ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 597/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 597/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 29 februarie 2024
Asupra contestației privind tergiversarea procesului, constată următoarele:
Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București
Prin decizia nr. 127 A din 03 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1547/10.11.2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020.
Contestația privind tergiversarea procesului
La 05 februarie 2024 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția I civilă contestație privind tergiversarea procesului, pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea și redactarea deciziei civile nr. 127 din 03 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie formulată de petentul A..
În motivare, contestatorul a arătat, în esență, că deși hotărârea a fost pronunțată la 03 februarie 2023, ea nu este motivată și comunicată nici până în prezent.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 522-524 C. proc. civ.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând contestația privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reține următoarele:
Contestația privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular destinat a înlătura dificultățile ivite în soluționarea cauzelor civile într-un termen optim și previzibil.
Rațiunea reglementării contestației la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părții la o procedură echitabilă, eficientă, desfășurată cu celeritate, prin sancționarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.
În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată."
La alin. (2) al aceluiași text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestația, motivele vizând atât culpa, cât și atitudinea instanței față de neglijența sau abuzul părților, a altor participanți în proces ori a terților care aveau obligații legale sau judiciare.
Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanței de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare și nu le folosește sau, mai grav, nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.
Contestația la tergiversarea procesului nu trebuie însă privită ca o posibilitate de sancționare a judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei, ci ca un remediu oferit de normele de procedură ce are aplicabilitate în situațiile în care chiar instanța cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluționării procesului într-un termen rezonabil.
Examinând înscrisurile dosarului, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 127 din 03 februarie 2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost redactată la 09 februarie 2023.
Drept urmare, întrucât pe parcursul soluționării contestației la tergiversare hotărârea a redactată și comunicată părților, demersul procesual, inițial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere procesual.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge, ca rămasă fără obiect, contestația privind tergiversarea procesului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca rămasă fără obiect, contestația formulată de petentul A. privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 februarie 2024.