteriului apreciat ca fiind neîndeplinit de către reclamantă nu sunt incluse doar clădirile de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice, remită și din prevederile cuprinse la punctul 4-4 din Ghid, unde sunt stabilite criteriile de evaluare tehnică și financiară, la punctul 1 Contribuția proiectului la realizarea obiectivelor specifice priorității de investiție -, subpunctul Funcția/activitatea socială, se menționează că "Se va acorda prioritate clădirilor în care se desfășoară activități sociale (asistență medicală/servicii medicale, asistentă socială, învățământ/educație/penitenciare etc.)". Așadar, în mod evident au fost avute in vedere toate clădirilor în care se desfășoară activități sociale de tipul celor menționate și nu doar centrele rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice.

Au fost menționate mai multe tipuri de activități precum (asistență medicală/servicii medicale, asistentă socială, învățământ/educație/penitenciare etc), pentru că sunt mai multe tipuri de clădiri eligibile printre care penitenciarele, clădirile cu destinația de locuințe sociale, căminele aferente instituțiilor de învățământ, dar, din categoria clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, în domeniul serviciilor sociale, numai clădirile publice în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistentă pentru persoane vârstnice

Pe de altă parte, un aspect foarte important de menționat este faptul că, potrivit legii, autoritatea de management este structura responsabilă de gestionarea și implementarea unuia sau mai multor programe operaționale și răspunde pentru utilizarea eficientă, efectiva și transparentă a fondurilor. Fiecare Program Operațional are desemnată o autoritate de management

Autoritatea de management - AM POR a emis un punct de vedere cu privire la interpretarea criteriului 15 din cadrul secțiunii 4.2. din Ghidul specific - Ghidul Solicitantul aferent Priorității de investiții 3.1. B- Clădiri publice în cadrul Programului Operațional regional POR 2014 - 2020, iar potrivit acestui punct de vedere al AM POR, care se află la dosarul cauzei

Pe cale de consecință, pentru toate aceste considerente, completate cu cele expuse în fața instanței de fond prin înscrisurile de la dosarul cauzei asupra cărora nu a revenit și aici, dar pe cale solicită ca instanța să aibă în vedere la soluționarea recursului, solicită admiterea recursul promovat în cauză, casarea în întregime a hotărârii recurate pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în prezentul dosar, cu toate consecințele legale ce decurg din această soluție, respectiv respingerea cererii de chemare în judecată, în principal ca tardivă, iar în subsidiar, ca nefondată și recunoașterea dreptului recurentei la recuperarea tuturor cheltuielilor de judecată avansate în prezentul dosar în toate fazele procesuale, în virtutea culpei procesuale a intimatei - reclamante - U.A.T. județul Hunedoara.

Prezentul recurs se întemeiază pe dispozițiile incidente din C. civ. și C. proc. civ., precum și pe cele ale actelor normative indicate în cuprinsul recursului.

Recurentul pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecând cauza să se respingă cererea de chemare în judecată, considerând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică.

Critică hotărârea instanței de fond pentru că nu s-a ținut cont de faptul că A. a emis Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității nr. 11.223/07.08.2017, deoarece UAT județul Hunedoara a răspuns "NU" la întrebarea:

"clădirea nu este din tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora (cu excepția tipurilor de clădiri menționate in Ghidul Specific (secțiunea 4.?. punctul 15) V

Arată că Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. aprobat de Comisia Europeană, cuprinde mai multe axe prioritare de investiții, structurate la rândul lor în mai multe priorități de investiții, obiective specifice și operațiuni, aspecte care se reflectă în apelurile de proiecte lansate de instituția noastră in calitate de Autoritate de Management (AM), cu criterii și condiții specifice fiecărui apel de proiect in funcție de axa prioritară, prioritatea de investiții, obiective specifice, operațiune în care se încadrează.

Astfel, chiar dacă în cadrul POR 2014-2020 există capitole unde se prezintă și la nivel general tipurile de investiții care se pot finanța, nu înseamnă că prin orice apel de proiecte lansat în cadrul POR este eligibil orice solicitant si orice obiect de investiții, cum reiese din cuprinsul sentinței civile pe care o criticăm, deoarece fiecare axă prioritară de investiții din cadrul POR impune condiții diferite de eligibilitate privind solicitanții de finanțare si proiectele care pot fi depuse.

