ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 19 decembrie 2023

Deliberând asupra sesizării formulate de Tribunalul Ialomița – secția penală privind întreruperea cursului justiției, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 09.11.2023, pronunțată de Tribunalul Ialomița, secția penală, în baza art. 68 alin. (8) și (10) C. proc. pen., s-a admis declarația de abținere formulată de dl judecător A. în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2023, privind pe inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat.

În baza art. 68 alin. (9

1

) C. proc. pen., s-a constatat că la nivelul secției penale a Tribunalului Ialomița nu se poate constitui un complet pentru soluționarea cauzei și s-a trimis cauza Curții de Apel București pentru desemnarea unei alte instanțe egale în grad.

În fapt, Tribunalul Ialomița a reținut că la data de 08.11.2023, pe rolul acestei instanțe au fost înregistrate contestațiile formulate de inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat, împotriva încheierii din data de 06 noiembrie 2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia.

Cauza a fost repartizată completului C1 Contestații, alcătuit din dra judecător F. și dl judecător G..

Cu ocazia înregistrării dosarului, s-a constatat faptul că C1 Contestații a participat la soluționarea unor contestații în această cauză, în faza de urmărire penală, pronunțându-se în dosarele nr. x/2023, y/2023, z/2023 și w/2023 (dosar de urmărire penală x/2023), în calitate de judecători de drepturi și libertăți.

Prin proces-verbal, conform planificării de permanență aprobată prin Hotărârea nr. 49 din data de 12.06.2023, dosarul a fost repartizat manual, spre soluționare, completului C2 contestații, alcătuit din dl judecător A. și dl judecător H..

Față de acest aspect, domnul judecător A. a formulat declarație de abținere în raport de dispozițiile art. 64 alin. (4) C. proc. pen., motivând-o prin prisma incompatibilității celor două funcții judiciare, întrucât a soluționat contestațiile formulate de aceiași inculpați împotriva încheierii din data de 02.08.2023, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Slobozia.

În acest context, s-a constatat că la nivelul secției penale a Tribunalului Ialomița nu se poate constitui, din cauza incompatibilităților și a numărului de judecători aflați în activitate (patru, din care trei incompatibili), un complet care să poată soluționa calea de atac exercitată de către inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat.

Prin încheierea penală nr. 648/CP din 24.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, s-a respins, ca neîntemeiată, solicitarea formulată de Tribunalul Ialomița, de desemnare a unei instanțe egale în grad pentru judecarea dosarului nr. x/2023

Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut, în esență, că aplicarea dispozițiilor art. 68 alin. (9

1

) C. proc. pen. nu se impune atâta vreme cât prevederile art. 109 alin. (10) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești stabilesc că, în mod excepțional, în situația în care, în cadrul unei secții, nu se poate constitui un complet de judecată, președintele instanței, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune participarea unor judecători de la alte secții, soluție care asigură celeritatea judecării cauzei și evită încărcarea unei instanțe egale în grad.

S-a arătat că nu se poate alcătui completul de contestații prin includerea unui judecător de la secția civilă întrucât și aceștia au participat la soluționarea unor contestații în cauză, însă nu s-a făcut dovada că toți judecătorii secției civile ar fi incompatibili.

Dosarul nr. x/2023 a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Ialomița și s-a acordat termen la 07.12.2023 cu citarea părților, termen la care completul de judecători de cameră preliminară a constatat că la nivelul Tribunalului Ialomița nu se poate constitui un complet de judecată pentru judecarea contestațiilor formulate de inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat împotriva încheierii din data de 06.11.2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia.

Astfel, a pus în discuția părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru ca, în temeiul competenței conferite acesteia de disp. art. 40 alin. (4) C. proc. pen., să stabilească modul de rezolvare a situației excepționale de întrerupere a cursului justiției intervenit în cauză ca urmare a pronunțării încheierii Tribunalului Ialomița din data de 09.11.2023 în dosarul x/2023 și încheierii Curții de Apel București nr. 648/CP/24.11.2023 în dosarul nr. x/2023.

