ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 693/2024

Ședința publică din data de 7 martie 2024

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpeni la data de 4 noiembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., Unitatea Administrativ Teritorială Poșaga, F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., H., S., J., T., U., G., V., H., W., X., H., Y., W., Z. și AA., să constate că defuncta BB., decedată la data de 11 aprilie 2022, a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, asupra imobilelor înscrise în CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x; CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x,63; CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x; și în CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x, toate situate din punct de vedere administrativ în comuna Poșaga, sat Lunca, jud. Alba; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei CC., decedată la 1 noiembrie 1998, se compune din imobilele înscrise în CF nr. x Albac sub A1, nr. top. x CF nr. x Albac sub A1, nr. top. x; să se constate ca valabil încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat între defuncta DD. și reclamanta A. la data de 11 noiembrie 2021, prin care defuncta i-a înstrăinat reclamantei imobilele descrise în petitul 1 al acțiunii, pe care sunt edificate de către defunctă o casa construită în anul 1952 și grajd, respectiv să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic; să se dispună partajarea imobilelor descrise în primul petit al acțiunii prin formarea unui lot în favoarea reclamantei în cotă de 1/1-a parte, potrivit documentației tehnice topografice extrajudiciare întocmite de ing. EE.; să se constate existența în CF nr. x Poșaga A1, nr. top. x, a construcțiilor C1 – casă de locuit P, în suprafață de 67 mp; C2 – grajd, în suprafață de 57 mp; să se dispună notarea acestora în cartea funciară pe lotul propus spre atribuire reclamantei, precum și intabularea dreptului de proprietate în cotă 1/1-a parte în favoarea reclamantei în cartea funciară, conform sentinței civile ce se va pronunța, după rămânerea definitivă a acesteia, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1.834 și următ., art. 1.864 C. civ., art. 975 și art. 983 C. proc. civ., precum și ale Legii nr. 7/1996.

La data de 28 decembrie 2022 pârâtul E. a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat instanței să constate nulitatea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 11 noiembrie 2021 între numita BB., în calitate de promitentă-vânzătoare, și pârâta A., în calitate de promitentă-cumpărătoare, pentru lipsa totală a consimțământului acesteia din urmă, lipsa obiectului determinat al obligației, preț derizoriu și leziune, și repunerea părților în situația anterioară perfectării actului juridic.

Cererea reconvențională a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1.179, art. 1.226 și art. 1.221 C. civ.

La termenul de judecată din 15 martie 2023, pârâtul E. a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpeni, în ceea ce privește soluționarea capătului trei al acțiunii principale și cererea reconvențională, solicitând disjungerea acestora și trimiterea dosarului nou format la Judecătoria Turda.

Prin încheierea de ședință din 15 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Câmpeni a reținut excepția necompetenței teritoriale în raport de cererea reconvențională și, apreciind că sunt necesare verificări, a amânat judecata cauzei la 5 aprilie 2023.

Prin sentința civilă nr. 215 din 5 aprilie 2023, Judecătoria Câmpeni a admis excepția necompetentei teritoriale invocată de pârâtul-reclamant E. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

Pentru a dispune astfel, instanța a constatat că în cuprinsul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 11 noiembrie 2021, între defuncta BB. și reclamanta A., având ca obiect imobilul în litigiu, s-a stabilit că, în ceea ce privește litigiile declanșate în legătură cu valabilitatea, interpretarea, executarea ori desființarea înscrisului încheiat între părți, să fie soluționate de Judecătoria Turda.

Judecătoria Câmpeni a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie și în parte a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea rezoluțiunea sau rezilierea unui contract.

Constatând că prin antecontractul încheiat la 11 noiembrie 2021 părțile au stabilit competența de soluționare a Judecătoriei Turda în ceea ce privește soluționarea unui eventual litigiu în legătură cu imobilul în cauză, Judecătoria Câmpeni a apreciat că această instanță este competentă să judece cauza.

