ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra cauzei de față,
În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 62/CO/CP din data de 13 mai 2021, Tribunalul Călărași a constatat că prin încheierea pronunțată la data de 12.04.2021 în Dosarul nr. x/2021 și prin Încheierea nr. 166/CP pronunțată de Curtea de Apel București la 19.04.2021 în Dosarul nr. x/2021 s-a întrerupt cursul justiției în prezenta cauză întrucât nu se poate constitui un complet de judecată care să judece pe contestația formulată de inculpatul A.
În baza art. 40 alin. (4) C. proc. pen. a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa cazul de întrerupere a cursului justiției incident.
Pentru a se pronunța în acest sens, Tribunalul Călărași a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. x/2021 din 15.02.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași au fost trimiși în judecată, inculpații A., pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie calificată", faptă prev. și ped. de 233 - 234 alin. (1) lit. d) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) și 43 alin. (5) și art. 77 lit. d) din C. pen. și B., pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie calificată", faptă prev. și ped. de 233 - 234 alin. (1) lit. d) din C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) din C. pen.
În actul de sesizare, s-a reținut că, în fapt inculpatul A., la data de 09.01.2021, în jurul orei 23:00 a exercitat acte de violență asupra persoanei vătămate C., urmate de deposedarea acesteia de o borsetă în care deținea suma de 230 RON și alte bunuri personale, pe care imediat i-a remis-o inculpatului minor B., ce a asistat la întreaga împrejurare.
Soluționând cauza, Judecătoria Călărași, prin încheierea din 31.03.2021 în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. x/2021 din 15.02.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași privind pe inculpații A. cetățenia română, recidivist, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie calificată", faptă prev. și ped. de 233 - 234 alin. (1) lit. d) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) și 43 alin. (5) și art. 77 lit. d) din C. pen. și B. cetățenia română, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie calificată", faptă prev. și ped. de 233 - 234 alin. (1) lit. d) din C. pen., cu aplicarea art. 113 alin. (3) din C. pen., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
A dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpații A. și B.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat contestație inculpatul A., calea de atac nefiind motivată în fapt și în drept, contestatorul rezumându-se în acest moment procesual, să facă doar declarație scrisă în acest sens.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Călărași la data de 09.04.2021.
La termenul acordat din 12.04.2021 fixat pentru judecarea contestației, Tribunalul Călărași a constatat că din cauza incompatibilității judecătorilor în acest dosar nu se poate constitui complet de judecată la nivelul secției penale a instanței, motiv pentru care prin Încheierea nr. 38/CO/12.04.2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2021, în baza art. 68 alin. (91) C. proc. pen., a dispus scoaterea cauzei de pe rol și sesizarea Curții de Apel București, în vederea desemnării unei instanțe egale în grad cu Tribunalul Călărași, care să soluționeze contestația formulată de către inculpatul A. împotriva încheierii pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Călărași, la data de 31.03.2021, în Dosarul nr. x/2021.
Prin Încheierea nr. 166/CP din data de 19.04.2021, Curtea de Apel București, în temeiul art. 68 alin. (5) și (91) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, solicitarea formulată de Tribunalul Călărași vizând desemnarea unei instanțe egale în grad pentru soluționarea cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2021.
Pentru a pronunța astfel, Curtea de Apel București, a reținut următoarele:
Potrivit art. 68 alin. (91) C. proc. pen., în cazul în care se admite abținerea sau recuzarea, dacă instanța competentă pentru soluționarea cauzei este organizată pe secții și nu se poate desemna un judecător de la secția corespunzătoare a acestei instanțe, soluționarea cauzei se realizează de o altă secție a aceleiași instanțe, care are aceeași specializare. Dacă nu există o secție cu aceeași specializare, judecătorul de la instanța ierarhic superioară desemnează o altă instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat declarația de abținere sau cererea de recuzare, din circumscripția aceleiași curți de apel sau din circumscripția unei curți de apel învecinate.
Art. 68 alin. (91) C. proc. pen. instituie dispoziții derogatorii de la regulile ce reglementează competența teritorială a instanțelor, respectiv de la dispozițiile art. 41 - 42 C. proc. pen.
