Decizia nr. 770/2024 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 133 a Tribunalului București

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă la data de 4 august 2020, petentul A. a solicitat în contradictoriu cu intimații B. și executorul judecătoresc C., îndreptarea, lămurirea și completarea deciziei civile nr. 40R din data de 28 mai 2020, pronunțată de către Tribunalul București, secția a V-a civilă în cadrul revizuirii formulate împotriva deciziei civile nr. 135R din data de 25 aprilie 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2018. Prin decizia civilă nr. 133R din data de 8 iunie 2021 Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 40 R din data de 28 mai 2020, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019, formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimații B. și Executorul Judecătoresc C., ca neîntemeiată. Împotriva acestei decizii a formulat recurs petentul A., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 28 octombrie 2021. Prin decizia civilă nr. 100 din data de 10 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția inadmisibilității recursului și a respins recursul ca inadmisibil. Prin cererea înregistrată la data 11 aprilie 2022, recurentul-contestator a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 100 din data de 10 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2021. Prin încheierea din data de 12 mai 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de îndreptare a erorii materiale, ca neîntemeiată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă la data de 11 aprilie 2022, recurentul-contestator A. a solicitat lămurirea și completarea deciziei civile nr. 100R din data de 10 februarie 2022 pronunțate de către Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie asupra recursului formulat de această parte împotriva deciziei civile nr. 133R din data de 8 iunie 2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019. Prin decizia civilă nr. 397 din data de 12 mai 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de completare și lămurire a hotărârii nr. 100 din data de 10 februarie 2022 pronunțate în cauză de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie ca neîntemeiată. Împotriva deciziei civile nr. 397 din data de 12 mai 2022 și a încheierii din data de 12 mai 2022, pronunțate în dosarul nr. x/2021 de către Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a formulat contestație în anulare contestatorul A.. Prin decizia civilă nr. 762R din data de 18 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția netimbrării și a anulat contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 397 din data de 12 mai 2022 și a încheierii de ședință din data de 12 mai 2022, pronunțate în dosarul nr. x/2021 de către Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Prin încheierea de ședință din data de 15 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul deciziei civile nr. 762 R din data de 18 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, formulată de petentul A.. Împotriva aceste încheieri a formulat contestație în anulare contestatorul A., înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, la data de 16 ianuarie 2023, sub nr. x/2023. 1.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, atacată prin prezentul recurs Prin decizia civilă nr. 589R din data de 20 iunie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția inadmisibilității și a respins contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din data de 15 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022, ca inadmisibilă. I.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 589R din data de 20 iunie 2023, pronunțate în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs contestatorul A.. Prin cererea de recurs, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-contestator a făcut o prezentare a litigiului, susținând că probele, cererile și demersurile sale au fost ignorate de către instanțe. A arătat că i-a fost îngrădit accesul la justiție, precum și că a invocat mai multe excepții de neconstituționalitate și a formulat mai multe cereri care nu au fost luate în seamă de către instanțe. Recurentul-contestator a solicitat pronunțarea asupra excepțiilor de neconstituționalitate pe care susține că le-a invocat și sesizarea Curții Constituționale, subliniind că insistă în suspendarea judecării cauzei până ce instanța de contencios constituțional va soluționa excepțiile de neconstituționalitate invocate. Prin cererea înregistrată la data de 29 septembrie 2023, ce poartă semnătura recurentului-contestator, acesta a reluat susținerile formulate prin cererea de recurs, exprimându-și nemulțumirea cu privire la modul de soluționare a litigiului. I.

Apărările formulate în cauză Intimații B. și Executor Judecătoresc C. nu au formulat întâmpinare. I.

