ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 292/2024

Ședința publică din data de 13 februarie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 13 mai 2022 pe rolul Tribunalului Bihor – secția a II-a Civilă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele B. S.A. și pe intervenienta forțată C. solicitând obligarea pârâtei de rândul 1 la plata sumei de 30.000 euro cu titlu de daune materiale, 3.370 RON reprezentând diferența dintre veniturile nete realizate anterior producerii accidentului și cea primită cu titlu de concediu medical, 500.000 euro daune morale, 30.000 euro prejudiciu estetic și 300.000 euro prejudiciu de agrement, penalități de întârziere în cuantum de 0, 2 % pe zi calculate începând cu cea de-a unsprezecea zi de la data comunicării hotărârii definitive și până la plata ei efectivă, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea de ședință din 22 martie 2023, Tribunalul Bihor a dispus introducerea în cauză a Fondului pentru Garantare a Asiguraților, urmând a fi citat pentru termenul următor.

Prin sentința nr. 115/LP/2023 din 4 mai 2023, Tribunalul Bihor a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Fondului de Garantare a Asiguraților, invocată de pârâta B. S.A.; a admis în parte cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., intervenienta forțată C. și Fondul de Garantare a Asiguraților; a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 35.608,92 RON cu titlu de despăgubiri materiale și suma de 350.000 RON cu titlu de daune morale la care se vor adăuga penalități de întârziere aferente în cuantum de 0, 2 % pe zi începând cu a 11-a zi de la primirea hotărârii judecătorești definitive și până la plata efectivă a debitului; a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 10.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată; a respins ca nefondate celelalte pretenții.

Împotriva acestei hotărâri și a încheierii de ședință din 22 martie 2023 a declarat apel B. S.A.

Prin decizia nr. 268/2023 - A din 25 septembrie 2023, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă a admis excepția lipsei de interes privind apelul formulat de B. S.A. încheierii de ședință din 22 martie 2023 a Tribunalului Bihor Admite excepția lipsei de interes a apelului formulat de Fondul de Garantare a Asiguraților împotriva sentinței nr. 115/LP/2023 din 4 mai 2023 a Tribunalului Bihor.

A respins apelurile declarate de apelanții B. S.A. și Fondul de Garantare a Asiguraților, în contradictoriu cu intimații CITR Filiala București administrator judiciar al B., C. și A. împotriva sentinței nr. 115/LP/2023 din 4 mai 2023, pe care a menținut-o în totalitate.

Împotriva acestei decizii, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a declarat recurs pârâtul Fondului pentru Garantare a Asiguraților.

În argumentarea cererii de recurs, după o scurtă prezentare a situației de fapt, s-a susținut, în esență, că decizia recurată se fundamentează pe o greșită interpretare a dispozițiilor legale cu referire la lipsa calității procesuale pasive a Fondului de Garantare a Asiguraților și a lipsei de interes în declararea apelului.

Precizează că, prin cererea de apel formulată, a criticat interpretarea dată de instanța de fond în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Fondului de Garantare a Asiguraților într-o acțiune formulată pe calea dreptului comun în contradictoriu cu asigurătorul, si cu citarea intervenientului forțat, cadru procesual stabilit, astfel cum normele de procedură o impun, de către reclamant.

Susține că în prezentul dosar nu ne aflăm în niciuna din situațiile individualizate de Legea nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraților, ci ne aflăm într-o cauză în care se dispută cererea reclamantului privind plata despăgubirilor în temeiul unui contract de asigurare încheiat între asigurat și asigurător, B. S.A., respectiv a unui contract de asigurare ce generează drepturi și obligații specifice, prevăzute de lege și de dispozițiile contractuale și care nu se extind și asupra subscrisei, nici măcar în cazul insolvenței asigurătorului, pentru că Legea nr. 213/2015 și Norma nr. 24/2019 stabilesc obligații de plată în sarcina subscrisei exclusiv urmare procedurii necontencioase prevăzută de lege, situație care nu se regăsește în prezenta cauza.

Astfel, subliniază recurentul-pârât, cauza cererii de chemare în judecată ce face obiectul prezentei acțiuni formulată pe calea dreptului comun este un contract de asigurare RCA încheiat cu B. S.A..