Prin sentința civilă nr. 3602 din 6 decembrie 2023, Judecătoria Turda a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de reclamanta A. la termenul de judecată din data de 6 noiembrie 2023 și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni. Constatând ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Turda și Judecătoria Câmpeni, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Turda a reținut, în ceea ce privește primul capăt al cererii de chemare în judecată având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune de către numita BB. asupra imobilelor înscrise în CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x; CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x,63; CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x; și în CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x, toate situate din punct de vedere administrativ în comuna Poșaga, sat Lunca, jud. Alba, că acesta vizează drepturile reale imobiliare, astfel că sunt incidente normele de competență teritorială exclusivă reglementate de art. 117 alin. (1) C. proc. civ., competența pentru soluționarea acestui petit revenindu-i Judecătoriei Câmpeni.

Cu privire la capătul 2 al cererii de chemare în judecată, având ca obiect dezbaterea succesiunii defunctei CC., decedată la 1 noiembrie 1998, deși nu a constatat existența la dosar a certificatului de deces al acesteia, care să ateste ultimul său domiciliu, în aplicarea dispozițiilor art. 129 alin. (1), alin. (2) pct. 3, și art. 130 alin. (2) C. proc. civ., a apreciat că nu este competentă să îl soluționeze pe motiv că excepția de necompetență teritorială nu a fost invocată de părți sau de judecător la termenul din 15 martie 2023, care a fost primul termen de judecată acordat în cauză, consolidându-se astfel, în mod definitiv, competența teritorială a instanței inițial învestite.

Referitor la petitul 3 al cererii de chemare în judecată, prin care s-a solicitat constatarea valabilității antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat între reclamantă și BB. la data de 11 noiembrie 2021, precum și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, Judecătoria Câmpeni a constatat că are caracter accesoriu față de primul capăt de cerere al acțiunii formulate, în sensul art. 30 alin. (4) C. proc. civ., întrucât soluționarea cererii având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic depinde de soluția ce urmează a fi dată petitului privind dobândirea de către promitenta-vânzătoare a dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor ce fac obiectul antecontractului de care se prevalează reclamanta.

Astfel, față de prevederile art. 123 alin. (1) C. proc. civ., a reținut că soluționarea acestui capăt de cerere revine Judecătoriei Câmpeni.

În ceea ce privește clauza contractuală prin care părțile ar fi stabilit ca soluționarea litigiilor ivite cu privire la imobilul în discuție să revină în competența Judecătoriei Turda, această instanță a apreciat, cu privire la incidența dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., că aceste norme stabilesc un caz de competență teritorială alternativă a mai multor instanțe, în ceea ce privește acțiunile având ca obiect executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract, iar în cauză reclamanta a învestit Judecătoria Câmpeni cu soluționarea cererii privind executarea antecontractului de vânzare-cumpărare, prevederile art. 116 din cod fiind aplicabile.

În ceea ce privește alegerea de competență a părților contractante, Judecătoria Turda a făcut referire la dispozițiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ. și a arătat că, fiind vorba despre o eventuală necompetență teritorială de ordine privată, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpeni întemeiată pe dispozițiile art. IX din antecontractul de care se prevalează reclamanta putea fi invocată de pârâtul E. doar prin întâmpinare, conform art. 130 alin. (3) din cod, întâmpinarea fiind obligatorie în procedura de drept comun, potrivit art. 208 alin. (2) C. proc. civ.

Și, cum necompetența teritorială a Judecătoriei Câmpeni nu a fost invocată de pârâți în termenul de formulare a întâmpinării, aceasta nu mai putea fi analizată la termenul de judecată din 15 martie 2023 prin raportare la dispozițiile art. 126 C. proc. civ.

Referitor la capetele de cerere patru și cinci ale acțiunii, având ca obiect partajul imobilelor descrise la petitul 1 al acesteia, respectiv notarea în cartea funciară a unor construcții edificate asupra acestor imobile, instanța a constatat că revine Judecătoriei Câmpeni competența de soluționare, în temeiul prevederilor art. 117 C. proc. civ.

