ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 164/2024

Ședința publică din data de 22 februarie 2024

Asupra recursului de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (1), (2) din C. proc. pen., art. 99 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la prev. art. 16 alin. (1), (2) din Constituția României, art. 100 alin. (1), (4) din C. proc. pen. și art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 24 din Constituția României, excepție ridicată de către petenta A. în același dosar nr. x/2023, aflat pe rolul Curții de Apel Bacău.

În esență, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a reținut că dosarul are ca obiect plângerea formulată, în temeiul art. 340 din C. proc. pen., de petenta A. împotriva ordonanței de clasare emisă de procuror în dosarul penal nr. x/P/2203 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, din 30.05.2023, menținută prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 53/II/2/2023 din 30.06.2023, iar dispozițiile legale criticate, respectiv art. 97 alin. (1), (2) din C. proc. pen., art. 99 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la prev. art. 16 alin. (1), (2) din Constituția României, art. 100 alin. (1), (4) din C. proc. pen. și art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 24 din Constituția României, nu au legătură cu modalitatea de rezolvare a acestei sesizări, petenta fiind, de fapt, nemulțumită de soluția legislativă prevăzută în fiecare din textele de lege criticate.

Verificând, din această perspectivă, solicitarea formulată de petenta A. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (1), (2) din C. proc. pen., art. 99 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la prev. art. 16 alin. (1), (2) din Constituția României, art. 100 alin. (1), (4) din C. proc. pen. și art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 24 din Constituția României, curtea a constatat că cererea întrunește doar o parte din condițiile instituite de lege pentru admisibilitatea acesteia. Astfel, excepția a fost invocată în fața unei instanțe de judecată învestită cu soluționarea unei plângeri (Curtea de Apel Bacău), de către o persoană având calitatea de petent în acea cauză, iar textul de lege criticat nu a fost declarat anterior ca fiind neconstituțional.

În continuare, a reținut că, prin excepția invocată se pune în discuție constituționalitatea unei dispoziții din C. proc. pen., act normativ ce îndeplinește condiția unui act de reglementare primară, care nu a fost abrogat nici expres și nici tacit, fiind în vigoare la data sesizării instanței și textele menționate nu au fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

În ceea ce privește examenul legăturii cu cauza, Curtea de Apel Bacău a apreciat că acesta trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care invocă excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are asupra soluției ce poate fi pronunțată în speță. În acest sens, s-a constatat că dispozițiile criticate se referă generic la "proba și mijloace de probă", "sarcina probei", "administrarea probelor", la soluționarea plângerii prin încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară pronunță una din soluțiile prevăzute la alin. (6) și alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7

1

) ale aceluiași articol, fără ca petenta să motiveze de ce aceste texte de lege ar încălca dispozițiile constituționale menționate.

Astfel, instanța a reținut că petenta, în cuprinsul cererii de sesizare a Curții Constituționale a arătat că "Primul procuror a dispus soluția de clasare fără a citi plângerea întrucât aceasta este prinsă în capsă și aruncată într-un dosar"…, acesta "A respins toate probele depuse de mine" și deci "procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nu a afectuat nicio cercetare în prezenta cauză" iar "procurorul de cameră preliminară achiesează la soluție ca fiind temeinică și legală" "eu nu mai exist ca parte vătămată deși am fost audiată ca parte vătămată și până în prezent sunt deposedată de moștenire ce provine de al defunctul meu tată. Nu s-a încuviințat cererea de ajutor public judiciar prin desemnarea unui avocat din oficiu."