Aceasta înseamnă că, în situații excepționale, justificate de motive obiective, enumerate limitativ, legea permite instanței superioare să procedeze la desemnarea unei alte instanțe egale în grad celei la care s-au ivit situațiile reglementate de art. 68 alin. (91) C. proc. pen.
Aceste dispoziții trebuie corelate cu cele ale art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 (privind organizarea judiciară), potrivit cărora, în mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții.
Ultimele dispoziții, din legea de organizare judiciară, au fost edictate tocmai pentru ca, în situații de natura celei învederate în prezenta cauză, Colegiul de conducere al instanței în mod legal competente să poată dispune măsurile necesare pentru constituirea unui complet de judecată, astfel încât, cu relevanță în speță, durata procedurii judiciare pendinte să nu fie prelungită peste limitele legale, în condițiile în care contestațiile împotriva încheierilor prin care se dispune cu privire la măsurile preventive trebuie soluționate într-un termen scurt (5 zile de la înregistrare - termen prevăzut și pentru faza de cameră preliminară, conform art. 205 alin. (4) din C. proc. pen.).
În acord cu aceste dispoziții legale s-a adoptat Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii 1375/17.12.2015 care prevede atribuțiile Colegiului de Conducere al instanțelor referitoare la soluționarea problemelor intervenite ca urmare a incidentelor procedurale.
Dispozițiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. constituie ultima ratio în materie de competență teritorială, urmând a fi aplicate numai în situații temeinic justificate, dintre cele indicate în textul legal. Mai exact, textul se aplică doar dacă în urma admiterii mai multor cereri de recuzare și abținere, nu se poate (în mod absolut) desemna să judece cauza nici un judecător de la secția corespunzătoare a instanței solicitante ori de la altă secție cu aceeași specializare.
Regulile art. 68 alin. (9)1 C. proc. pen. sunt de strictă interpretare și aplicare, ținând seama de consecințele pe care le produc asupra părților din procesul penal, însă și asupra bunei administrări a actului de justiție. Astfel, desemnarea altei instanțe să judece cauza este de natură să îngreuneze desfășurarea procedurilor (spre exemplu, administrarea probei cu martori poate fi afectată serios), exercitarea dreptului la apărare și a celorlalte drepturi procesuale, atât pentru inculpat cât și pentru alte părți, presupunând dificultăți suplimentare de deplasare și acces la instanță.
În cauza de față, situația invocată nu este una de excepție pentru că este evident că existența a numai doi judecători pe secția penală este de natură să creeze, constant și repetitiv, situații de incompatibilitate în cauzele penale cu care secția este învestită ci reprezintă efectul unor acte administrative emise de Colegiul de conducere al instanței solicitante.
Astfel, din Hotărârea nr. 26 din data de 26 martie 2021 a Colegiului de Conducere a Tribunalului Călărași aflată la dosarul cauzei rezultă că doi judecători din cadrul secției civile au fost desemnați să judece la secția penală în complete de contestații și recurs dar în situația de incompatibilitate a judecătorilor de pe secția penală nu pot participa la judecarea contestațiilor, făcându-se trimitere la dispozițiile din C. proc. pen. (în situații justificate colegiul de conducere poate dispune ca un judecător să fie repartizat la o altă secție chiar dacă judecătorul nu își exprimă acordul).
Prin urmare, dispozițiile art. 68 alin. (91) teza I C. proc. pen. au fost folosite contrar scopului în vederea căruia au fost edictate, Tribunalul Călărași formulând Curții de Apel București - secțiile penale, începând din vara anului 2020, în mod repetat, sesizări de desemnare a unei alte instanțe egale în grad fără ca, la nivelul instanței, Colegiul de conducere să-și exercite efectiv atribuțiile în sensul bunei administrări a actului de justiție, pentru evitarea vătămării drepturilor inculpaților la soluționarea cauzei lor în termenul legal.
