ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 299/2024

HOTĂRÂRE

13.02.2024

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 299/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 13 februarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 6 iunie 2023 pe rolul Tribunalului Iași – secția I Civilă, sub număr de dosar x/2023, reclamantele A., B. și C. au chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Iași și Casa Teritoriala de Pensii Iași pentru a se dispune eliberarea de către Tribunalul Iași pentru fiecare a adeverințelor tip pentru restabilirea/recalcularea pensiei de serviciu în care baza de calcul a pensiei de serviciu să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată și în raport de:

a. Coeficienții de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A) din anexa la O.U.G. nr. 27/2006, stabiliți prin sentința civilă nr. 786/30.05.2008 a Tribunalului lași, irevocabilă prin decizia nr. 705/12.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2008, lămurită inițial prin încheierea din 19.08,2009 și ulterior prin încheierea pronunțată la data de 28.05.2020 în dosarul nr. x/2008 al Tribunalului lași, irevocabilă prin decizia nr. 19/23.07.2020 pronunțată de Curtea de Apel lași în dosarul nr. x/2008, pentru reclamantele A. (coeficient 19% la momentul stabilirii pensie și, apoi, coeficient 22.5% având în vedere calitatea de vicepreședinte al tribunalului la momentul eliberării din funcție) și B. (coeficient 19%) respectiv prin decizia nr. 468/28.04.2009 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2008, lămurită prin decizia nr. 59/26.02.2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2019, pentru reclamanta C. (coeficient 19%), precum și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

b. Valoarea de referință sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 28.02.2017, la care să se adauge sporurile cuvenite, potrivit art. 82 alin. (1) și art. 85 alin. 2 din Lg. 303/2004, pentru reclamantele A.. și B.

Reclamantele au mai solicitat obligarea Tribunalului Iași la plata de daune interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, cât și actualizarea cu indicele de inflație, aplicate asupra diferenței dintre pensia stabilită si recalculată inițial la momentul punerii în plată a deciziilor (data de 01.12.2022 când au fost eliberate din funcție prin pensionare) în baza adeverinței nr. x/29.11.2022, înlocuită prin adeverința nr. x/08.12.2022 pentru A., și a adeverinței nr. x/29.11.2022 pentru B. și adeverinței nr. x/04.08.2022 pentru C.., și cea cuvenită (în care baza de calcul a pensiei de serviciu să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată și în raport de coeficienții de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A) din anexa la O.U.G. nr. 27/2006), începând cu data eliberării din funcție prin pensionare, 01.12.2022 și până la data emiterii adeverinței tip cu stabilirea noii baze de calcul.

De asemenea, reclamantele au solicitat obligarea pârâtului Tribunalul Iași să comunice adeverințele-tip pentru restabilirea/recalcularea pensiei de serviciu în care baza de calcul a pensiei de serviciu să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată și în raport de coeficienții de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de Ia lit. A) din anexa la O.U.G. nr. 27/2006) Casei Județene de Pensii Iași, adeverințe care să înlocuiască:

- pentru reclamanta A., adeverința nr. x/19.05.2021, emisă de Tribunalul Iași, care a stat la baza stabilirii inițiale a pensiei; adeverința nr. x/29.11.2022, înlocuită prin adeverința nr. x/08.12.2022, emisă de Tribunalul Iași, care a stat la baza recalculării pensiei ia momentul eliberării din funcție prin pensionare.

- pentru reclamanta B.: adeverința nr. x/19.05.2021, emisă de Tribunalul Iași, care a stat la baza stabilirii inițiale a pensiei; adeverința nr. 8478/A/29.11.2622, emisă de Tribunalul Iași, care a stat la baza recalculării pensiei la momentul eliberării din funcție prin pensionare.