Totodată, judecătorul de cameră preliminară a reținut că obiectul dosarului în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl constituie plângerea formulată de petenta A. împotriva soluției de clasare dispusă de procuror, a cărei rezolvare presupune analizarea actelor dosarului în vederea stabilirii existenței sau inexistenței unor indicii rezonabile sau elemente probatorii de natură a releva acuzațiile penale aduse prin sesizare, raportat printre altele și la dispozițiile articolelor criticate - art. art. 97 alin. (1) și (2), art. 99 alin. (1), art. 100 alin. (1) și (4) și art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., care se referă generic la "proba și mijloace de probă", "sarcina probei", "administrarea probelor", la soluționarea plângerii prin încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară pronunță una din soluțiile prevăzute la alin. (6) și alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7

1

) ale aceluiași articol, însă petenta - deși a indicat art. 16 din Constituția României - Egalitatea în drepturi"(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări" nu a înțeles să motiveze de ce aceste texte de lege ar încălca dispozițiile constituționale menționate și art. 24 din Constituția României."(1) Dreptul la apărare este garantat.(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu." - nu a motivat în concret de ce textele criticate încalcă dispozițiile constituționale, în realitate petenta fiind, nemulțumită de soluția legislativă prevăzută în fiecare din textele de lege criticate și de modalitate concretă de soluționarea a plângerii - or legalitate și temeneicia asupra soluției de clasare dispusă prin ordonanța procurorului nr. 13/P/2203 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău din 30.05.2023 menținută prin ordonanța procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 53/II/2/2023 din 30.06.2023, formează chiar obiectul plângerii formulate de către petentă în temeiul art. 340 și urm. din C. proc. pen., care presupune o operațiune de judecată și deliberare ce se va materializa într-o încheiere pronunțată în baza art. 341 alin. (5

1

) din C. proc. pen., potrivit cărora, " Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate").

În consecință, s-a apreciat că aspectele menționate de petentă nu reprezintă, în concret, veritabile critici de neconstituționalitate, ci critici privind legalitatea și temeinicia soluției de clasare dispusă de procuror, care însă nu pot fi analizate și soluționate, astfel cum dorește autoarea excepției, printr-o hotărâre a instanței de contencios constituțional, în acest sens pronunțându-se și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 212 din 07 aprilie 2022, potrivit căreia, instanța de contencios constituțional nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii, acestea urmând a fi soluționate de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de către instanța de judecată. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judcății, cât și, în speță, aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt de competența instanțelor judecătorești.

Împotriva încheierii din data de 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2023 a formulat recurs petenta A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți, secția Penală la data de 05.02.2024.

În cauză a fost stabilit termen de judecată la data de 08 februarie 2024, când a fost încuviințată cererea de amânare a judecării formulată de recurenta petentă A. și s-a fixat termen la data de 22 februarie 2024.

La termenul acordat, Înalta Curte a pus în discuție pe cale de excepție, admisibilitatea și tardivitatea recursului formulat, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Examinând recursul, cu prioritate, sub aspectul admisibilității, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Înalta Curte reține și că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, hotărârea prin care instanța respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată numai cu recurs la instanța ierarhic superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.

În raport cu aceste dispoziții legale, în speță, se constată că petenta A. a exercitat calea de atac a recursului împotriva încheierii din data de 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate de aceasta.

Din verificările efectuate, Înalta Curte constată că, anterior, pe rolul instanței supreme, la data de 29 ianuarie 2024, a fost înregistrat, sub nr. x/2023/a1, un alt recurs vizând soluția pronunțată prin încheierea din data de 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, soluționat la data de 01 februarie 2024, prin decizia nr. 90 (prin care a fost respins, ca tardiv, recursul formulat).

Or, o cauză care a fost soluționată definitiv nu poate fi reevaluată prin prisma unei căi de atac declarate ulterior.

În acest context, văzând că încheierea recurată a rămas definitivă, prin respingerea recursului formulat inițial, ca tardiv, la data de 01 februarie 2024, Înalta Curte apreciază că nu se va putea examina în raport cu argumentele invocate de petentă.

Totodată, Înalta Curte apreciază că excepția tardivității urmează a nu mai fi analizată, dat fiind împrejurarea că evaluarea admisibilității unei căi de atac primează, după depășirea acestei etape, instanța putând proceda la examinarea acesteia.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din data de 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din data de 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 februarie 2024.