Dosarul a fost restituit Tribunalului Călărași și reînregistrat la această instanță la 27.04.2021 sub nr. x/2021/a1* primind primul termen de soluționare la 13.05.2021, în vederea citării părților.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva soluțiilor dispuse de Tribunalul Călărași și Curtea de Apel București prin hotărârile menționate, a reținut ca relevante următoarele aspecte care atestă că la acest moment nu se poate constitui legal un complet care să judece pe fond prezenta cauză:
Colegiul de conducere al instanței constituit în conformitate cu dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 304/2004 este un organ colegial deliberativ în cadrul căruia hotărârile se iau prin vot. Mandatul membrilor colegiului de conducere nu este unul imperativ, iar hotărârile acestui organ se iau cu votul majorității membrilor săi, în conformitate cu competențele stabilite de lege și reglementările subsecvente, fără ca prin aceste hotărâri să se poată adăuga la dispozițiile legale.
În concret, cu referire la cauza de față, relativ la modul în care s-a ajuns la imposibilitatea constituirii unui complet de judecată în cadrul Tribunalului Călărași, secția penală, a reținut că, urmare a faptului că prin Hotărârea secției pentru Judecători a CSM nr. 250 din 25.02.2021 s-a admis cererea doamnei judecător D. și s-a dispus înaintarea către Președintele României a propunerii de eliberare din funcție prin pensionare a dnei. judecător, Colegiul de Conducere al Tribunalului Călărași, prin Hotărârea nr. 12 din 09.03.2021, a decis excluderea de la repartizare a completurilor din care făcea parte dna. judecător D. Din cauza deteriorării grave a situației personalului la nivelul secției civile intervenită după data de 01.01.2021 (eliberarea din funcție iminentă prin pensionare a mai multor judecători, suspendarea în procedura disciplinară a unui judecător, eliberarea din funcție prin demisie a unui alt judecător, toți din secția civilă), prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. 11 din 08.03.2021 s-a hotărât, cu acordul său, trecerea doamnei judecător E. înapoi la secția Civilă începând cu data de 15.03.2021. De menționat în acest context că doamna judecător E., președintele Tribunalului Călărași, a făcut parte din secția Penală cu acordul său pe o perioadă limitată, începând cu 01.01.2021, având în vedere situația dificilă de personal la nivelul secției penale apărută în urma pensionării unui alt judecător din secția penală. În perioada în care s-a aflat în secția penală doamna judecător E., cu acordul său, a continuat să judece și dosare de fond în cadrul secției civile, fiind desemnată în acest sens de Colegiul de conducere al Tribunalului Călărași prin Hotărârea nr. 2 din 11.01.2021.
Corelativ cu trecerea doamnei judecător E. înapoi în secția civilă (măsură la care s-a avut în vedere și faptul că un număr de 3 judecători în cadrul secției penale este oricum insuficient pentru constituirea a minim două completuri formate din judecători compatibili să soluționeze contestațiile în materia măsurilor preventive în faza de urmărire penală, și, ulterior, în faza de cameră preliminară și fond), prin Hotărârea nr. 12 din 09.03.2021 s-a luat decizia ca cei doi judecători rămași în secția penală să constituie completuri colegiale de soluționare a contestațiilor de competența judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară și instanței de fond împreună cu 2 judecători desemnați cu acordul lor din secția civilă. În urma exprimării acordului expres și limitat al judecătorilor cu privire la acest aspect, Colegiul a dispus desemnarea doamnelor judecător F. și E. să între în compunerea completurilor de soluționare a contestațiilor de competența judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară și instanței de fond pe o perioadă limitată, începând cu data de 15.03.2021 până la 31.03.2021. Această hotărâre a vizat exclusiv posibilitatea constituirii unui complet de judecare a contestației dintr-un judecător din secția penală și unul din secția civilă, fiind exclusă constituirea unui astfel de complet de judecată din doi judecători desemnați din secția civilă.
La 22.03.2021 doamna judecător D. a fost eliberată din funcția de judecător prin decret al Președintelui României.
Dispozițiile privind modalitatea de constituire a completurilor colegiale adoptate prin Hotărârea nr. 12 din 09.03.2021 au fost menținute și după eliberarea din funcție a doamnei judecător D., cu acordul doamnelor judecător F. și E., prin hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Călărași nr. 13 din 26.03.2021 (pct. 8,9 și 10), acordul acestora urmând să expire la data de 30.04.2021.
