ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1329/2024

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă la 4 august 2020, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații B. și Executorul judecătoresc C. îndreptarea, lămurirea și completarea deciziei nr. 40R din 28 mai 2020 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în cadrul revizuirii formulate împotriva deciziei nr. 135R din 25 aprilie 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2018. Prin decizia nr. 133R din 8 iunie 2021, Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 40R din 28 mai 2020, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019, formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimații B. și Executorul judecătoresc C., ca neîntemeiată. Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurentul A., care a fost respins, ca inadmisibil, prin decizia nr. 100 din 10 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Prin încheierea din 12 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca neîntemeiată, cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de recurentul A. cu privire decizia nr. 100 din 10 februarie 2022 pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2021, ca neîntemeiată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă la 11 aprilie 2022, recurentul A. a solicitat lămurirea și completarea deciziei nr. 100R din 10 februarie 2022 pronunțate de aceeași instanță asupra recursului pe care l-a formulat împotriva deciziei nr. 133R din 8 iunie 2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă. Prin decizia nr. 397 din 12 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de completare și lămurire a deciziei nr. 100 din 10 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, ca neîntemeiată. Prin decizia nr. 762/R din 18 octombrie 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția netimbrării și a anulat contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 397 din 12 mai 2022 și a încheierii de ședință din 12 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimații B. și Executorul judecătoresc C., ca netimbrată.

Obiectul recursului Prin decizia nr. 92 din data de 6 februarie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția netimbrării și a anulat cererea de revizuire a deciziei nr. 762 din 18 octombrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimații B. a bl. 97 și Executor judecătoresc C., ca netimbrată. Prin decizia nr. 325R din 3 aprilie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de îndreptare, lămurire, completare a deciziei nr. 92R din 6 februarie 2023 pronunțate de aceeași instanță, formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimații B. și Executorul judecătoresc C., ca neîntemeiată.

Recursul Împotriva deciziei nr. 92R din 6 februarie 2023, precum și a deciziei nr. 325R din 3 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs revizuentul A.. Prin cererile de recurs, cu conținut similar, recurentul și-a exprimat nemulțumirea cu privire la modalitatea de soluționare a litigiului de fond, reclamând interzicerea accesului său la justiție, neadministrarea unui probatoriu adecvat și arătând că, prin deciziile recurate, curtea de apel a respins, ca netimbrată, cererea de revizuire. Recurentul a susținut că instanțele anterioare nu au dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate, inclusiv cu cea care vizează dispoziția din Legea nr. 230/2007, prin care asociațiile de proprietari sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, acest aspect creând inechitate între părți, de vreme ce în sarcina sa s-a stabilit obligația de a plăti taxă judiciară de timbru. Prin motivele expuse, recurentul a criticat și modalitatea de soluționare a contestației la executare, solicitând anularea actelor de executare pentru nelegalitate. A reiterat excepțiile de neconstituționalitate a prevederii referitoare la cheltuielile de judecată din cuprinsul art. 451 C. proc. civ., în raport cu dispozițiile art. 21, 16 și 44 din Constituția României și la egalitatea părților, din perspectiva timbrajului, față de dispozițiile art. 1 alin. (5), art. 2 alin. (2) și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.

Apărările formulate în cauză Intimații nu au depus întâmpinare.

Procedura de filtru Raportul întocmit în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost comunicat părților, prin rezoluția din 27 martie 2024, stabilindu-se termen pentru soluționarea recursurilor în ședința din camera de consiliu din 16 mai 2024, conform dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. La acest termen de judecată, Înalta Curte, constatând că recurentul nu a îndeplinit obligația procesuală de timbrare a cererilor de recurs, a rămas în pronunțare, cu prioritate, în baza art. 248 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 493 alin. (5) din același act normativ, asupra excepției de netimbrare a acestora.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din același Cod, excepția netimbrării, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele: Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență." Conform art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, "Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești", (lit. c) "hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calității de reprezentant." Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței". Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea. În cauză, prin rezoluția din 11 mai 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit că recurentul A. datorează, pentru soluționarea recursurilor declarate împotriva deciziei nr. 92R din 6 februarie 2023 și a deciziei nr. 325R din 3 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie o taxă judiciară de timbru în valoare de 20 RON, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererilor de recurs, ca netimbrate. Prin aceeași rezoluție, recurentului i s-a pus în vedere că are posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia, în condițiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, precum și cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, conform art. 39 alin. (1) din același act normativ. Această obligație procesuală a fost comunicată recurentului prin adresă, la data de 15 mai 2023. Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, s-a constatat că recurentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, în sensul că nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilite prin rezoluția din 11 mai 2023. Raportul a fost comunicat recurentului la 5 martie 2024, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosarul de recurs. Astfel cum reiese din actele și lucrările dosarului, recurentul nu a uzat de dispozițiile legale prevăzute de art. 33 alin. (2) și art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici nu a depus, până la termenul de judecată stabilit pentru soluționarea recursurilor, 16 mai 2024, dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate în baza art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, constatând că cererea de recurs formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 92R din 6 februarie 2023 și a deciziei nr. 325R din 3 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie nu îndeplinește una dintre condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ. sub sancțiunea nulității, va anula recursurile, ca netimbrate.