- pentru reclamanta C.: adeverința nr. x/19.05.2021, emisă de Tribunalul Iași, care a stat la baza atât a stabilirii inițiale a pensiei, cât și la momentul eliberării din funcție prin pensionare, când a fost pusă în plată decizia de pensie; pentru a se emite fiecărei reclamante o nouă decizie de pensie privind atât restabilirea, cât și recalcularea (recalculare doar pentru A.. și B.) pensiei de serviciu potrivit dispozițiilor Legii nr. 303/2004, valabile la momentul eliberării din funcție prin pensionare la 01.12.2022 prin Decretele Prezidențiale

Totodată, reclamantele au solicitat obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Iași ca, ulterior primirii adeverințelor-tip pentru restabilirea/recalcularea pensiei de serviciu în care, baza de calcul a pensiei de serviciu să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată și în raport de coeficienții de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A) din anexa la O.U.G. nr. 27/2006, să procedeze la restabilirea pensiei pentru fiecare reclamantă, începând cu data depunerii cererii de emitere a deciziei de pensionare, respectiv la recalcularea, pentru reclamantele A. și B., începând cu data eliberării din funcție prin pensionare, 1.01.2022, a pensiei de serviciu potrivit dispozițiilor stabilite de Legea nr. 303/2004, valabile la momentul eliberării din funcție prin pensionare, respectiv la data 1.12.2022, prin Decretele Prezidențiale și plata pensiei astfel recalculată.

În drept, reclamantele au invocat dispozițiile art. 82 și 85 din Legea nr. 303/2004, art. 2 din O.G. nr. 137/2000, art. 1531, 1535 C. civ., art. 40 lit. h) din Codul muncii, Normele metodologice de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Decizia nr. 23/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia CCR nr. 79/2016, art. 127 C. proc. civ., în ceea ce privește competența instanței.

Pârâta Casa Județeană de Pensii Iași a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritorial a Tribunalului Suceava în soluționarea dosarului, excepția disjungerii, excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010, excepția prematurității cererii de chemare în judecată, raportat la capătul de cerere referitor la restabilirea pensiei de serviciu începând cu data de 1.01.2022 și 1.12.2022, în sensul că reclamantele nu au prezentat mai întâi adeverințe la Casa Județeană de Pensii Iași, prin care să fi dovedit că instituția nu le-a stabilit corect drepturile de pensie care consideră că li s-ar cuveni la data de 1.1.2022 sau 1.12.2022 iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin încheierea de ședință din 7 martie 2023, pronunțată de Tribunalul Suceava – secția I Civilă în dosarul nr. x/2022, în baza art. 99 C. proc. civ., instanța a dispus disjungerea capătului 4 de cerere din acțiune, formulat în contradictoriu cu pârâta Casa Teritorială de Pensii Iași și formarea unui dosar separat pe rolul secției I Civile a Tribunalului Suceava, respectiv dosarul nr. x/2023.

Cu această ocazie nu s-a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Suceava în soluționarea capătului 4 de cerere. Abia la termenul următor din data de 25 aprilie 2023 instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Suceava și s-a pronunțat în acest sens.

Prin sentința civilă nr. 553 din 25 aprilie 2023 Tribunalul Suceava a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Suceava și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.

În motivare, Tribunalul Suceava a reținut că, față de mențiunile din încheierea de disjungere din data de 7 martie 2023, în dosarul nr. x/2022, cauza pendinte are ca obiect: obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Iași ca, ulterior primirii adeverințelor-tip pentru restabilirea/recalcularea pensiei de serviciu în care, baza de calcul a pensiei de serviciu să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată și în raport de coeficienții de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A) din anexa la O.U.G. nr. 27/2006, să procedeze la restabilirea pensiei pentru fiecare reclamantă, începând cu data depunerii cererii de emitere a deciziei de pensionare, respectiv la recalcularea, pentru reclamantele A. și B., începând cu data eliberării din funcție prin pensionare, 1.01.2022, a pensiei de serviciu potrivit dispozițiilor stabilite de Legea nr. 303/2004, valabile la momentul eliberării din funcție prin pensionare, respectiv la data 1.12.2022, prin Decretele Prezidențiale, și plata pensiei astfel recalculată.