Această soluție excepțională a fost adoptată de Colegiul de conducere al Tribunalului Călărași după ce a solicitat un punct de vedere Colegiului de conducere al Curții de Apel București, care, prin Hotărârea nr. 45 din 18.02.2021 dată în interpretarea disp. art. 101 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, a recomandat Tribunalului Călărași ca "în ipoteza în care vor rămâne doi judecători pe secția penală, în situația în care aceștia devin incompatibili, urmare a admiterii unor incidente precum abținerea sau recuzarea, au aplicabilitate dispozițiile art. 68 alin. (91) din C. proc. pen., însă, în alte situații excepționale (concedii de odihnă, concedii medicale, etc) au aplicabilitate disp. art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, sens în care, prin Hotărâre a Colegiului de conducere urmează să se suplinească completul de judecată respectiv cu judecători din secția civilă".
Soluția de completare a compunerii a completurilor de judecată colegiale cu judecători din secția civilă, astfel încât completurile colegiale să fie compuse dintr-unul din cei doi judecători din secția penală și un judecător din secția civilă desemnat special în acest sens, cu acordul lor, a fost impusă de situația excepțională în care se află și în prezent Tribunalul Călărași, situație care nu prezintă nicio perspectivă reală de îmbunătățire, de necesitatea respectării principiului specializării judecătorului, dar și de limitările în decizia colegiului de conducere al Tribunalului Călărași pe care le impune Hotărârea intermediară nr. 14/2020 pronunțată la 19.05.2020 de Tribunalul Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2020, definitivă prin Decizia civilă nr. 480/2020 pronunțată la 07.07.2020, prin care s-a dispus suspendarea Hotărârii nr. 3/10.02.2020 a Tribunalului Călărași - Colegiul de Conducere până la pronunțarea instanței de fond. Cum Dosarul de fond nr. x/2020 în care a fost pronunțată această hotărâre, aflat în prezent pe rolul Tribunalului Vrancea, nu a fost încă soluționat, iar Colegiul de conducere este parte în acest dosar, soluția provizorie din hotărârea de suspendare a actului administrativ reprezentat de Hotărârii nr. 3/10.02.2020 a Tribunalului Călărași - Colegiul de Conducere se impune ca obligatorie și în prezent pentru orice măsură cu conținut identic sau similar pe care ar urma să o ia Colegiul de conducere al Tribunalului Călărași.
În urma analizei în limitele arătate, Colegiul de conducere, examinând posibilitățile existente a constatat că, urmare Hotărârii intermediare nr. 14/2020 pronunțată la 19.05.2020 de Tribunalul Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2020, nu se poate dispune prin hotărâre desemnarea, fără acordul expres, a unuia sau mai multor judecători ai secției civile care să intre în compunerea unui complet care să judece cauze penale în fond sau contestație, o eventuală hotărâre identică sau similară ca efecte cu Hotărârea nr. 3/10.02.2020 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Călărași urmând a fi suspendată de drept, conform regulilor instituite prin art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, Colegiul de conducere al Tribunalului Călărași a analizat posibilitatea aplicării dispozițiilor legale și din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești de a trece unul sau mai mulți judecători din secția civilă în secția penală, chiar și fără acordul acestora, ocazie cu care s-a constatat că volumul de activitate al secției civile la acel moment raportat la numărul de judecători care funcționează în această secție nu permitea o astfel de acțiune.
S-a mai constatat în acest context că la momentul analizei în secția civilă funcționau 9 judecători, dintre care 2 au formulat cereri de pensionare (una fiind deja admisă de secția pentru judecători a CSM), unul este detașat în cadrul CSM, iar un alt judecător este suspendat în procedura disciplinară începând cu 22.02.2021, astfel că printr-o eventuală mutare a unui judecător din secția civilă în secția penală ar rămâne în cadrul acestei secții doar 4 judecători, număr evident insuficient pentru volumul de activitate existent în toate materiile de competența secției civile (civil, contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă, comercial, etc), dar și pentru constituirea a cel puțin două completuri de judecată în căile de atac (apel soluționat în completuri de 3 judecători și recurs).
