ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 23/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 23/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2024
Asupra cererii de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a V-a Civilă sub nr. x/2022 la data de 18.05.2022, reclamanta A. S.R.L. a formulat, în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L., prin administrator judiciar C. și D. S.A., acțiune în anularea sentinței arbitrale nr. 25 din 14.04.2022, pronunțate în dosarul arbitral nr. x/2020 de către Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, solicitând anularea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, respingerea cererii de arbitrare formulată de B. S.R.L. și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 13, art. 430, art. 432 și art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VI-a Civilă sub nr. x/2022 la data de 18.05.2022, reclamanta D. S.A. a formulat acțiune în anulare împotriva aceleiași sentințe arbitrale.
Curtea de Apel București – secția a VI-a Civilă, constatând întrunite condițiile reglementate de art. 139 alin. (1) C. proc. civ., prin încheierea de ședință nr. 14F din 23 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 a admis excepția excepția conexității invocată din oficiu, fiind conexat dosarul nr. x/2022 la dosarul nr. x/2022, cel dintâi fiind trimis Curții de Apel București – secția a V-a civilă, în vederea atașării la dosarul nr. x/2022.
Prin sentința civilă nr. 30 din 03 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2022, s-au respins ca neîntemeiate acțiunile în anularea sentinței arbitrale nr. 25 din 14.04.2022, pronunțate de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României pronunțate în dosarul arbitral nr. x/2020.
În data de 7 decembrie 2023, petenta D. S.A. a formulat contestație privind tergiversarea soluționării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel București, secția a V-a civilă, contestație înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă sub nr. x/2022/a1, solicitând admiterea contestației și dispunerea redactării sentinței nr. 30 din 03 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2022.
În susținerea contestației formulate a precizat că de la data pronunțării hotărârii (03.03.2023) de către curtea de apel, prin care au fost respinse acțiunile în anulare formulate, au trecut mai mult de 9 luni, hotărârea nefiind încă redactată, deși au fost transmise două cereri de urgentare.
Prin urmare, termenul redactare de 30 de zile, prevăzut de dispozițiile art. 426 alin. (5) C. proc. civ., a fost cu mult depășit, această situație având semnificația unei tergiversări a procesului de natură să determine încălcarea dreptului petentei la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 522 alin. (1) și alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.
Nu s-a formulat întâmpinare cu privire la contestația de tergiversare a cauzei.
Prin rezoluția din 19 decembrie 2023 a fost stabilit termen de judecată pentru soluționarea contestației la 16 ianuarie 2024 cu citarea părților în camera de consiliu.
Analizând contestația privind tergiversarea procesului, Înalta Curte urmează a o admite pentru argumentele expuse în continuare:
Reglementările legale referitoare la contestația privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural destinat a înlătura întârzierile ivite pe parcursul soluționării cauzelor civile, întârzieri de natură a afecta termenul optim și previzibil în care un proces ar trebui finalizat prin pronunțarea unei hotărâri definitive, chiar în condițiile în care acest termen este unul variabil, în raport cu circumstanțele particulare ale fiecărei pricini. Acest mijloc procedural nu reprezintă o cale de atac, ci se constituie într-un remediu circumscris scopului adoptării unor măsuri, în condițiile prevăzute de lege, de natură a asigura respectarea dreptului părților la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil.
În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ.: "Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată."
Din economia normei enunțate rezultă că ceea ce caracterizează această instituție juridică este pasivitatea instanței de judecată, care, deși are la dispoziție mijloacele legale pentru corectarea conduitelor procesuale necorespunzătoare ale părților sau ale altor participanți la procedură, nu le aplică ori nesocotește ea însăși anumite prevederi legale, care-i impun îndeplinirea unui act de procedură într-un anumit termen.
Motivele pentru care se poate face uz de această cerere sunt prevăzute de dispozițiile art. 522 alin. (2) C. proc. civ.. Potrivit normei evocate, contestația privind tergiversarea procesului poate fi exercitată în următoarele situații:
când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
când instanța a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege;
când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanței, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informații rezultate din evidențele ei și care erau necesare soluționării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege;
când instanța și-a nesocotit obligația de a soluționa cauza într-un termen optim și previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluționării cauzei, deși timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului.
Verificându-se aceste cerințe legale, Înalta Curte constată că situația descrisă de petentă se circumscrie ipotezei instituite de art. 522 alin. (2) pct. 1 teza finală din C. proc. civ.
Astfel, hotărârea prin care curtea de apel a soluționat acțiunile în anulare formulate împotriva sentinței arbitrale nr. 25/14.04.2022, pronunțate de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul arbitral nr. x/2020 a fost pronunțată, după mai multe amânări de pronunțare, la data de 03 martie 2023, iar din verificările efectuate în sistemul de evidență informatizată a instanțelor rezultă că, până la această dată, hotărârea nu a fost redactată.
Potrivit art. 426 alin. (5) C. proc. civ., "Hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.", iar conform art. 427 alin. (1) din același act normativ, hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, de îndată ce a fost redactată și semnată, în condițiile legii, hotărârea putând fi atacată cu recurs al cărui termen curge de la comunicarea acesteia.
Prin urmare, cum de la data pronunțării sentinței de către curtea de apel – 03 martie 2023 – au trecut mai mult de 9 luni peste termenul legal, iar hotărârea nu a fost redactată, Înalta Curte reține că această ipoteză are semnificația unei tergiversări a procesului, în accepțiunea dispozițiilor legale anterior evocate, de natură să determine încălcarea dreptului petentei la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil.
Așa fiind, apreciind întemeiată contestația privind tergiversarea procesului formulată de petenta D. S.A. privind dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel București, secția a V-a civilă, în temeiul art. 525 alin. (6) C. proc. civ., o va admite și va dispune ca redactarea sentinței civile nr. 30 din 03 martie 2023 să se realizeze în termen de o lună de la data pronunțării prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația formulată de petenta D. S.A. privind tergiversarea soluționării procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel București – secția a V-a Civilă.
Dispune ca redactarea sentinței civile nr. 30 din 03 martie 2023, pronunțate în dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel București – secția a V-a Civilă să se realizeze în termen de o lună de la data pronunțării prezentei decizii.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 ianuarie 2024.