La verificarea conformității administrative și eligibilității, proiectul intimatei-reclamante a fost declarat neeligibil de către A. și nu a fost inclus in următoarea etapă a procesului de evaluare și selecție, deoarece la data depunerii cererii de finanțare, s-a încălcat criteriul 96 din Grila de verificare a conformității administrative și eligibilității a proiectului (cererii de finanțare) și a componentelor (clădirilor).

Conform secțiunii "Descrierea investiției" clin formularul cererii de finanțare, solicitantul UAT județul Hunedoara a depus documente din care rezultă următoarele aspecte:

Categoria clădirii este Clădiri de locuit colective sau asimilate acestora:

Funcțiunea clădirii - se specifică faptul că prezenta clădire a centrului de plasament Brad asigură accesul copiilor aflați în dificultate, pe o perioadă determinată la găzduire, îngrijire, educație și pregătire, în vederea reintegrării sau integrării familiale și socio-profesionale.

De asemenea, vă supunem atenției faptul că în HCJ nr. 2-13/2016 privind aprobarea ROF DGASPC Hunedoara, a ROF a Centrului de zi de recuperare pentru copii Deva și a Centrului de zi de recuperare pentru adulți Deva, la pagina 48, sunt încadrate Centrele de plasament din județul Hunedoara, în categoria unităților ce asigură servicii de tip rezidențial pentru copii.

Trebuie observat că din analiza Ghidului Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor pentru Axa prioritară 3, Prioritatea de investiții 3.1 - Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice. Operațiunea B - Clădiri Publice în cadrul apelului de proiecte POR/2016/3/3.1/B/1/7REGIUNI (cu modificările și completările ulterioare) reies următoarele: la punctul 15, secțiunea 4.2 se menționează că sunt neeligibile clădirile de locuit colective sau asimilate acestora (sunt considerate clădiri de tip rezidențial), clădirea propusă prin cererea de finanțare în discuție, nefăcând astfel obiectul apelului de proiecte aferent priorității de investiție 3.1 - Operațiunea B - Clădiri Publice, cu anumite excepții menționate in ghidul specific.

Recurenta nu este de acord cu interpretarea că această mențiune este cu titlu exemplificativ, ci este cu titlu de indicare clară a tipului de servicii sociale coroborat cu codul corespunzător din cadrul Nomenclatorului serviciilor sociale. Precizăm ca Nomenclatorul serviciilor sociale prevede în cadrul codului aferent unui tip de serviciu social atât activitățile (rezidențiale de îngrijire și asistență), cât și beneficiarii acestor activități (persoane vârstnice).

În stabilirea condiției de eligibilitate de la secțiunea 4.2, punctul 15 din Ghidul specific prin care, în cadrul acestui fel de proiecte, sunt eligibile, în domeniul serviciilor sociale cu caracter rezidențial, numai clădiri în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice, în conformitate cu HGM, nr. 867/2015 s-a avut în vedere respectarea angajamentelor Romanici în privința infrastructurii de dezinstituționalizare, angajament urmărit orizontal la nivelul programului și aplicabil și altor axe prioritare ale POR 2014-2020.

Dată fiind necesitatea înțelegerii și transpunerii corecte a obiectivului dezinstituționalizării, ca obiectiv orizontal ce trebuie translatat la nivelul tuturor celorlalte obiective tematice (OT), și nu doar la nivelul OT 9 (de ex, la nivelul obiectivelor tematice referitoare la eficiența energetică, etc). Comisia Europeană a inițiat o corespondență oficială în acest sens. prin care se precizează că nu ar trebui finanțate investiții care contravin obiectivului dezinstituționalizării, cum ar fi acțiuni prin care sunt menținute, renovate, înființate clădiri existente sau instituții noi ce mențin orice formă de instituționalizare.

În clădirea - obiect al proiectului, DGASPC Hunedoara furnizează servicii de tip rezidențial pentru copii și nu pentru persoane vârstnice, care se încadrează in tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, nereprezentând însă, una din excepțiile menționate la punctul 15, secțiunea 4.2 din Ghidul specific, ceea ce are ca efect neeligibilitatea proiectului depus de intimate-reclamantă.

Conform POR, proiectele aferente investițiilor anterior menționate se încadrează în Axa prioritară 8, prioritatea de investiții 8.3 C și nu fac obiectul Axei prioritare 3. Prioritatea de Investiții 3.1, Operațiunea B- Clădiri Publice.

