ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 667/2024

Ședința publică din data de 06 martie 2024

Deliberând, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 100 din 10 februarie 2022, Curtea de Apel București, secția a IlI-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția inadmisibilității recursului și, pe cale de consecință, a respins recursul formulat de recurentul-contestator A., împotriva deciziei civile nr. 133R din data de 08.06.2021, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a, în dosarul nr. x/2019 în contradictoriu cu intimatul Executor Judecătoresc B. și intimata C., ca inadmisibil.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IlI-a Civilă la data de 11.04.2022, recurentul A. a solicitat lămurirea și completarea deciziei civile nr. 100R/10.02.2022 pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a IlI-a Civilă, arătând, în esență, că instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra excepțiilor de neconstituționalitate invocate.

Prin decizia civilă nr. 397 din 12 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a IlI-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de completare și lămurire a hotărârii nr. 100/10.02.2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IlI-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 763 din 18 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția netimbrării și, pe cale de consecință, a anulat cererea de revizuire formulată de revizuentul A., împotriva deciziei civile nr. 397/12.05.2022 și a încheierii de ședință din 12.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimații C. și Executor Judecătoresc B., ca netimbrată.

La data de 07.11.2022 revizuentul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 763/18.10.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IlI-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie sub nr. x/2022.

Prin decizia civilă nr. 170 din 24 februarie 2023, Curtea de Apel București, secția a IlI-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat, ca netimbrată, contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 763/18.10.2022.

Împotriva deciziei civile nr. 170 din 24 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs contestatorul A..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 18 iulie 2023, și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10.

Prin cererea de recurs, neîntemeiată în drept, recurentul a făcut o prezentare a litigiului, susținând că probele, cererile și demersurile sale au fost ignorate de către instanțe.

A arătat că i-a fost îngrădit accesul la justiție, precum și că a invocat mai multe excepții de neconstituționalitate care nu au fost luate în seamă de către instanțe.

Totodată, a arătat că achită taxa judiciară de timbru, dar că se impune a se avea în vedere că s-a conformat acestei solicitări și până acum, însă excepția de neconstituționalitate invocată sub acest aspect a fost ignorată, deși recurentul a reclamat o discriminare a acestuia și o inegalitate a părților în ceea ce privește obligația de achitare a taxelor de timbru, în condițiile în care C. este scutită de la plata acestora.

Recurentul-contestator a solicitat pronunțarea asupra celor 11 excepții de neconstituționalitate pe care susține că le-a invocat și sesizarea Curții Constituționale. A subliniat că insistă în suspendarea judecării cauzei până ce instanța de contencios constituțional va soluționa excepțiile de neconstituționalitate invocate.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin raport, s-a reținut că, în opinia raportorului, recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac, precum și faptul că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 20 RON, aferentă soluționării recursului.

Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părți, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la 08 și 11 decembrie 2023, nefiind formulate puncte de vedere la acesta.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepțiile procesuale incidente – excepția netimbrării și excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte constată următoarele:

II.1. Cu privire la excepția netimbrării, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: (…) a) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calității de reprezentant".

De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta și de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În litigiul pendinte, prin rezoluția din 19 iulie 2023, de verificare și regularizare a cererii de recurs, instanța a stabilit în sarcina recurentului obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, prin aceeași rezoluție, recurentului i s-a adus la cunoștință faptul că, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, are posibilitatea formulării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 33, 43 și 43 din O.U.G. nr. 80/2013.

Obligația privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentului, în data de 25 iulie 2023, prin intermediul adresei emise în data de 21 iulie 2023, potrivit procesului-verbal de înmânare aflat la dosar.

Față de cuantumul taxei judiciare stabilite în sarcina sa, recurentul a formulat cerere de reexaminare, care a fost, însă, respinsă, prin încheierea din 10 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2022. Încheierea este definitivă, și a fost comunicată recurentului în data de 20 octombrie 2023.

Întrucât recurentul-contestator nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, în temeiul prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancțiunea anulării acestuia.

II. 2. Cu privire la excepția inadmisibilității recursului

În raport cu art. 483 din C. proc. civ., "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului (...)."

Art. 634 alin. (1) pct. l din C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului.

Art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalității căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând ca mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea înseși a acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii.

În cauză, calea de atac are ca obiect decizia civilă nr. 170 din 24 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori prin care a fost anulată, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 763/18.10.2022 a Curții de Apel București – secția a IV-a Civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., " hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată ".

Hotărârea atacată cu contestație în anulare, respectiv decizia civilă nr. 763 din 18 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă este o hotărâre definitivă, pronunțată în soluționarea unei alte contestații în anulare îndreptate împotriva unei hotărâri pronunțate într-o revizuire declarată împotriva unei cereri de completare și lămurire a unui recurs respins, ca inadmisibil.

Dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Prin urmare, cum hotărârea atacată cu contestație în anulare a fost pronunțată în soluționarea unei contestații în anulare, ce vizează o hotărâre definitivă pronunțată în recurs, rezultă că nici decizia recurată, pronunțată în contestație în anulare, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiției prevăzute de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., decizia pronunțată de curtea de apel cu privire la recursul declarat de recurentul A. fiind definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. raportat la art. 508 alin. (4) din același act normativ.

Având în vedere aceste excepții, precum și efectele pe care acestea le produc, aplicând art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite, ca fiind prioritară, excepția netimbrării.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de contestatorul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 170 din 24 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 06 martie 2024.