În opinia recurentului, în mod greșit instanța de apel a reținut lipsa calității procesuale pasive a Fondului de Garantare a Asiguraților în prezenta cauză și astfel lipsa interesului Fondului de Garantare a Asiguraților în promovarea apelului.

Totodată, apreciază că și în situația în care în prezenta cauză a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Fondului, instanța de apel trebuia să aprecieze asupra excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată, excepție invocată de Fondului de Garantare a Asiguraților.

Cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, conchide recurentul, este inadmisibilă, întrucât Legea nr. 213/2015 prevede, pe de o parte, o procedură specială, obligatoriu de urmat pentru creditorii de asigurări care aleg să se adreseze recurentului din cauză, procedură în care se verifică și se avizează dosarele de daună de către direcțiile de specialitate ale Fondului și care, în caz de respingere a sumelor pretinse de creditor, se finalizează prin emiterea unei decizii care poate fi contestată în termen de 30 de zile, conform dispozițiilor art. 13 alin. (5) din Legea 213/2015, iar, pe de altă parte, posibilitatea de a urma separat procedura de faliment a asigurătorului prevăzută de Legea nr. 85/2014, în vederea recuperării creanței sale din activele asigurătorului în faliment, inclusiv pentru suma cuvenită care depășește plafonul de garantare (conform ar. 17 din Legea 213/2015).

Pe fondul cauzei, în ceea ce privește pretențiile reclamantului solicitate în contradictoriu cu Fondul de Garantare a Asiguraților pe calea unei acțiuni de drept comun ce are ca obiect o acțiune în pretenții, apreciază că aceasta se impune a fi respinsă ca neîntemeiată.

Față de cele expuse, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza, admiterea apelului declarat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților împotriva sentinței civile nr. 115/LP/2023 din 4 mai 2023, pronunțată de Tribunalul Bihor și respingerea cererii de chemare în judecată în contradictoriu cu acesta.

Intimata-pârâtă B. S.A. prin administrator judiciar CITR Filiala București a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, admiterea recursului declarat de pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, având în vedere prioritatea analizării acesteia, în respectarea principiului legalității căilor de atac Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este întemeiată și, pe cale de consecință, va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor.

Se constată că, în speță, hotărârea atacată, respectiv decizia nr. 268/2023 - A din 25 septembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea – secția a II-a Civilă, a fost pronunțată în cadrul judecății în apel, fiind definitivă de la pronunțarea sa, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018: "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Legea nr. 310/2018 a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, prevederile sale fiind aplicabile acțiunii inițiate de reclamant la 13 mai 2022, astfel cum prevede art. 24 C. proc. civ.

Se constată că prin acțiunea promovată, reclamantul A. a solicitat obligarea societății de asigurare B. S.A. la plata despăgubirilor produse în urma evenimentului rutier din 13.12.2020.

Astfel, raportând datele speței la dispozițiile legale evocate, se constată că obiectul acțiunii - despăgubiri în materie de asigurări - se încadrează în una dintre ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., întrucât vizează un litigiu în materia asigurărilor.

Cum textul de lege evocat exclude dreptul la recurs în litigiile în materia asigurărilor, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Prin urmare, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 496 cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârât FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR împotriva deciziei nr. 268/2023 - A din 25 septembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea – secția a II-a Civilă.

Constatând culpa procesuală a recurentului în promovarea recursului de față și în raport de solicitarea intimatei-pârâte B. S.A. prin administrator judiciar CITR Filiala București privind acordarea cheltuielilor de judecată, urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., să fie admisă cererea acesteia, în sensul obligării recurentului-pârât FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR la plata sumei de 1785 RON cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă B. S.A. prin administrator judiciar CITR Filiala București, conform înscrisurilor doveditoare aflate la dosar .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârât FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR împotriva deciziei nr. 268/2023 - A din 25 septembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea – secția a II-a Civilă.

Obligă pe recurentul-pârât FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR la plata sumei de 1785 RON cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă B. S.A. prin administrator judiciar CITR Filiala București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2024.