Menționează că acest proiect a fost respins avându-se in vedere prevederile din Ghidul Solicitantului aferent Priorității de investiții 3.16 Clădiri publice, la secțiunea 4.2 Eligibilitatea proiectului, a componentelor (clădirilor) individuale care îl compun, precum și a activităților, care la punctul 15 menționează:

"Clădirea nu este din tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, cu excepția:

- penitenciarelor,

- clădirilor cu destinație de locuințe sociale" (definite conform Legii locuinței nr. 114/1996, republicată), clădirilor in cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadiu de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare). aflate în proprietatea publică/administrarea unui UAT comună, oraș Municipiul București și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale acestuia, sectoarele ale Municipiului București, județ, de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice, căminelor aferente instituțiilor de învățământ.

În categoria clădirilor cu destinație de locuințe sociale nu se includ locuințele sociale construite prin programele A-N.L.

În motivarea soluției pronunțate, instanța de fond reține faptul că "prin menționarea în cuprinsul criteriului de eligibilitate a H.G. nr. 867/2015 s-a stabilit eligibilitatea tuturor clădirilor în care sunt prestate servicii sociale, astfel cum acestea sunt individualizate in nomenclatorul serviciilor sociale",

Față de aceste argumente, a învederat instanței de control judiciar faptul că sintagma "de tipul" ce se regăsește în cuprinsul Ghidului Solicitantului are semnificația "din categoria", fiind preluată cu acest înțeles din H.G. nr. 867/2015 (art. 2 alin. (6) din textul de lege mai sus menționat precizează că "fiecare dintre tipurile de servicii sociale prevăzute în Nomenclator se încadrează într-unul din cele patru regulamente-cadru prevăzute la alin. (2)-(15)".

Prin aplicarea criteriului de eligibilitate în cauză, instituția a înțeles să respecte punctul 15, secțiunea 4.2 din ghidul specific aferent PI 3.1B. - Clădiri Publice, prevederile POR 2014-2020 negociat cu Comisia Europeană, cu privire la încurajarea dezvoltăm infrastructurii de dezinstituționalizare, in special pentru copii și persoanele cu dizabilități, finanțându-se doar proiecte care vizează centrele sociale fără componentă rezidențială, si prin excepție proiecte care vizează centre rezidențiale de îngrijire si asistentă pentru persoane vârstnice.

Potrivit susținerilor instanței de fond, punctul 4.4 din Ghid vine să întărească o concluzie potrivit căreia in criteriul de eligibilitate nu sunt incluse doar clădirile de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire pentru persoane vârstnice.

Fața de acestea, arată că existența unui criteriu în Grila de evaluare tehnică și financiară (criteriul 1 - Contribuția proiectului la realizarea obiectivelor specifice priorității de investiție - Subpunctul Funcția/activitatea socială) prin care se acordă un punctaj mai mare pentru proiectele care propun la finanțare clădiri în care se desfășoară activități sociale nu presupune finanțarea tuturor clădirilor cu funcții sociale fără a ține cont și de alte aspecte.

Astfel, chiar dacă există acest criteriu cu caracter general, care acordă prioritate la finanțare clădirilor cu funcții sociale, sunt și alte criterii suplimentare pe care Autoritatea de management le-a folosit pentru a se asigura că proiectele finanțate respectă legislația națională și europeană și/sau obligațiile asumate de România pentru utilizarea fondurilor europene structurale și de investiții (ex. ineligibilitatea la finanțare a clădirilor in care sunt furnizate servicii sociale care implică cazare).

Apreciază ca fiind lipsită de temei interpretarea Curții potrivit căreia, prin existența unui astfel de criteriu in grila ETF, in mod evident, au fost avute în vedere pentru finanțare toate tipurile de clădiri in care se desfășoară activități sociale și nu doar centrele rezidențiale de îngrijire si asistență pentru persoanele vârstnice, fiind restrânsă astfel, in mod nejustificat aria de aplicare a criteriului de eligibilitate în baza căruia proiectul a fost. declarat neeligibil.