La data de 07.04.2021, având în vedere necesitatea prevenirii unor situații de același tip cu cea din cauza de față, dar și formularea a două noi cereri de pensionare de către judecători din cadrul instanței, Colegiul de conducere al Tribunalului Călărași a decis să solicite un punct de vedere CSM și Colegiului de conducere al CAB cu privire la restructurarea secțiilor Tribunalului începând cu 01.05.2021.
Ulterior acestor hotărâri, situația de personal a secției civile a continuat să se deterioreze, astfel că, suplimentar aspectelor avute în vedere la luarea Hotărârilor nr. 12 din 09.03.2021 și nr. 13 din 26.03.2021, la momentul restituirii prezentei cauze de la Curtea de Apel unul dintre judecătorii din secția civilă a fost deja eliberat din funcție prin pensionare, iar alți doi judecători se află în situația în care cererile lor de pensionare au fost admise de secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii începând cu data de 01.05.2021, fiind înaintate către Președintele României pentru a se emite decretele de eliberare din funcție (de menționat că ulterior ședinței Colegiului din 28.04.2021 la care s-a efectuat această analiză cele două decrete de eliberare din funcție au fost semnate de președintele României la 29.04.2021 cu efect din 01.05.2021).
În consecință, a arătat că începând cu 01.05.2021 la nivelul Tribunalului Călărași, există o situație de personal absolut excepțională, întrucât secția penală funcționează efectiv cu un număr de doi judecători (din 5 posturi), iar secția civilă funcționează efectiv cu un număr de cinci judecători (din 14 posturi).
Cu toate acestea, în spiritul bunei colaborări care există între cele două secții ale Tribunalului Călărași și pentru a se asigura în continuare condițiile pentru judecarea cauzelor penale urgente, în cadrul ședinței Colegiului de conducere al instanței, prin Hotărârea nr. 19 din 28.04.2021, s-a decis menținerea soluției de constituire a completurilor colegiale de judecată constituite pentru judecarea contestațiilor în materie penală dintr-unul dintre cei doi judecători ai secției penale rămas în activitate și unul dintre cei doi judecători desemnați cu acordul lor din secția civilă, această soluție fiind singura care poate asigura în actualele circumstanțe, în principiu, constituirea a două completuri de judecată cu compunere diferită (cu evitarea, pe cât posibil, a cazurilor de incompatibilitate) și soluționarea la nivelul secției penale a tuturor tipurilor de cauze date prin lege în competența Tribunalului Călărași.
Prin aceeași hotărâre s-a luat act de acordul doamnelor judecător și au fost desemnate dna. jud. G. și dna. jud. F. din cadrul secției civile să facă parte din compunerea completurilor de judecată pentru judecarea contestațiilor în materie penală, în limitele acordului dat, exclusiv în completarea compunerii completului, ca al doilea judecător pe o perioadă limitată, de la 01.05.2021 până la 31.05.2021.
După restituirea de la Curtea de Apel București, prezentul dosar având ca obiect contestația inculpatului A. - măsuri și excepții dispuse de judecătorul de cameră preliminară a primit termen de judecată la 13.05.2021, dată la care în secția penală a Tribunalului Călărași funcționau doar 2 judecători, dna. jud. H. și dnul. jud. I. La această dată, pentru motivele și în circumstanțele arătate anterior, având în vedere că ambii judecători ai secției penale au soluționat contestații de competența judecătorului de drepturi și libertăți în prezenta cauză, fiind incompatibili să judece prezenta contestație, iar, potrivit regulilor stabilite de Colegiul de conducere al instanței, completul de judecare a contestației nu se poate constitui din doi judecători desemnați din cadrul secției civile, s-a constatat că nu se poate constitui legal un complet de judecată care să judece contestația, urmând a fi sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul competenței conferite acesteia de dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen.
Referitor la contextul în care a fost pronunțată soluția Curții de Apel București care a condus la prezenta soluție, a menționat că până la acest moment practica Curții de Apel București, într-o covârșitoare majoritate, este în sensul de a se desemna o altă instanță să judece cauzele în care situația este similară celei din prezenta cauză.