Prin încheierea din 07.12.2023, pronunțată de Tribunalul Ialomița, s-a constatat că prin încheierea pronunțată de Tribunalul Ialomița la data de 09.11.2023 în dosarul x/2023 și prin încheierea pronunțată de Curtea de Apel București nr. 648/CP/24.11.2023 în dosarul nr. x/2023 s-a întrerupt cursul justiției în prezenta cauză întrucât nu se poate constitui un complet de judecată care să judece contestațiile formulate de inculpați împotriva încheierii din data de 06.11.2023, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia.

În baza art. 40 alin. (4) C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa cazul de întrerupere a cursului justiției incident.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Ialomița, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva soluțiilor dispuse de aceeași instanță și Curtea de Apel București prin încheierile menționate, s-au rețiut ca relevante următoarele aspecte care atestă că la acest moment nu se poate constitui legal un complet care să judece contestațiile formulate de inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat împotriva încheierii din data de 06.11.2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia:

Conform Deciziei nr. 1/05.01.2023 a Președintelui Tribunalului Ialomița, în anul 2023, componența secției Penale a Tribunalului Ialomița cuprinde pe domnii judecători G., F., A. și I. (judecător care nu își desfășoară activitatea efectiv în cadrul Tribunalului Ialomița, fiind delegat, inclusiv la acest moment, la Tribunalul Giurgiu).

Prin Decizia nr. 18/06.01.2023 a Președintelui Tribunalului Ialomița s-a dispus participarea la judecată a domnilor judecători J., K. și L., toți din cadrul secției Civile a Tribunalului Ialomița, în completurile de contestații la permanență constituite la nivelul secției Penale, în vederea evitării situațiilor de incompatibilitate. Însă, participarea domnilor judecători J., K. și L. vizează doar soluționarea dosarelor având ca obiect contestații formulate împotriva încheierilor în materia măsurilor preventive, indiferent de faza de judecată, nu contestații având alte obiecte.

Referitor la doamna judecător K., aceasta s-a pensionat începând cu data de 08.05.2023, astfel că, la acest moment, doar domnii judecători J. și L. (din cadrul secției Civile) intră în compunerea completurilor de contestații la permanență constituite la nivelul secției Penale, însă doar în contestații având ca obiect măsuri preventive.

Potrivit Deciziei nr. 52/05.07.2023 a Președintelui Tribunalului Ialomița, începând cu data de 01.09.2023, în cadrul secției Penale a Tribunalului Ialomița își desfășoară activitatea și domnul judecător H., delegat la Tribunalul Ialomița de la Judecătoria Sectorului 2 București.

În continuare, concluzionând asupra aspectelor de ordin administrativ privind funcționarea secției Penale a Tribunalului Ialomița, s-a constatat că, la acest moment, este compusă din 4 judecători, respectiv: G., F., A. și H..

În ceea ce-i privește pe domnii judecători G., F. și A., s-a reținut că aceștia sunt incompatibili să participe la judecarea contestațiilor formulate de inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat împotriva încheierii din data de 06.11.2023, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia, fiind admise cererile de abținere, astfel cum s-a prezentat pe larg mai sus. Pe cale de consecință, în prezent, doar domnul judecător H., din cadrul secției Penale a Tribunalului Ialomița, poate intra în compunerea completului care să judece contestațiile în cauză.

Totodată, compunerea completului nu poate fi completată cu judecători din cadrul secției Civile, întrucât aceștia au fost desemnați să participe doar la judecarea contestațiilor vizând măsuri preventive, iar prezenta cauză are alt obiect.

În concluzie, la acest moment, nu se poate constitui legal un complet care să judece contestațiile formulate de inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat împotriva încheierii din data de 06.11.2023, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia.