Mai mult decât atât, instanța de fond a ignorat faptul că în vederea obținerii de fonduri nerambursabile pentru obiectivul dezinstituționalizării, în cadrul Regulamentului Fondului European de Dezvoltare Regională 1301/2014, există prioritatea de investiții 9.a, respectiv "investiții in infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în materie de sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la servicii sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale", prin care este încurajată abordarea dezinstituționalizării și trecerea la serviciile

Obiectivul dezinstituționalizării (DI) este asumat la nivel național, atât la nivel general, prin respectarea condiționalități lor ex-ante generale cu privire la antidiscriminare și dizabilități, aplicabile tuturor obiectivelor tematice finanțabile prin fondurile europene structurale și de investiții, cât și specific prin intermediul programelor operaționale (în special, POR și POCU) care susțin atingerea acestui obiectiv, prin acțiunile finanțate în domeniul dezinstituționalizării, respectiv prin finanțarea de investiții de tip nard prin POR (ex. locuințe protejate acompaniate de centre de zi pentru grupul vulnerabil "persoane cu dizabilități"), respectiv, a acțiunilor de tip "soft" prin POCU (finanțarea intervențiilor care țin de training, plata salariilor personalului care deservește infrastructura de Dl etc)

Pe cale de consecința, in aprecierea tuturor celor mai sus menționate, solicită să se dispună admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 65/29.06.2020, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2018, iar pe fond, să respingeți cererea de chemare în judecată formulată de UAT Județul Hunedoara ca neîntemeiată.

În drept,recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., precum și pe cele ale actelor normative indicate în cuprinsul acestuia.

Intimata-reclamantă, UAT Județul Hunedoara a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității recursului declarat de recurentul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și excepția inadmisibilității acestuia, iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

De asemenea, și recurenta-intimată A. a depus întâmpinare la recursul promovat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației pe care îl susține, solicitând admiterea acestuia.

II. Soluția instanței de recurs

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că cele două recursuri conțin argumente cvasiidentice, motiv pentru care vor primi considerente comune.

Cu privire la excepția inadmisibilității recursului declarat de recurentul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Înalta Curte, constatând că nu este întemeiată, o va respinge ca atare.

Susține intimata că recurentul nu indică concret motivul de casare la care face referire, aducând doar critici de fond sentinței atacate.

Înalta Curte apreciază că nu poate fi considerată un fine de neprimire modalitatea în care recurentul a înțeles să își structureze recursul, pentru a putea fi analizate motivele invocate, trebuie să se purceadă, așadar, la judecata pe fond a cererii de recurs.

Nici excepția nulității recursului invocată prin aceeași întâmpinare nu este întemeiată.

Motivarea intimatei în susținerea acestei excepții este aceea că recurentul avea obligația legală de a preciza motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.

Înalta Curte observă că, la nivel formal, sunt indicate și dezvoltate motivele pe care se întemeiază recursul, că excepția nulității va fi respinsă. Faptul dacă acestea sunt sau nu întemeiate face obiectul verificării pe fond a cererii de recurs.

Analizând sentința prin prisma criticilor formulate, a întâmpinărilor depuse, precum și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.

Înalta Curte reamintește că recursul este o cale extraordinară de atac, prin care se urmărește, așa cum se precizează în art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., să se supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Împrejurarea că recursul este singura cale de atac reglementată în materia contenciosului administrativ nu-i schimbă natura juridică, respectiv într-o cale de atac ordinară și devolutivă, întrucât dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 nu conțin norme derogatorii de la prevederile C. proc. civ.

Așa fiind, prin exercitarea recursului se poate cere casarea hotărârii atacate numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., iar solicitarea reevaluării stării de fapt prin reaprecierea mijloacelor de probă de către instanța de recurs nu se circumscrie motivului reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Cod și nici altui motiv de casare prevăzut de respectivul articol.

Reține Înalta Curte că recurenta-reclamantă a solicitat prin prezentul demers judiciar, anularea scrisorii de răspuns emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene prin care a fost respinsă contestația, urmare a neîndeplinirii criteriului de verificare a conformității administrative și eligibilității nr. 96 din cadrul Grilei CAE aferente Ghidului solicitantului.

În mod corect instanța de fond a anulat actele administrative atacate și, constatând că reclamanta îndeplinește respectivul criteriu, a obligat autoritatea să îi reevalueze cererea de finanțare.

În ceea ce privește motivul de recurs vizând tardivitatea formulării acțiunii, Înalta Curte îl va respinge ca nefondat.

Prima instanță, având a se pronunța asupra excepției tardivității formulării acțiunii, în mod corect a respins-o, motivat de împrejurarea că acțiunea a fost introdusă în termenul de 6 luni defipt de dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Recurenta-pârâtă A. critică această soluție deoarece, în accepțiunea sa, instanța de fond nu a fost lămurită cu privire al limitele investirii sale, reținând în final, în mod eronat, consideră recurenta, că a fost învestită și cu privire la legalitatea scrisorii de respingere a cererii de finanțare și cu anularea sa.