Față de situația de fapt expusă pe larg anterior, în condițiile în care Colegiul de conducere este împiedicat de o decizie a Tribunalului Galați dată într-un proces în care este parte, să emită o hotărâre similară celei a cărei executare a fost suspendată prin care să desemneze doi judecători din secția civilă, contrar voinței acestora, să constituie împreună un complet competent să judece prezenta contestație, și a împrejurării că nu i se poate impune Colegiului de conducere printr-o hotărâre a unei instanțe penale dată în conformitate cu disp. art. 68 alin. (91) C. proc. pen. să ia sau să nu ia anumite hotărâri și să emită sau să nu emită anumite acte administrative, iar potrivit dispozițiilor legale existente și a regulilor instituite de Colegiul de conducere al Tribunalului Călărași, în cauza de față nu poate fi constituit un complet de judecată format din doi judecători desemnați din secția civilă a Tribunalului Călărași care să judece prezenta cauză, instanța a constatat că prin efectul coroborat al încheierii pronunțate de Tribunalul Călărași la data de 12.04.2021 în Dosarul nr. x/2021 și Încheierii penale nr. 166/C pronunțată de Curtea de Apel București la 19.04.2021 în Dosarul nr. x/2021 cursul justiției este întrerupt în cauză, neexistând o regulă prin aplicarea căreia să se poată constitui legal un complet de judecată la nivelul Tribunalului Călărași.
Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind fixat termen de judecată la data de 25 mai 2021, Completul 5.
Examinând sesizarea formulată de Tribunalul Călărași privind întreruperea cursului justiției, Înalta Curte constată următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență în cazurile în care este instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiției este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel în cazurile prevăzute de lege.
Făcând un examen doctrinar, dar și jurisprudențial (Încheierea nr. 98 din 17 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, Încheierea nr. 224 din data de 20 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020), s-a constatat că se ivește un caz de întrerupere a cursului justiției, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) există o încălcare a normelor referitoare la competența funcțională a instanței judecătorești fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;
b) încălcarea a fost realizată de către o instanță de judecată sesizată cu soluționarea unei cauze;
c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanțe sau chiar a instanței care a încălcat norma procedural penală respectivă;
d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziții legale referitoare la declinarea competenței, conflictul de competență.
Întreruperea cursului justiției este o situație excepțională care constituie o împiedicare a desfășurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situație excepțională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunțarea unei soluții legale și fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop.
În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 68 alin. (9) C. proc. pen., potrivit cărora la instanțele care nu sunt organizate pe secții, în cazul în care se admite abținerea sau recuzarea și nu se poate desemna un judecător de la instanța competentă pentru soluționarea cauzei, judecătorul de la instanța ierarhic superioară desemnează o altă instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat declarația de abținere sau cererea de recuzare, din circumscripția aceleiași curți de apel sau din circumscripția unei curți de apel învecinate.
Potrivit art. 68 alin. (91) C. proc. pen. în cazul în care se admite abținerea sau recuzarea, dacă instanța competentă pentru soluționarea cauzei este organizată pe secții și nu se poate desemna un judecător de la secția corespunzătoare a acestei instanțe, soluționarea cauzei se realizează de o altă secție a aceleiași instanțe, care are aceeași specializare. Dacă nu există o secție cu aceeași specializare, judecătorul de la instanța ierarhic superioară desemnează o altă instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat declarația de abținere sau cererea de recuzare, din circumscripția aceleiași curți de apel sau din circumscripția unei curți de apel învecinate.
Sintetizând istoricul cauzei, se constată că prin Încheierea nr. 38/CO/12.04.2021 pronunțată de Tribunalul Călărași în Dosarul nr. x/2021, în baza art. 68 alin. (91) C. proc. pen., a dispus scoaterea cauzei de pe rol și sesizarea Curții de Apel București, în vederea desemnării unei instanțe egale în grad cu Tribunalul Călărași, care să soluționeze contestația formulată de către inculpatul A.
Prin Încheierea nr. 166/CP din data de 19.04.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, în temeiul art. 68 alin. (5) și alin. (91) C. proc. pen. s-a respins, ca nefondată, solicitarea formulată de Tribunalul Călărași vizând desemnarea unei instanțe egale în grad.