Petitul 6 al acțiunii formulate, prin care reclamanta a solicitat să se dispună intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilelor în litigiu în favoarea acesteia a fost apreciat că are caracter accesoriu față de celelalte capete de cerere ale acțiunii, competența de soluționare aparținând Judecătoriei Câmpeni, față de dispozițiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

Referitor la cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant E. a reținut că reprezintă o cerere incidentală, în sensul art. 30 alin. (6) C. proc. civ., fiind o cerere formulată în cadrul unui proces aflat în curs de desfășurare, competența de soluționare a acesteia revenind instanței competente pentru cererea principală, conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată că revine Judecătoriei Câmpeni competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Cererea de chemare în judecată cu soluționarea căreia reclamanta A. a învestit Judecătoria Câmpeni are ca obiect 1) constatarea faptului că defuncta BB., decedată la data de 11 aprilie 2022, a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, asupra imobilelor înscrise în CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x; CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x,63; CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x; și în CF nr. x Poșaga sub A1, nr. top. x, toate situate din punct de vedere administrativ în comuna Poșaga, sat Lunca, jud. Alba; 2) să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei CC., decedată la 1 noiembrie 1998, se compune din imobilele înscrise în CF nr. x Albac sub A1, nr. top. x; CF nr. x Albac sub A1, nr. top. x să se constate ca fiind valabil încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată între defuncta DD. și reclamanta A. la data de 11 noiembrie 2021, prin care defuncta i-a înstrăinat reclamantei imobilele descrise în petitul 1 al acțiunii, pe care au fost edificate de către defunctă o casă construită în anul 1952 și grajd, respectiv să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic; 4) să se dispună partajarea imobilelor descrise în primul petit al acțiunii prin formarea unui lot în favoarea reclamantei în cotă de 1/1 potrivit documentației tehnice topografice extrajudiciare întocmite de ing. EE.; 5) să se constate existența în CF nr. x Poșaga A1, nr. top. x, a construcțiilor C1 – casă de locuit P, în suprafață de 67 mp; C2 – grajd, în suprafață de 57 mp; 6) să se dispună notarea acestora în cartea funciară pe lotul propus spre atribuire reclamantei, precum și intabularea dreptului de proprietate în cotă 1/1-a parte în favoarea reclamantei în cartea funciară, conform sentinței civile ce se va pronunța, după rămânerea definitivă a acesteia, cu cheltuieli de judecată.

Acțiunea reclamantei cuprinde mai multe capete de cerere pentru care C. proc. civ. reglementează norme de competență diferite.

În ceea ce privește primul petit, prin care s-a solicitat să se constate dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra unor imobile înscrise în cărțile funciare ale comunei Poșaga, sat Lunca, jud. Alba, Înalta Curte constată că reprezintă o cerere prin care se urmărește valorificarea unui drept real imobiliar, pentru care dispozițiile art. 117 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în circumscripția căreia se află imobilul în litigiu.

Cum imobilele vizate de cererea de uzucapiune se află în comuna Poșaga, sat Lunca, jud. Alba, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Câmpeni potrivit Hotărârii CSM nr. 102/2021, conform art. 117 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a acestui capăt de cerere revine acestei instanțe.

Cel de-al doilea petit, prin care s-a solicitat să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei CC., decedată la 1 noiembrie 1998, se compune din imobilele înscrise în CF nr. x Albac, se circumscrie cererilor privitoare la moștenire, care sunt atribuite în competența exclusivă a celui din urmă domiciliu al defunctului, până la ieșirea din indiviziune potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ.

Însă, potrivit actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Câmpeni, ca primă instanță învestită, nu a invocat excepția de necompetență teritorială în condițiile prevăzute de art. 130 alin. (2) C. proc. civ. (la primul termen de judecată la care părțile erau legal citate), iar prin întâmpinarea formulată în cauză pârâtul E. a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei, a lipsei de interes a acesteia în promovarea capătului trei de cerere, excepția lipsei calității sale procesuale pasive în ceea ce privește același petit, precum și excepția inadmisibilității capetelor trei și patru ale cererii de chemare în judecată.

