ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 431/2024

Ședința publică din data de 29 februarie 2024

Asupra recursurilor, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 81/LP din 14.04.2022, Tribunalul Bihor a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. S.R.L. și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 120.000 Euro, în echivalent RON la cursul BNR de la data plății, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 23.04.2021 până la data plății efective a debitului.

A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 14.517,40 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata A. S.R.L. a solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat de B., iar cu titlu de apel incident a solicitat schimbarea în parte a considerentelor hotărârii atacate, doar în ceea ce privește starea de fapt reținută în pagina a 7- a paragraful 6 teza finală, 7 și 8, cu consecința înlăturării acestor considerente din conținut și reținerii lipsei vreunei culpe în ceea ce privește fostul soț și a restituirii vreunei sume de bani către acesta.

Prin decizia nr. 137/2023 - A din 27 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea – secția a II-a civilă, s-a admis apelul principal declarat de pârâta B., a fost schimbată decizia atacată în sensul că a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 86.147 Euro, în echivalent în RON la cursul BNR de la data plății, la care se va adăuga dobânda legală calculată de la data de 23.04.2021 până la data plății efective a debitului.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 12.843 RON, cheltuieli de judecată în primă instanță.

A fost respins, ca nefondat, apelul incident formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva considerentelor aceleași sentințe și a fost obligată să plătească apelantei-pârâte suma de 4.718 RON, cheltuieli de judecată în apel.

3.1. Împotriva aceste decizii reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 7 și 8 C. proc. civ., prin care a solicitat casarea deciziei atacate și, în rejudecare, admiterea apelului incident și respingerea apelului principal.

În motivare, recurenta a susținut nelegalitatea deciziei recurate în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 7 C. proc. civ., deoarece instanța de judecată a încălcat regulile de procedură prevăzute la art. 209 alin. (1) și (2) C. proc. civ., hotărârea cuprinde motive contradictorii, străine de natura cauzei, fiind dată cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Totodată, a arătat că hotărârea este nelegală și în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din același cod, deoarece a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 187, art. 214 și art. 1254 C. civ., art. 15 din Legea nr. 31/1990.

3.2 La 6 decembrie 2023 pârâta B. a depus întâmpinare și recurs incident în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., prin care a solicitat casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În susținerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. recurenta-pârâtă a apreciat că motivarea instanței de apel este inexactă, în condițiile în care nu s-au avut în vedere toate circumstanțele de fapt și de drept anterioare încheierii contractului de vânzare-cumpărare, în raport de care restabilirea situației anterioare nu înseamnă restituirea prețului încasat din vânzarea ulterioară a imobilului către terți la 31 mai 2004.

În dezvoltarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a arătat că legea aplicabilă speței este C. civ. de la 1864 și nu Noul C. civ.

Prin încheierea din 26.10.2023, pronunțată în dosarul asociat nr. x/2021 a fost admisă cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.

De asemenea, încheierea din 08 februarie 2024, pronunțată în dosarul asociat nr. x/2021 a fost admisă cererea de ajutor public judiciar formulată de pârâtă.

În ședința de judecată din 29 februarie 2024, recurenta-reclamantă A. S.R.L. a depus o cerere de renunțare la judecata recursului în temeiul art. 406 C. proc. civ.

I. Examinând cu prioritate cererea de renunțare la judecata recursului formulată de recurenta-reclamantă A. S.R.L., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 9 alin. (3) teza I C. proc. civ. "în condițiile legii, partea poate, după caz, renunța la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuși dreptul pretins, poate recunoaște pretențiile părții adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, procesului, poate renunța la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri."

Totodată, potrivit art. 463 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., "achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre."

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că, prin cererea depusă la termenul de judecată din 29 februarie 2024, întemeiată greșit pe dispozițiile art. 406 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a solicitat instanței să ia act de renunțarea sa la judecata recursului.

Prin urmare, manifestarea expresă de voință, în sensul de a se renunța la judecata căii de atac exercitate, reprezintă un act de dispoziție formulat în termeni lipsiți de echivoc și care nu este supus cenzurii instanței de judecată, conform principiului disponibilității ce guvernează procesul civil potrivit art. 9 C. proc. civ.

De asemenea, potrivit art. 464 C. proc. civ. "(1) Achiesarea poate fi expresă sau tacită, totală ori parțială.(2) Achiesarea expresă se face de parte prin act autentic sau prin declarație verbală în fața instanței ori de mandatarul său în temeiul unei procuri speciale.(3) Achiesarea tacită poate fi dedusă numai din acte sau fapte precise și concordante care exprimă intenția certă a părții de a-și da adeziunea la hotărâre".

În cauză, se constată că actul de dispoziție nu a fost întocmit în formă autentică, astfel cum impune art. 464 alin. (2) C. proc. civ., cu toate acestea, intenția recurentei-reclamante de a renunța la calea de atac a recursului declarat în cauză este neîndoielnică, rezultând din cererea depusă în acest sens și din susținerile orale ale reprezentantului convențional la termenul de judecată din 29 februarie 2024.

Prin urmare, Înalta Curte constată că este certă intenția părții de a-și da adeziunea la hotărâre, manifestarea sa de voință, exprimată în scris, potrivit celor arătate anterior, reprezentând o achiesare tacită la decizia recurată, în aplicarea dispozițiilor art. 464 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 463 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecata recursului declarat de reclamanta A. S.R.L., împotriva deciziei nr. 137/2023 - A din 27 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Oradea – secția a II-a civilă.

II. Examinând recursul incident declarat de pârâta B., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 491 alin. (1) din C. proc. civ. "recursul incident și recursul provocat se pot exercita, în cazurile prevăzute la art. 472 și 473, care se aplică în mod corespunzător. Dispozițiile art. 488 rămân aplicabile", iar conform alin. (2) al aceluiași articol "prevederile art. 474 se aplică în mod corespunzător".

Totodată, se reține că în conformitate cu prevederile art. 472 alin. (2) C. proc. civ. "dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect".

Având în vedere caracterul accesoriu al recursului incident în raport cu recursul principal și faptul că recurenta-reclamantă a renunțat la judecata recursului principal, Înalta Curte constată că recursul incident formulat de pârâta B. a rămas fără efect.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 491 și art. 472 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul incident declarat de pârâta B., împotriva deciziei nr. 137/2023 - A din 27 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Oradea – secția a II-a civilă, ca rămas fără efect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de reclamanta A. S.R.L., împotriva deciziei nr. 137/2023 - A din 27 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Oradea – secția a II-a civilă.

Respinge recursul incident declarat de pârâta B., împotriva deciziei nr. 137/2023 - A din 27 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Oradea – secția a II-a civilă, ca rămas fără efect.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 februarie 2024.