Înalta Curte, efectuând propriul raționament, conchide în sensul arătat de instanța de fond, respectiv că recurenta-reclamantă a formulat în termen legal cererea sa.

La data de 05.09.2017 a fost emisă Decizia nr. 412 cu privire la contestația formulată, înaintată către reclamantă prin adresa nr. x/05.10.2017.

Acțiunea reclamantei a fost depusă la instanță pe data de 23.02.2018, în termenul de 6 luni prevăzut de dispozițiile art. 11, alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, recurenta-reclamantă a solicitat anularea scrisorii prin care i s-a respins contestația și obligarea pârâtei la continuarea procesului de evaluare.

Nu poate fi reținut argumentul recurentei-pârâte în sensul că reclamanta nu ar fi înțeles să conteste și scrisoarea de respingere a cererii de finanțare.

Înalta Curte, în acord cu cele reținute de instanța de fond, consideră că reclamanta, chiar dacă nu a dat dovadă de o foarte accentuată acuratețe juridică, din modul de formulare a cererii, a înțeles să conteste și respectiva scrisoare.

Reclamanta a solicitat continuarea procesului de evaluare a cererii.

Precizarea depusă la data de 10.09.2018 a întărit această concluzie logică la care s-a oprit prima instanță și nu reprezintă o modificare a acțiunii, în sensul articolului 204 C. proc. civ., ci este chiar o modalitate de explicitare a ceea ce s-a cerut prin acțiunea introductivă.

În ceea ce privește anularea actelor administrative contestate, Înalta Curte constată că ambele recursuri sunt bazate pe aspectul potrivit căruia reclamanta-intimată îndeplinește sau nu criteriul de eligibilitate nr. 96 din cadrul Grilei CAE aferente ghidului solicitantului.

Așadar, critica sentinței din perspectiva greșitei aplicări a normelor de drept material vizează modalitatea în care prima instanță a interpretat dispozițiile secțiunii 4.2, punctul 15 din Ghidul solicitantului.

Potrivit acestui criteriu:

"Clădirea nu este din tipul clădirilor de locuit colective sau asimilate acestora, cu excepția:

penitenciarelor, clădirilor cu destinație de locuințe sociale" (definite conform Legii locuinței nr. 114/1996, republicată), clădirilor in cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadiu de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare). aflate în proprietatea publică/administrarea unui UAT comună, oraș Municipiul București și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale acestuia, sectoarele ale Municipiului București, județ, de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice, căminelor aferente instituțiilor de învățământ.

Înalta Curte mai reține că reclamanta a solicitat finanțare pentru Creșterea eficienței energetice -Centrul de plasament Brad, centru care are în îngrijire copii.

Cererea a fost declarată neeligibilă motivat de împrejurarea că acest centru oferă asistență socială copiilor, iar nu persoanelor vârstnice, clădirea neîncadrându-se în excepțiile menționate în Ghid.

În acord cu raționamentul instanței de fond, Înalta Curte apreciază că, potrivit normelor mai sus redate, prin trimiterea pe care o fac, la dispozițiile din H.G. nr. 867/2015, acestea includ și centrele rezidențiale pentru copii.

Mai exact, se specifică la secțiunea 4.2. "clădirile în cadrul cărora sunt furnizate servicii sociale (H.G. nr. 867/2015) de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice".

Este clar din modul de redactare a textului, că sintagma " de tipul" sugerează un exemplu, este folosită cu titlu exemplificativ, iar nu că este singurul fel de centru eligibil.

De asemenea, în mod corect a înlăturat instanța de fond alegațiile recurentului-pârât Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în sensul că o asemenea investiție ar contraveni obiectivului dezinstituționalizării, având în vedere că proiectul vizează creșterea eficienței energetice a unei clădiri deja existente.

În concluzie, constatând că instanța de fond a dat o interpretare legală și temeinică normelor materiale aplicabile în speță, nefiind incident motivul de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (8) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursurile declarate, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepțiile nulității și inadmisibilității invocate de intimata reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Județul Hunedoara.

Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Agenția pentru Dezvoltare Regională - Regiunea Vest împotriva sentinței nr. 65/2020 din 29 iunie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 octombrie 2022.