Dimpotrivă, la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate, 15 martie 2023, pârâtul, prin reprezentant, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpeni în ceea ce privește soluționarea capătului trei al cererii principale de chemare în judecată, în raport de clauza inserată la capitolul IX al antecontractului de vânzare-cumpărare din 11 noiembrie 2021, prin care părțile conveniseră ca litigiile referitoare la acest act juridic, inclusiv cele ce vizează valabilitatea, interpretarea, executarea sau desființarea lui, vor fi date în competența Judecătoriei Turda. Totodată, a solicitat disjungerea cererii reconvenționale și soluționarea acesteia de aceeași instanță, Judecătoria Turda.

Prin încheierea de ședință din 15 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Câmpeni a reținut că s-a invocat excepția necompetenței teritoriale în legătură cu cererea reconvențională și, apreciind că se impun a fi efectuate verificări, a amânat judecata la 5 aprilie 2023, dată la care a pronunțat hotărârea de dezînvestire.

În raport de aceste aspecte, având în vedere că dispozițiile art. 118 C. proc. civ. reglementează o normă de competență absolută, în lipsa ridicării acesteia în condițiile prevăzute de art. 130 alin. (2) din acest act normativ, prima instanță sesizată a rămas competentă să judece și capătul de cerere având ca obiect dezbaterea succesiunii defunctei CC..

Continuând raționamentul, Înalta Curte constată că, în conexiune cu primul capăt de cerere formulat (întrucât vizează imobilele acolo menționate), punctul trei al acțiunii civile vizează cererea privind constatarea valabilității antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată între defuncta DD. și reclamantă la data de 11 noiembrie 2021, respectiv pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic (acțiune personală prin care se urmărește realizarea unui drept de creanță, guvernată de norme relative de competență).

Corelativ imobilelor specificate în primul petit au fost formulate și ultimele trei capete de cerere, având ca obiect partajarea acestora, constatarea existenței în CF nr. x Poșaga A1, nr. top. x a construcțiilor și anexei și înscrierea lor în cartea funciară în lotul propus spre atribuire reclamantei, precum și intabularea dreptului de proprietate în cota solicitată, în favoarea sa, în baza hotărârii definitive ce va finaliza litigiul.

Dat fiind caracterul de accesorialitate al acestor capete de cerere față de cel principal, devin operante dispozițiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererile accesorii, adiționale și incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești.

Textul legal enunțat reglementează un caz de prorogare legală a competenței, în sensul că instanța competentă să soluționeze o cerere principală devine competentă să judece și cererile accesorii, adiționale și incidentale formulate în aceeași cauză, chiar dacă în mod obișnuit, acestea nu intră în competența sa materială ori teritorială.

Aceste prevederi legale speciale, ce reglementează o prorogare legală de competență în ceea ce privește judecata cererilor accesorii și incidentale în favoarea instanței învestite cu soluționarea cererii principale, sunt imperative și se aplică prin derogare de la normele generale de competență materială sau teritorială exclusivă.

Similar, regulile de competență reglementate de dispozițiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ. se aplică și cererii reconvenționale, care reprezintă, de asemenea, o cerere incidentală în sensul art. 30 alin. (6) C. proc. civ., Judecătoria Câmpeni rămânând învestită și cu soluționarea acesteia, fără a fi posibilă verificarea distinctă a competenței sale.

În cauză nu devine operantă nici clauza întemeiată pe dispozițiile art. IX din antecontractul de vânzare-cumpărare de vreme ce capătul de cerere cu privire la care s-a invocat are caracter accesoriu celui dintâi, iar prevederile art. 126 alin. (1) C. proc. civ., deși permit ca părțile să poată conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, a instituit și o excepție, anume, când competența este exclusivă, precum în speța de față.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.