Dosarul nr. x/2021 a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Călărași, iar la termenul de judecată din data 13 mai 2021 s-a constatat că prin încheierea pronunțată de Tribunalul Călărași la data de 12.04.2021 și prin Încheierea nr. 166/CP din data de 19.04.2021 pronunțată de Curtea de Apel București s-a întrerupt cursul justiției în cauză, întrucât nu se poate constitui un complet de judecată care să judece contestația formulată de inculpatul A.
În baza art. 40 alin. (4) C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa cazul de întrerupere a cursului justiției incident.
Examinând, în aceste coordonate, actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că potrivit procesului-verbal din data de 31.03.2021 aflat la dosarul Tribunalului Călărași, ambii judecători din componența completului de judecată învestit cu soluționarea contestației formulate de inculpatul A. sunt incompatibili să soluționeze cauza, întrucât în timpul urmăririi penale, au soluționat cereri de competența judecătorului de drepturi și libertăți.
Înalta Curte reține că în mod greșit Curtea de Apel București a apreciat în sensul că dispozițiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. constituie ultima ratio în materie de competență teritorială, urmând a fi aplicate numai în situații temeinic justificate, dintre cele indicate în textul legal. Mai exact, textul se aplică doar dacă în urma admiterii mai multor cereri de recuzare sau abținere, nu se poate (în mod absolut) desemna să judece cauza nici un judecător de la secția corespunzătoare a instanței solicitante ori de la altă secție cu aceeași specializare.
Dispozițiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. sunt de strictă interpretare, cauza putând fi judecată doar dacă Tribunalul Călărași ar fi fost organizat pe secții și, dacă nu se putea desemna un judecător de la secția corespunzătoare a acestei instanțe, soluționarea se putea realiza de o altă secție a aceleiași instanțe, care are aceeași specializare. Or, în cadrul Tribunalului Călărași nu există o secție cu aceeași specializare din care să poată fi desemnat un judecător, în cadrul acestei instanțe nu poate fi constituit un complet de judecată care să soluționeze cauza contestația inculpatului A.
Într-adevăr, dispozițiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen. trebuie corelate cu cele ale art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora în mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții.
În acest sens, Colegiul de conducere din cadrul Tribunalului Călărași a adoptat Hotărârea nr. 3 din data de 10.02.2020, prin care a stabilit judecători de rezervă din cadrul secției civile pentru soluționarea cauzelor penale, aceștia urmând a judeca toate cauzele stabilite în competența judecătorului de cameră preliminară și judecata în fond, atribuite completelor de la secția penală.
Însă, efectele acestei hotărâri au fost suspendate prin Hotărârea intermediară nr. 14 din 19.05.2020, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 480 din 07.07.2020 a Curții de Apel Galați, apreciindu-se că în materia repartizării judecătorilor pentru soluționarea cauzelor penale, C. proc. pen. reprezintă legea specială, iar Legea nr. 304/2004 reprezintă legea generală. Astfel, a reținut că în baza principiului de drept "specialia generalibus derogant" repartizarea judecătorilor urmează a fi făcută conform art. 68 alin. (91) C. proc. pen.
Față de împrejurarea că la acest moment, Colegiul de conducere al Tribunalului Călărași este împiedicat de hotărârea intermediară anterior amintită, să emită o hotărâre similară celei a cărei executare a fost suspendată, precum și față de faptul că nu există o secție cu aceeași specializare la Tribunalul Călărași din care să poată fi desemnat un judecător, astfel cum prevăd dispozițiile art. 68 alin. (91) C. proc. pen., Înalta Curte constată că în cadrul acestei instanțe nu poate fi constituit un complet de judecată care să soluționeze Dosarul nr. x/2021.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 40 alin. (4) C. proc. pen., va constata întrerupt cursul justiției în Dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Călărași, secția Penală, privind pe contestatorul A.
Va trimite cauza în vederea soluționării cauzei Tribunalului Ialomița, secția penală.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Constată întrerupt cursul justiției în Dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Călărași, secția penală, privind pe contestatorul A.
Trimite cauza în vederea soluționării cauzei Tribunalului Ialomița, secția penală.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2021.