Potrivit dispozițiilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.

Cum, reclamantele din prezenta cauză au domiciliul în mun. Iași, fiind înregistrate în evidențele Casei Județene de Pensii Iași cu plata pensiilor, s-a apreciat că, în speță, competența de soluționare a cererii de chemare în judecată aparține Tribunalului Iași.

Primind dosarul, Tribunalul Iași, la primul termen de judecată acordat, a pus în discuția contradictorie a părților excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași în soluționarea prezentei cauze invocată de reclamante și a acordat un singur termen de judecată pentru a se comunica precizările făcute în acest sens către pârâte și a se răspunde la excepția invocată.

S-a constatat că petitul acțiunii, capătul 4 de cerere reprezintă un capăt accesoriu de cerere care depinde de soluționarea capetelor principale de cerere prin care s-a solicitat obligarea pârâtului Tribunalul Iași să emită și să comunice adeverințele corecte în care să fie menționați și indicii de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A) din anexa la O.U.G. nr. 27/2006, respectiv, valoarea de referință sectorială de 605,225 RON începând cu data de 28.02.2017 la care să se adauge sporurile cuvenite.

În conformitate cu dispozițiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ., "cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120".

S-a arătat că, potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, "Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul", însă al patrulea capăt de cerere este accesoriu petitelor 1 și 3 de cerere cu privire la care Tribunalul Suceava a constatat că intră în competența sa teritorială de soluționare.

S-a mai reținut că Tribunalul Suceava a invocat excepția necompetenței teritoriale în soluționarea capătului 4 de cerere abia la următorul termen de judecată din data de 24.04.2023, după momentul la care părțile legal citate puteau pune concluzii pe fond, astfel încât și cu privire la acest petit de cerere era câștigată competența de soluționare de către Tribunalul Suceava.

Așa fiind, prin sentința civilă nr. 2087/2023 din 31 octombrie 2023 pronunțată de Tribunalul Iași – secția I Civilă fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competență de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava – secția I Civilă.

Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Suceava – secția I Civilă, competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin încheierea din 7 martie 2023, pronunțată de Tribunalul Suceava – secția I Civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a dispus disjungerea capătului 4 de cerere din acțiune, formulat în contradictoriu cu pârâta Casa Teritorială de Pensii Iași, și formarea unui dosar separat în care, la termenul de judecată următor, instanța urmând să pună în discuție excepția necompetenței Tribunalului Suceava.

La termenul din 25 aprilie 2023 Tribunalul Suceava a invocat excepția necompetenței sale teritoriale și, prin sentința civilă nr. 553 din 25 aprilie 2023, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.

Conform art. 131 C. proc. civ.: "(1) La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.

(2) În mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop."

Din punct de vedere procedural, instanța supremă constată că termenul stabilit la data de 7 martie 2023, la Tribunalul Suceava, are semnificația primului "termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii".

Așa fiind, invocarea excepției de necompetență teritorială de soluționare a cauzei ulterior acestui moment procesual nu mai este posibilă, având loc o consolidare a competenței procesuale în mod definitiv în privința instanței pe rolul căreia a fost introdusă cererea.

Împrejurarea că la acel termen de judecată, 7 martie 2023, prima instanță învestită a dispus disjungerea unui capăt de cerere nu poate echivala cu ipoteza excepțională conferită de prevederile alin. (2) al art. 131 C. proc. civ., nefiind necesare lămuriri ori probe suplimentare pentru stabilirea competenței.

Prin urmare, Tribunalul Suceava nu mai avea dreptul să pună ulterior (la termenul din 25 aprilie 2023) în discuție excepția necompetenței sale teritoriale, întrucât se fixase în mod definitiv competența de soluționare a cauzei în favoarea sa.

În raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea în favoarea Tribunalului Suceava – secția I Civilă.