ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2023

Asupra recursului în casație, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată:

Prin sentința penală nr. 153 din data de 14.02.2023, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, s-a dispus, în baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 80 C. pen., renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere" prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 1033 din 28 iunie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Suceava – secția penală și pentru cauze cu minori a admis, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, a desființat, în parte sentința penală nr. 153 din data de 14.02.202 a primei instanțe și, în rejudecare, a înlăturat dispozițiile privind renunțarea aplicării pedepsei conform art. 80 C. pen. (inclusiv cea de aplicare a avertismentului), condamnând pe inculpatul A. la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere" prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., cu suspendarea sub supraveghere a executării în baza art. 91 alin. (1) raportat la art. 92 alin. (1) și (2) C. pen., pe un termen de supraveghere de 2 ani, ce se calculează de la data pronunțării;s-a făcut aplicarea art. 92 alin. (3) raportat la art. 93 alin. (1) C. pen. privind măsurile de supraveghere și art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. referitor la frecventarea unui program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Suceava sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, respectiv art. 93 alin. (3) C. pen. raportat la art. 404 alin. (2) C. proc. pen., pentru prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Împotriva deciziei penale nr. 1033 din 28 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, inculpatul A. a formulat cerere de recurs în casație, invocând dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

S-a solicitat admiterea recursului în casație, casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, achitarea inculpatului inculpatului A..

Prin încheierea din 7 septembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția penală, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1033 din 28 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

Analizând recursul în casație formulat de inculpatul A., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este fondat, în considerarea celor ce succed:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac în anulare, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Față de scopul căii de atac a recursului în casație, respectiv îndreptarea erorilor de drept comise la soluționarea cauzei, în prealabil, se impune precizarea că, orice chestiune de fapt analizată de instanța de fond, respectiv apel, intră în puterea lucrului judecat și excede cenzurii instanței investită cu judecarea recursului în casație.

Ca atare, motivele de casare trebuie să se raporteze la situația factuală și la elementele care au circumstanțiat activitatea infracțională, astfel cum au fost stabilite de instanța de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte neputând proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situației de fapt.

Limitarea obiectului judecății în recursul în casație la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a normelor substanțiale sau de procedură penală constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acele încălcări corespunzătoare unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege.

În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că acest caz de casare vizează "acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblu sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv." (decizia nr. 442/R/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală).

În speță, inculpatul A. a formulat recurs în casație întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., susținând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., cu privire la existența subiectului activ al infracțiunii, întrucât a săvârșit fapta la data de 16.12.2021, ora 19:26, când nu avea restricționat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice.

Potrivit dispozițiilor art. 335 alin. (2) C. pen., conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

În fapt, s-a reținut că, la data de 16.12.2022, ora 19:26, inculpatul A. a condus autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare CE 4342 CX pe raza localității Marginea, județul Suceava cu care ocazie a fost oprit de un echipaj de poliție din cadrul I.P.J. Suceava - Serviciul Rutier care l-a sancționat contravențional conform procesului-verbal nr. x, pentru depășirea vitezei legale.

Ulterior, conform notei de serviciu nr. x din 09.05.2022, rezulta că inculpatul A. figura cu dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice suspendat în perioada 18.09.2021 - 16.12.2022 urmare a unei sancțiuni contravenționale aplicată la data de 02.09.2021conform procesului-verbal nr. x, pentru nerespectarea prevederilor art. 121 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006 de aprobare a Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, fiind dispusă măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadă de 90 zile, începând cu data de 18.09.2021, aspect care i s-a adus la cunoștință cu ocazia semnării procesului-verbal.

În drept, instanța de apel a reținut că fapta inculpatului A. de a conduce, data de 16.12.2021, ora 19:26, autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, pe raza localității Marginea, jud. Suceava, având suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "conducerea unui vehicul fără permis de conducere", prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen.

Examinând motivele recurentului inculpat, în cauză, în condițiile reținerii, în fapt, de către instanța de apel ca premisă momentul expirării duratei măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, se pune problema naturii juridice a termenului de 15 zile care vizează exercitarea dreptului de a conduce vehicule acordat prin dovada înlocuitoare eliberată la data când i s-a reținut permisul de conducere, fiind dispusă sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadă de 90 zile, din natura juridică a termenului, procedural sau substanțial, derivând modul de calcul.

Permisul de conducere conferă persoanei care îl posedă dreptul de a conduce, până la ridicarea sa, în condițiile legii. Conform art. 97 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și art. 210 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, reținerea permisului de conducere este o măsură tehnico - administrativă, constând în ridicarea documentului din posesia unei persoane și păstrarea lui la sediul poliției rutiere, până la soluționarea cauzei care a determinat aplicarea măsurii. Măsura se dispune de polițistul rutier, de regulă, odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație.

Perioada în care titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un autovehicul se consideră perioadă de suspendare a exercitării dreptului de a conduce și constituie sancțiune contravențională complementară, conform art. 96 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat, reprezentând o măsură restrictivă de drepturi, termenul pentru care se dispune are natura juridică a unui termen substantial și se calculează conform art. 271 C. proc. pen., respectiv ziua de la care începe și cea la care se sfârșește termenul intră în durata acestuia.

Potrivit art. 111 alin. (8) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în cazul reținerii permisului de conducere pentru o perioadă determinată, cu eliberarea unei dovezi înlocuitoare cu drept de circulație pentru 15 zile, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie începe în unul din următoarele cazuri:

a) din momentul expirării termenului de valabilitate a dovezii înlocuitoare;

b) din momentul depunerii dovezii înlocuitoare, de către conducătorul auto, la oricare unitate de poliție rutieră în una din zilele din intervalul perioadei de valabilitate a acesteia.

Totodată, art. 210 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prevede că, în situația în care conducătorul de autovehicul săvârșește o faptă pentru care, potrivit legii, se reține permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, eliberându-se dovadă înlocuitoare cu drept de circulație, sancțiunea complementară operează începând cu ziua următoare celei în care a expirat valabilitatea dovezii.

Înalta Curte, în opinie majoritară, apreciază că motivele formulate de recurentul inculpat sunt întemeiate.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen. presupune suspendarea dreptului de a conduce la momentul surprinderii autorului la volanul autoturismului.

Identificarea îndeplinirii acestei condiții necesită delimitarea măsurii în timp în raport de natura termenului sancțiunii complementare, situație în care, îndreptarea interpretării eronate a normei privind durata măsurii suplimentare de către instanța de apel nu constituie o modificare a situației de fapt câtă vreme existența infracțiunii presupune ca autorul conducător auto să fi avut suspendat dreptul de a conduce autovehiculul pe drumurile publice la data faptei.

În concret, termenul de 15 zile pentru care i s-a eliberat dovada înlocuitoare când i s-a reținut permisul de conducere a început să curgă de la data de 2.09.2021 calcult conform art. 271 C. proc. pen., fiind un termen legal substanțial.

Cum termenul de valabilitate a dovezii înlocuitoare a expirat la data de 16.09.2021, perioada de 90 zile a măsurii suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule a început să curgă la data de 17.09.2021 împlinindu-se la data de 15.12.2021, ora 23:59 (90 de zile socotite pe zile pline).

Pe cale de consecință, la data de 16.12.2021, ora 19:26, inculpatul avea dreptul de a conduce autovehicule.

Prin urmare, Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că inculpatul A. nu are calitatea de subiect activ al infracțiunii prevăzută de art. 336 alin. (2) C. pen. întrucât fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere se situează în afara perioadei de suspendare a dreptului de a conduce, termenul de 90 zile (socotite pe zile pline) expirând la data de 15.12.2021.

Având în vedere că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii potrivit art. 335 alin. (2) din C. pen., fapta inculpatului A. nu este prevăzută de legea penală, impunându-se reformarea celor două hotărâri de condamnare.

În concluzie, Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că recursul în casație este fondat, neputând fi tras la răspundere penală, fiind aplicabil cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte, cu majoritate, va admite recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1033 din data de 28 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022.

Va casa, în integralitate, decizia penală recurată, precum și sentința penală nr. 153 din data de 14.02.2023, pronunțată de Judecătoria Rădăuți și:

În baza art. 396 alin. (1, 5) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., va achita pe inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea cauzei în fond, apel și recurs în casație vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu majoritate:

Admite recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1033 din data de 28 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022.

Casează, în integralitate, decizia penală recurată, precum și sentința penală nr. 153 din data de 14.02.2023, pronunțată de Judecătoria Rădăuți și:

În baza art. 396 alin. (1, 5) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achită pe inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea cauzei în fond, apel și recurs în casație rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 noiembrie 2023.