ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 436/2024

Prin cererea înregistrată la 5 noiembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Galați – secția civilă, reclamanta A. S.A. a solicitat obligarea pârâtului B. să-i restituie suma de 1.875 Euro, reprezentând plată nedatorată, la care să se adauge dobânda legală penalizatoare de la data formulării acțiunii și până la restituirea debitului. La 20.02.2019, Judecătoria Galați – secția civilă, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei până la soluționarea dosarului nr. x/2015 al Tribunalului București – secția a V-a civilă. La 01.07.2020 C., în calitate de parte în contractul bancar nr. x din 31.05.2007, a formulat o cerere de intervenție, solicitând obligarea reclamantei să-i restituie suma de 1.875 euro, ce formează obiectul prezentei cauze. Prin încheierea din 10.07.2020, instanța a calificat cererea de intervenție ca fiind una reconvențională, iar prin încheierea din 11.09.2020, a admis excepția netimbrării cererii reconvenționale. Prin sentința civilă nr. 4424 din 30.09.2020, Judecătoria Galați – secția civilă a admis acțiunea și a obligat pârâtul la restituirea către reclamantă a sumei de 1.875 euro, la cursul B.N.R. din ziua plății și a dobânzii legale aferente debitului începând cu 05.11.2018 și până la data plății efective. De asemenea, a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3.857,28 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. La 02.11.2020 C. a formulat o cerere de completare a sentinței civile nr. 4424/2020, în ceea ce privește cererea sa de intervenție, care a fost respinsă prin încheierea din 02.03.2021, pronunțată de Judecătoria Galați – secția civilă.

Împotriva încheierilor din 20.02.2019, 10.07.2020 și 11.09.2020, cât și a actelor subsecvente, inclusiv a sentinței civile nr. 4424/2020, pârâtul a declarat apel principal, iar C. a declarat apel principal și apel provocat. Totodată, acesta din urmă a declarat apel și împotriva încheierii din 02.03.2021. La 11.11.2021 C. a formulat o cerere de intervenție principală în apel. Prin încheierea din 09.06.2022, Tribunalul Galați – secția civilă, printre altele, a respins cererea de intervenție principală. Prin decizia civilă nr. 567/A din 25.07.2022, Tribunalul Galați – secția a II-a civilă a respins ca nefondate apelul declarat de pârât împotriva încheierii din 20.02.2019 și apelul declarat de C. împotriva încheierii din 02.03.2021, a admis apelul principal promovat de pârât și apelurile principal și provocat declarate de C. împotriva încheierilor din 10.07.2020, 11.09.2020, cât și a actelor subsecvente, inclusiv a sentinței civile nr. 4424/2020, pe care le-a anulat și a trimis cauza primei instanțe pentru continuarea judecății de la momentul la care trebuie analizată formal, material și cu privire la timbraj cererea de intervenție principală formulată de C., iar dacă aceasta este conformă, instanța de fond trebuie să pună în discuția părților admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție, urmând ca după acest moment să se continue soluționarea acțiunii principale și administrarea de probatorii.

Împotriva încheierii din 09.06.2022 și a deciziei din apel, C. a declarat recurs principal, iar pârâtul a declarat recurs incident și recurs provocat. La 14.10.2022 C. a formulat o cerere de renunțare la judecata cauzei. C. a formulat la 17.10.2022 o cerere de recuzare a completului de judecată învestit cu soluționarea recursurilor, C2R, compus din domnii judecători D., E. și F., și la 31.10.2022 a completului de judecată, C1-C+MF, format din domnii judecători G., H. și I.. Prin încheierea din 31.10.2022, Curtea de Apel Galați – secția a II-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea de recuzare a judecătorilor G., H. și I., a anulat ca netimbrată cererea de recuzare a membrilor completului de judecată învestit cu soluționarea recursurilor și, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ., a aplicat petentului C. o amendă judiciară de 300 RON. Prin decizia nr. 13/R din18.01.2023, Curtea de Apel Galați – secția a II-a civilă a luat act de renunțarea la judecata recursului declarat de C., a respins recursul incident și recursul provocat declarate de pârât, ca rămase fără efect și a respins ca neîntemeiată cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva încheierii din 31.10.2022 și a deciziei din recurs, C. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre o nouă judecată curții de apel. Prin decizia nr. 2098 din 12 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, s-a luat act de renunțarea la judecarea recursurilor declarate împotriva încheierii din 31.10.2022 și a deciziei nr. 13R/18.01.2023, pronunțate de Curtea de Apel Galați – secția a II-a Civilă, în contradictoriu cu intimații A. S.A. și B.. De asemenea, a fost obligat recurentul la plata către intimata A. S.A. a sumei de 2.360,39 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, recurentul C. a formulat la 28 decembrie 2023 contestație în anulare, prin care a solicitat anularea deciziei atacate. În motivare, contestatorul susține că dezlegarea dată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât instanța nu a observat că acesta a renunțat doar la judecarea recursului împotriva încheierii din 31.10.2022. Prin întâmpinarea înregistrată la 15 februarie 2024, intimata A. S.A. a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. Dosarul a fost înregistrat la 29 decembrie 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția a II-a civilă, sub nr. x/2023, fiind fixat termen la 29 februarie 2024. Înalta Curte, luând în analiză, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția netimbrării contestației în anulare, invocată din oficiu, urmează a anula, ca netimbrată, calea extraordinară de atac pentru considerentele ce succed. Conform art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, contestatorul avea obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, însă acesta nu s-a conformat. Potrivit dispozițiilor art. 1 din același act normativ, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice și se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată. Art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege". De asemenea, potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege" iar conform alin. (2), în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării. Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 197 C. proc. civ., "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată în condițiile legii". În aplicarea acestor dispoziții legale, Înalta Curte constată că autorul contestației în anulare nu a timbrat calea extraordinară de atac formulată, deși a fost citat cu mențiunea de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, sub sancțiunea anulării cererii, potrivit dovezii aflate la dosarul de recurs. Mai mult, acesta nu a uzat nici de posibilitatea legală de a formula cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în condițiile legii. Constatând că până la termenul din 29 februarie 2024 contestatorul nu s-a conformat obligației de timbrare a căii extraordinare de atac, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte urmează să aplice sancțiunea prevăzută de art. 197 C. proc. civ. și să anuleze, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul C. împotriva deciziei nr. 2098 din 12 octombrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.