Se poate observa că situația prezentului dosar este una excepțională, la nivelul Tribunalului Ialomița fiind luate o serie de măsuri privind prevenirea unor astfel de situații, în compunerea completurilor de contestații, având ca obiect măsuri preventive, fiind desemnați să participe și judecători din cadrul secției Civile.

Inclusiv în cadrul acestui dosar, judecători din cadrul secției Civile au participat la soluționarea contestațiilor având ca obiect măsuri preventive, respectiv domnul judecător L. a participat la soluționarea unor contestații în faza de urmărire penală, iar doamna judecător J. la soluționarea unor contestații în faza de cameră preliminară.

În cauză au fost invocate dispozițiile art. 68 alin. (9

1

) și alin. (10) C. proc. pen., întrucât Tribunalul Ialomița este organizat pe secții, având însă doar o secție penală, din care doar un judecător ar putea intra în compunerea completului de contestații, complet ce nu poate fi completat prin participarea vreunui judecător din cadrul secției civile.

Având în vedere situația de fapt expusă, precum și dispozițiile legale invocate, în cauză de față neputându-se constitui legal un complet care să judece contestațiile formulate, s-a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a soluționa cazul de întrerupere a cursului justiției incident, în raport cu dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen.

Examinând sesizarea formulată de Tribunalul Ialomița privind întreruperea cursului justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență în cazurile în care este instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiției este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel în cazurile prevăzute de lege.

Făcând un examen doctrinar, dar jurisprudențial, s-a constatat că se ivește un caz de întrerupere a cursului justiției dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) există o încălcare a normelor referitoare la competența funcțională a instanței judecătorești fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;

b) încălcarea a fost realizată de către o instanță de judecată sesizată cu soluționarea unei cauze;

c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanțe sau chiar a instanței care a încălcat norma procedural penală respectivă;

d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziții legale referitoare la declinarea competenței, conflictul de competență.

În doctrina juridică s-a menționat că întreruperea cursului justiției este o situație excepțională care constituie o împiedicare a desfășurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situație excepțională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunțarea unei soluții legale și fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop (Încheierea nr. 98 din data de 17 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția penală în dosarul nr. x/2020).

Sintetizând istoricul cauzei, se constată că prin încheierea din 09.11.2023, pronunțată de Tribunalul Ialomița, secția penală s-a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 68 alin. (9

1

) C. proc. pen., motiv pentru care s-a dispus sesizarea Curții de Apel București, în vederea desemnării unei instanțe egale în grad cu Tribunalul Ialomița, care să procedeze la judecarea contestațiilor formulate de inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat, împotriva încheierii din data de 06 noiembrie 2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia.

Prin încheierea nr. 648/CP din 24.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, s-a respins, ca neîntemeiată, solicitarea formulată de Tribunalul Ialomița, de desemnare a unei instanțe egale în grad pentru judecarea dosarului nr. x/2023

Dosarul nr. x/2023 fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Ialomița, iar la termenul din 07.12.2023, s-a constatat că prin încheierea pronunțată de Tribunalul Ialomița la data de 09.11.2023 și prin încheierea nr. 648/CP/24.11.2023 pronunțată de Curtea de Apel București s-a întrerupt cursul justiției în prezenta cauză întrucât nu se poate constitui un complet de judecată care să judece contestațiile formulate de inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat, împotriva încheierii din data de 06 noiembrie 2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia.

În baza art. 40 alin. (4) C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa cazul de întrerupere a cursului justiției incident.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în urma demersurilor efectuate, prin adresa din 18 decembrie 2023, înaintată de Tribunalul Ialomița, s-a arătat că secția penală are prevăzut în schemă un număr de 6 posturi de judecător, în prezent desfășurându-și efectiv activitatea 4 judecători, respectiv: G.- președinte Tribunal; F. -președinte secție; A.-judecător și H.- judecător delegat la Tribunalul Ialomița, iar un judecător, respectiv I. este delegat Ia Tribunalul Giurgiu.