Procedura de filtru derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 20 iulie 2023 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie . Prin rezoluția din data de 4 septembrie 2023, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. În concluziile raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, raportorul și-a exprimat opinia în sensul că acesta este formulat împotriva unor hotărâri definitive care nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, context ce determină incidența excepției inadmisibilității recursului și, drept urmare, apar ca fiind inadmisibile și excepțiile de neconstituționalitate, în forma invocată de către recurent, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care au fost ridicate excepțiile. Totodată, a constatat că recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, că cererea de recurs nu poartă semnătura recurentului-contestator, împrejurare față de care ar fi incidentă excepția nulității, în măsura în care s-ar aprecia că semnarea cererii aflate la dosarul de recurs nu reprezintă complinirea lipsei semnături de pe cererea inițială de recurs. În ceea ce privește cerința impusă de lit. d) a art. 486 alin. (1) C. proc. civ., raportorul a reținut că recurentul-contestator nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de lege. Ca atare, a reținut că, având în vedere prevederile art. 493 C. proc. civ., completul de filtru: va analiza excepția nulității recursului pentru lipsa semnăturii, urmând a avea în vedere și cererea aflată la dosarul de recurs; va analiza excepția inadmisibilității recursului, urmând a avea în analiză și excepțiile de neconstituționalitate, în forma invocată de către recurentul-contestator; va analiza dacă susținerile recurentului-contestator pot fi încadrate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. sau dacă este incidentă excepția nulității recursului prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. dacă va trece peste excepțiile evidențiate anterior, se va pronunța asupra admisibilității în principiu a recursului. Completul de filtru nr. 2, prin rezoluția din data de 21 noiembrie 2023, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ. Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părților, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs. Recurentul A. a depus punct de vedere la raport, reluând, în esență, susținerile formulate anterior în cauză, iar intimații B. și Executor Judecătoresc C. nu au depus puncte de vedere la raport. Prin rezoluția din data de 15 ianuarie 2024, a fost fixat termen la data de 19 martie 2024, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului, față de cele reținute prin raportul întocmit în cauză, termen la care Înalta Curte a reținut pricina în pronunțare, cu prioritate, prin prisma excepției inadmisibilității căii de atac, invocate din oficiu. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 589R din data de 20 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Totodată, hotărârile pronunțate în soluționarea cerilor de îndreptare, lămurire și de completare, formulate în temeiul art. 442, art. 443 și 444 C. proc. civ., sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea, lămurirea sau, după caz, completarea, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 446 C. proc. civ. În conformitate cu prevederile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată. În speță, decizia civilă nr. 100 din data de 10 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, este o hotărâre definitivă, întrucât prin aceasta a fost soluționat un recurs. Ca atare, față de această împrejurare și de dispozițiile legale anterior evocate, toate celelalte hotărâri (ulterioare deciziei civile nr. 100 din data de 10 februarie 2022, pronunțate în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care au fost soluționate cereri vizând îndreptarea, lămurirea sau, după caz, completarea unor hotărâri, precum și o contestație în anulare) sunt definitive. Prin urmare, decizia atacată prin prezentul recurs – decizia civilă nr. 589R din data de 20 iunie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă – este o hotărâte definitivă care nu este supusă recursului. Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. În consecință, pentru argumentele anterior arătate, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 589R din data de 20 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. În ceea ce privește cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate de către recurent, astfel cum acestea au fost susținute, Înalta Curte reține că nu pot fi supuse analizei prezentei instanțe, în contextul în care, pe de o parte, sunt formulate într-o cale de atac inadmisibilă și nu vizează dispozițiile legale care determină o atare soluție, iar, pe de altă parte, din actele dosarului, nu rezultă care sunt în concret acele dispoziții legale apreciate de către parte a fi contrare prevederilor constituționale, recurentul făcând doar referiri generale la excepții de neconstituționalitate pe care susține că le-a invocat pe parcursul judecării litigiului și cu privire la care instanțele anterioare au refuzat să se pronunțe, fără a învesti prezenta instanță cu o cerere explicită în acest sens, formulată cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează conținutul unei atare solicitări. Raportat la soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs.