ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.02.2024

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 257/2024

HOTĂRÂRE
08.02.2024
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 257/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 8 februarie 2024

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13 octombrie 2021 pe rolul Tribunalului Iași – secția I civilă, sub nr. x/2021, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI, a solicitat obligarea acesteia să emită o nouă decizie de pensionare, în care drepturile de pensie să-i fie calculate utilizând în formula de calcul indicele de corecție 1,41 corespunzător anului 2020, anul acordării pensiei pentru limită de vârstă.

În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și decizia Curții Constituționale a României nr. 702/2019.

Tribunalul Iași – secția I civilă, prin sentința civilă nr. 1683/2022 din 27 iunie 2022, a admis în parte contestația formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI; a anulat decizia nr. x/22.09.2021, emisă de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI, care a fost obligată să emită pe numele contestatorului o nouă decizie de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, începând cu data de 8 mai 2020, cu aplicarea indicelui de corecție și a valorii punctului de pensie de la data de 8 mai 2020; intimata a fost obligată să plătească contestatorului diferențele dintre pensia primită și cea cuvenită potrivit hotărârii în cuantum actualizat cu indicele de inflație, începând cu data scadenței lunare a fiecărui drept de pensie și până la data plății efective; de asemenea, intimata a fost obligată să plătească contestatorului suma de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat.

Prin decizia nr. 500/2023 din 16 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași – secția litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, s-a admis apelul formulat de apelanta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI împotriva sentinței civile nr. 1683/2022 din 27 iunie 2022 a Tribunalului Iași – secția I civilă; sentința apelată a fost schimbată în tot, în sensul că a fost respinsă contestația formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI.

Împotriva acestei decizii, recurentul-contestator A. a declarat recurs, prin care a solicitat rejudecarea apelului formulat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI, cu consecința menținerii sentinței Tribunalului Iași ca fiind temeinică și legală.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția a II-a civilă, sub nr. x/2021, la data de 3 iulie 2023.

Intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, raportat la dispozițiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ.

Recurentul-contestator A. a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând admiterea recursului.

Prin rezoluția din 31 octombrie 2023 s-a fixat termen la data de 8 februarie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, întrucât procesul este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și acesta presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât acele căi de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Potrivit art. 24 din C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speță, contestatorul a învestit Tribunalul Iași la data de 13 octombrie 2021 cu o cerere în materia asigurărilor sociale, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

De asemenea, se reține că dispozițiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stabilesc că: "jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel", iar art. 155 alin. (1) din același act normativ prevede că: "(1) împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă".

Potrivit alin. (2) al art. 155 din Legea nr. 263/2010, "hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Totodată, art. 156 din același act normativ statuează că prevederile acestei legi, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile C. proc. civ. și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, având în vedere că acțiunea a fost introdusă la 13 octombrie 2021, Înalta Curte reține că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, potrivit cărora: "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Așadar, textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că obiectul acțiunii se încadrează într-una din ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, întrucât vizează un conflict de asigurări sociale.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în conflictele de asigurări sociale, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., conform căruia, "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs (...)", coroborat cu alin. (2) al aceluiași articol: "(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării", raportat la art. 152 și art. 155 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, rezultă că decizia nr. 500/2023 din 16 mai 2023 a Curții de Apel Iași – secția litigii de muncă și asigurări sociale nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 din C. proc. civ.

Dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI și, pe cale de consecință, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 500/2023 din 16 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Iași – secția litigii de muncă și asigurări sociale.

Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IAȘI.

Respinge recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 500/2023 din 16 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Iași – secția litigii de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-11-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5757/2021
prevederile legale incidente în materie. Înalta Curte reține că demersul judiciar al reclamantului vizează obligarea Guvernului României să-i indexeze pensia, conform prevederilor Legii nr. 127/08 iulie 2019, în forma sa inițială, care cons
ÎCCJ 2022-11-03
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2287/2022
-a respins excepția inadmisibilității cererii de recalculare pensie în raport de decizia nr. 247805/31.05.2019; s-au respins excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei de obiect, invocate prin întâmpinare de către pârâta CASA
ÎCCJ 2022-11-10
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2362/2022
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2022 Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași – secția I Civilă la 15 februarie 2021 sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 5/2024
de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare Art. 170. - " (1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică
ÎCCJ 2024-04-24
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2372/2024
a transmite Curții de Apel Iași obligația de a înainta Casei Județene de Pensii Iași adeverința cu privire la actualizarea/stabilirea pensiei de serviciu în raport de recalcularea indemnizației brute de încadrare conform dispozițiilor anter
Sursă