Prin aceeași adresă, s-a arătat că secția civilă are în schemă un număr de 10 judecători, în prezent desfășurându-și efectiv activitatea un număr de 8 judecători, respectiv J. – vicepreședinte; M. - președinte secție; N. -judecător; L. – judecător; O.-judecător delegat la Tribunalul Ialomița; P.-judecător delegat la Tribunalul Ialomița; Q.- judecător delegat la Tribunalul Ialomița și R. -judecător delegat de la Tribunalul București.

Referitor la situația de incompatibilitate în care se află judecătorii celor două secții, cu referire la dosarul nr. x/2023, Tribunalul Ialomița a precizat că domnii judecători G. și F., membri ai completului C1 Contestații, căruia i-a fost repartizată cauza spre soluționare, se află în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin. (4) C. proc. pen., motivat de faptul că au îndeplinit, în cursul urmăririi penale, funcția de judecător de drepturi și libertăți, pronunțând încheierea din data de 06 iulie 2023, prin care au soluționat contestațiile formulate inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat, împotriva încheierii din data de 30 iunie 2023 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Slobozia.

Totodată, s-a susținut că domnul judecător A. se află în aceeași situație de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin. (4) C. proc. pen., având în vedere că a soluționat în calitate de judecător de drepturi și libertăți contestațiile formulate de aceiași inculpați împotriva încheierii din data de 02.08.2023, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Slobozia.

În ceea ce-l privește pe domnul judecător H., s-a arătat că acesta este singurul judecător compatibil din cadrul secției penale.

Referitor la judecătorii secției civile, prin aceeași adresă, Tribunalul Ialomița a făcut următoarele precizări:

Prin acte administrative emise de președintele instanței, cu avizul Colegiului de Conducere, respectiv Decizia nr. 18/6.01.2023 și Decizia nr. 54/5.07.2023, s-a dispus participarea la judecată a unor judecători din cadrul secției civile, în completurile de contestații la permanență constituite la nivelul secției penale, în vederea evitării situațiilor de incompatibilitate sau în situația în care doar un judecător al secției penale mai poate participa în completurile de contestații, însă, participarea judecătorilor de la secția civilă vizează doar soluționarea dosarelor având ca obiect contestații formulate împotriva încheierilor în materia măsurilor preventive, indiferent de faza de judecată, aceștia neputând participa la judecarea contestațiilor împotriva încheierilor prin care s-a dispus asupra măsurilor și excepțiilor dispuse de judecătorul de cameră preliminară.

Urmare acestor informații transmise de către Tribunalul Ialomița, Înalta Curte constată că în mod corect Curtea de Apel București a apreciat în sensul că nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 68 alin. (9

1

) C. proc. pen. care prevăd că, în cazul în care se admite abținerea sau recuzarea, dacă instanța competentă pentru soluționarea cauzei este organizată pe secții și nu se poate desemna un judecător de la secția corespunzătoare a acestei instanțe, soluționarea cauzei se realizează de o altă secție a aceleiași instanțe, care are aceeași specializare. Dacă nu există o secție cu aceeași specializare, judecătorul de la instanța ierarhic superioară desemnează o altă instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat declarația de abținere sau cererea de recuzare, din circumscripția aceleiași curți de apel sau din circumscripția unei curți de apel învecinate.

Normele anterior menționate instituie dispoziții derogatorii de la regulile ce reglementează competența teritorială a instanțelor, respectiv de la dispozițiile art. 41-42 C. proc. pen.

Aceasta înseamnă că, în situații excepționale, justificate de motive obiective, enumerate limitativ, legea permite instanței superioare să procedeze la desemnarea unei alte instanțe egale în grad celei la care s-au ivit situațiile reglementate de art. 68 alin. (9

1

) C. proc. pen.

Aceste dispoziții trebuie însă corelate cu cele ale art. 45 alin. (4) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, potrivit cărora, în mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, președintele instanței, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune participarea unor judecători de la alte secții.

Ultimele dispoziții, din legea de organizare judiciară au fost edictate tocmai pentru ca, în situații de natura celei învederate în prezenta cauză, președintele, cu avizul colegiului de conducere al instanței în mod legal competente să poată dispune măsurile necesare pentru constituirea unui complet de judecată, astfel încât, cu relevanță în speță, durata procedurii judiciare pendinte să nu fie prelungită peste limitele legale, în condițiile în care obiectul cauzei îi constituie contestațiile formulate de inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat, împotriva încheierii din data de 06 noiembrie 2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia.

În acord cu aceste dispoziții legale este și Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești care, prin art. 109 alin. (10) stabilește că, în mod excepțional, în situația în care, ca urmare a incompatibilității sau a altor cauze, în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, președintele instanței, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune participarea unor judecători de la alte secții.

Prin urmare, dispozițiile art. 68 alin. (9

1

) C. proc. pen. constituie ultima ratio în materie de competență teritorială, urmând a fi aplicate numai în situații temeinic justificate, dintre cele indicate în textul legal. Mai exact, textul se aplică doar dacă în urma admiterii mai multor cereri de recuzare și abținere, nu se poate (în mod absolut) desemna să judece cauza nici un judecător de la secția corespunzătoare a instanței solicitante ori de la altă secție cu aceeași specializare.

Regulile art. 68 alin. (9

1

) C. proc. pen. sunt de strictă interpretare și aplicare, ținând seama de consecințele pe care le produc asupra părților din procesul penal, însă și asupra bunei administrări a actului de justiție. Astfel, desemnarea altei instanțe să judece cauza este de natură să îngreuneze desfășurarea procedurilor, exercitarea dreptului la apărare și a celorlalte drepturi procesuale, atât pentru inculpați cât și pentru alte părți, presupunând dificultăți suplimentare de deplasare și acces la instanță.

La, secția penală a Tribunalului Ialomița funcționează efectiv doar patru judecători ceea ce este de natură să creeze situații de incompatibilitate în cauzele penale cu care secția este învestită în mod repetat, iar această situație este una de durată și afectează buna funcționare a secției.

În situații justificate, potrivit Regulamentului de Ordine Interioară al Instanțelor, Colegiul de conducere poate dispune ca un judecător să fie repartizat la o altă secție chiar dacă judecătorul nu își exprimă acordul.

Așadar, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 68 alin. (9

1

) C. proc. pen. nu pot fi folosite contrar scopului în vederea căruia au fost edictate, întrucât admiterea de sesizări pentru desemnarea altor instanțe să judece cauzele cu care secția penală a Tribunalului Ialomița este învestită în mod repetitiv și pentru o perioadă de timp îndelungată, nu mai reprezintă o situație punctuală și de excepție, ci conduce la grevarea altor instanțe cu cauze cu care nu sunt, în mod legal, competente să le soluționeze și în același timp, la tergiversarea soluționării cauzelor în termenul legal cu consecința vătămării drepturilor procesuale ale inculpaților.

În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată că la acest moment procesual nu se poate reține existența unei situații de întrerupere a cursului justiției, Tribunalul Ialomița având posibilitatea legală și reală de a soluționa contestațiile formulate de inculpații B., C., D. și E. zis Poligrat împotriva încheierii din data de 06 noiembrie 2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia.

Față de aceste motive, Înalta Curte va respinge cererea formulată de Tribunalul Ialomița – secția penală privind întreruperea cursului justiției în dosarul nr. x/2023, cu referire la inculpații B., C., D. și E..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze vor rămâne în sarcina statului, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul D., în cuantum de 85 RON, va rămâne în sarcina statului și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații B., C. și E., în cuantum de câte 340 RON, de asemenea, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de Tribunalul Ialomița – secția penală privind întreruperea cursului justiției în dosarul nr. x/2023, cu referire la inculpații B., C., D. și E..

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul D., în cuantum de 85 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații B., C. și E., în cuantum de câte 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 decembrie 2023.