ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 56/2024

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 03.05.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A., solicitând instanței să dispună: 1. obligarea pârâtei la plata sumei de 135.557,60 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate efectiv în temeiul Contractului subsecvent de servicii de proiectare nr. 592/18.11.2015, servicii cuantificate conform următoarelor facturi fiscale:

- Factură fiscală nr. x/13.10.2021 scadentă la data de 12.11.2021 în valoare de 125.426 RON;

- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare de 1428 RON;

- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 1428 RON;

- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 4926,60 RON;

- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 66 RON;

- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 93 RON;

- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 140 RON;

- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 60 RON;

- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 120 RON;

- Factură fiscală nr. x/14.10.2021 scadentă la data de 13.11.2021 în valoare totală de 120 RON;

- Factură fiscală nr. x/15.10.2021 scadentă la data de 14.11.2021 în valoare totală de 1750 RON;

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1350, art. 1521, art. 1522 și urm. C. civ., art. 194, art. 351, art. 265 și urm., art. 272 și urm., art. 292 și urm., și art. 453 C. proc. civ., O.U.G. nr. 34/2006 .

Prin sentința nr. 472/2022 din 29 noiembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Sibiu – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantă și obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 135.557,60 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în temeiul contractului subsecvent de servicii de proiectare nr. 592/18.11.2015, suma de 11.435,97 RON, reprezentând penalități de întârziere calculate de la scadența facturilor emise în perioada 13.10-15.10.2021 și până la data de 05.05.2022, penalități de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 06.05.2022 și până la data plății efective, precum și suma de 17.940 RON, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel pârâta.

Prin decizia nr. 144/2023 din 11 aprilie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Alba - Iulia, secția a II-a civilă a respins apelul promovat de apelanta-pârâtă și a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 7.500 RON, cheltuieli de judecată parțiale în apel către intimata-reclamantă.

II. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE MEDIAȘ S.N.T.G.N.–TRANSGAZ S.A.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție– secția a II-a civilă, la data de 24.07.2023, sub nr. x/2022.

III. Procedura de soluționare a recursului

Cu titlu prealabil, se reține că prezentul proces este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 03 iunie 2022, deci după intrarea în vigoare a acestei legi.

Prin rezoluția din 09 octombrie 2023, a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, s-a fixat termen pentru judecarea recursului, la data de 18 ianuarie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.

IV. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:

Prezentul recurs este îndreptat împotriva deciziei nr. 144/2023 din 11 aprilie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Alba - Iulia–Secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022, prin care s-a respins apelul formulat de către apelanta- pârâtă Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Mediaș S.N.T.G.N.–Transgaz S.A. împotriva sentinței nr. 472/2022 pronunțate de Tribunalul Sibiu, în contradictoriu cu intimata - reclamantă A. S.R.L., obiectul litigiului fiind reprezentat de un contract de achiziție publică, respectiv Acordul cadru de servicii de proiectare nr. 362/17.07.2015.

Față de obiectul litigiului și de temeiul juridic al pretențiilor, reiese că suntem în prezența unei cauze care decurge din executarea unui contract de achiziție publică.

Potrivit art. 27 din C. proc. civ., "hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul".

Prin urmare, regimul juridic al căilor de atac este determinat de legea în vigoare la data începerii procesului.

În același timp, potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".

La alin. (2) al aceluiași text, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, se prevede că "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.".

În privința litigiilor de natura celui de față, dispozițiile art. 53 alin. (1)

1

din Legea nr. 101/2016, prevăd în mod expres faptul că "Litigiile și cererile care decurg din executarea contractelor administrative și cele care decurg din rezilierea, rezoluțiunea, denunțarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziție publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul.

"Hotărârea pronunțată în cazul litigiilor prevăzute la art. 53 alin. (1)

1

poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanța ierarhic superioară. Apelul este soluționat de urgență și cu precădere, într-un termen ce nu va depăși 30 de zile de la data sesizării legale a instanței", conform alin. (3)

1

al art. 55 din aceeași lege.

Rezultă așadar că hotărârea pronunțată în apel de către Curtea de Apel Alba- Iulia este definitivă, întrucât prevederile art. 55 alin. (3)

1

din Legea nr. 101/2016 înlătură în mod expres posibilitatea atacării cu recurs a hotărârilor pronunțate în cereri din materia achizițiilor publice.

Față de considerentele expuse, raportat la conținutul prevederilor legale în vigoare la data declanșării prezentului litigiu, referitoare la soluționarea litigiilor în materia contractelor de achiziție publică, excepția inadmisibilității recursului apare ca fiind întemeiată.

Mențiunea "cu drept de recurs" din cuprinsul deciziei recurate nu conduce la deschiderea căii de atac a recursului, întrucât recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac.

Relevant în acest sens este art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., conform căruia "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Deopotrivă, nu se poate aprecia că respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă ar fi de natură să încalce dreptul de acces la justiție al recurentului, consacrat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de Constituția României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând în Cauza Botten împotriva Norvegiei că modalitatea de aplicare a art. 6 depinde de caracteristicile procedurii în justiție, de întreaga procedură internă și de rolul cuvenit instanțelor în ordinea juridică internă, urmând să se țină seama de natura situației de drept intern, de competența instanțelor, de modul în care interesele reclamantului au fost expuse și prezentate în fața instanței și, în special, de natura problemei pe care aceasta a trebuit să le soluționeze.

Prin urmare, de vreme ce recurenta a beneficiat de o judecată în primă instanță, precum și în calea de atac prevăzută de lege, nu se poate susține că prin respingerea recursului ca inadmisibil i s-ar îngrădi accesul la justiție, în condițiile în care hotărârea atacată este, potrivit dispozițiilor legale enunțate, definitivă.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 raportat la art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentă.

Cu privire la cererea de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține că intimata A. S.R.L. a depus dovezi care atestă efectuarea cheltuielilor de judecată solicitate prin întâmpinare, cu titlul de onorariu de avocat, conform documentelor justificative aflate la dosar .

Fiind făcută dovada efectuării acestor cheltuieli, astfel cum impune art. 452 C. proc. civ., și reținând culpa procesuală a recurentei în prezenta cale de atac, Înalta Curte va dispune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 11.500 RON către intimata - reclamantă A. S.R.L., conform art. 453 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE MEDIAȘ S.N.T.G.N.–TRANSGAZ S.A. împotriva deciziei nr. 144/2023 din 11 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Alba- Iulia – secția a II-a civilă, ca inadmisibil.

Obligă recurenta-pârâtă Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Mediaș S.N.T.G.N.–Transgaz S.A. să plătească intimatei-reclamante A. S.R.L. suma de 11.500 RON, cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2024.