ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 04 ianuarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Dolj și Tribunalul Militar Timișoara, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2023 din data de 19.06.2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de: deținere de droguri de risc (cannabis), fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

După înregistrarea pe rolul Tribunalului Dolj, cauza a urmat procedura de cameră preliminară, fiind creat primul dosar asociat, nr. x/2023

Prin încheierea din data de 06.09.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Dolj a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul emis la data de 19.06.2023 în dosarul penal nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.

În cauză a fost stabilit primul termen de judecată la data de 02.11.2023 când instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței după calitatea persoanei a Tribunalului Dolj.

Prin sentința nr. 511 din data de 02.11.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Dolj – secția penală, în temeiul art. 50 raportat la art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței determinată de calitatea persoanei a Tribunalului Dolj, excepție invocată din oficiu, în cauza penală privind pe inculpatul A. , trimis în judecată în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infacțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din C. pen. și deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

A fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar Timișoara.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Dolj a reținut că, în cauză, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. - din cadrul U.M. 01043 Craiova, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din C. pen. și deținere fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Conform art. 37 din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

Întrucât infracțiunile prevăzute de art. 335 alin. (2) din C. pen. și art. 336 alin. (1) din C. pen. nu sunt date în competența altei instanței, iar inculpatul are calitatea de militar, în temeiul art. 50 raportat la art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței determinată de calitatea persoanei a Tribunalului Dolj, excepție invocată din oficiu, în cauza penală privind pe inculpatul A. și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar Timișoara.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Militar Timișoara la data de 19.12.2023.

Prin sentința penală nr. 49 din data de 20.12.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Militar Timișoara a admis excepția de necompetență după calitatea persoanei, invocată din oficiu de instanță.

În baza dispozițiilor art. 50 din C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a cauzei penale privind pe inculpatul sold. A. în favoarea Tribunalului Dolj.

În temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Militar Timișoara și Tribunalul Dolj și, în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (2) din C. proc. pen. a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță ierarhic superioară comună, în vederea soluționării conflictului de competență.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

În esență, Tribunalul Militar Timișoara a reținut că, potrivit art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe, iar conform art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., competența pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii [...].

Potrivit art. 48 alin. (1) din C. proc. pen., când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când: a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului; b) s-a dat citire actului de sesizare a instanței.

Din cuprinsul sentinței penale nr. 511/02.11.2023 pronunțată de Tribunalul Dolj, rezultă că excepția necompetenței după calitatea persoanei a Tribunalului Dolj a fost invocată din oficiu de instanță după parcurgerea procedurii de cameră preliminară.

Conform art. 342 din C. proc. pen., obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar conform art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., dacă apreciază că instanța sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit art. 50 și 51, care se aplică în mod corespunzător.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 47 din C. proc. pen., excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive, iar excepția de necompetență materială sau după calitatea persoanei a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești.

Raportat la dispozițiile anterior menționate, Tribunalul Militar Timișoara a apreciat că s-a depășit momentul până la care Tribunalul Dolj se putea desesiza și putea să invoce din oficiu excepția de necompetență după calitatea persoanei, având în vedere că această instanță nu este nici inferioară și nici superioară celei competente, ci egală în grad cu Tribunalul Militar Timișoara.

În aceste condiții, s-a apreciat că, prin rămânerea definitivă a încheierii de cameră preliminară, Tribunalul Dolj și-a câștigat competența, inclusiv după calitatea persoanei, de a judeca prezenta cauză, chiar dacă inculpatul este militar, nefiind incident cazul de competență absolută.

Față de aceste considerente, Tribunalul Militar Timișoara a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 29.12.2023.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Militar Timișoara.

Astfel, se observă că, potrivit art. 37 alin. (1) din C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.

Din analiza acestor dispoziții legale se observă că legiuitorul a stipulat în mod expres și fără echivoc faptul că tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel, respectiv, atât infracțiunile comise în legătură cu serviciul, cât și cele comise în afara serviciului.

Cu alte cuvinte, competența de a judeca în primă instanță este stabilită exclusiv după calitatea persoanei, de militar, indiferent dacă infracțiunea a fost săvârșită sau nu în legătură cu îndatoririle de serviciu ale militarului.

Înalta Curte constată că inculpatul A., militar în cadrul U.M. 01043 Craiova, avea această calitate (militar - soldat gradat profesionist) și la momentul săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2023 din data de 19.06.2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, respectiv deținere de droguri de risc (cannabis), fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În aceste condiții, având în vedere calitatea inculpatului A. de militar activ și gradul acestuia (soldat), competența pentru a soluționa cauza în care a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor anterior menționate, aparține Tribunalului Militar Timișoara.

În continuare, Înalta Curte reține că jurisprudența relevantă pentru cauza de față se prezintă după cum urmează:

a) În condițiile art. 51 C. proc. pen., s-a constatat intervenit conflictul negativ de competență între două instanțe civile, în raport de competența teritorială, și, fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că același judecător din cadrul unei Judecătorii a reținut, în faza camerei preliminare, prin hotărâre care a rămas definitivă, că Judecătoria respectivă este competentă să soluționeze cauza, iar apoi, la judecata pe fond, a pus în discuție, din oficiu, competența teritorială a Judecătoriei în soluționarea cauzei penale.

Înalta Curte a constatat că, deși legiuitorul a prevăzut posibilitatea invocării excepției necompetenței teritoriale până la începerea cercetării judecătorești, din examinarea dispozițiilor art. 47 alin. (3), cu referire la alin. (2) al aceluiași articol din C. proc. pen., textul nu poate fi interpretat în sensul în care permite o verificare repetată a acestei chestiuni. În cauză, se constată că aspectele referitoare la competență au fost lămurite în procedura camerei preliminare, astfel că nu mai puteau fi repuse în discuție, deoarece erau dezlegate cu caracter definitiv. (ÎCCJ, s.pen., încheierea nr. 1 din 05 ianuarie 2021, dosar nr. x/2019)

b) Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în raport de competența după calitatea persoanei, între o instanță militară și o instanță civilă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că, ulterior procedurii de cameră preliminară în fața unei instanțe militare, a intervenit un fapt juridic nou, un ordin de trecere în rezervă pentru motive medicale, depus de către apărare anterior citirii actului de sesizare în fața instanței militare, astfel că a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței civile. (ÎCCJ, s.pen., încheiere nr. 332 din 30 mai 2023, dosar nr. x/2022)

Diferența față de spețele ce preced, decurge din faptul că prin rechizitoriul nr. x/2023 s-a dispus la data de 19 iunie 2023 conform art. 329 C. proc. pen. raportat la art. 37 alin. (1) C. proc. pen. și art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., trimiterea dosarului către Tribunalul Militar Timișoara, Rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior. La data de 20.06.2023, dosarul a fost trimis prin adresa către Tribunalul Dolj, în baza art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. și art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Față de cele ce preced, având în vedere calitatea inculpatului, competența de soluționare a cauzei, revine, astfel cum s-a dispus sesizarea prin rechizitoriu, Tribunalului Militar Timișoara.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Tribunalului Militar Timișoara, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 ianuarie 2024.