ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.02.2024

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 593/2024

HOTĂRÂRE
29.02.2024
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 593/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 29 februarie 2024

Asupra conflictului de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 26 august 2022 sub nr. x/2022, creditorul Orașul Breaza, prin primar în contradictoriu cu debitorul A. și terțul poprit S.C. B. S.R.L. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se mențină poprirea înființată prin adresa nr. x/22.02.2022 asupra terțului poprit până la concurența sumei de 1407 RON, prevăzută în titlurile executorii nr. x/20.11.2015, nr. y/25.01.2018, nr. z/12.08.2019.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 237 din Legea nr. 207/2015.

2.1. Prin sentința civilă nr. 8951 din 14 decembrie 2022, Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat, în favoarea Judecătoriei Câmpina, competența de soluționare a acțiunii.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Sectorului 6 București a reținut, în esență, că prezenta cerere, chiar dacă îmbracă forma particulară a procedurii reglementată de art. 237 Codul de procedură fiscală, vizează în realitate executarea silită (inițiată de creditoare împotriva debitorului), fiind guvernată, în ceea ce privește competența teritorială, de prevederile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Totodată, a reținut incidența prevederilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., iar în raport de domiciliul debitorului de la data începerii executării silite, situat în Breaza, jud. Prahova, a constatat că Judecătoria Câmpina este competentă să soluționeze cererea de validare a popririi formulată de creditorul Orașul Breaza, prin primar.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Judecătoria Câmpina a pronunțat sentința civilă nr. 4889/2023 din 13 decembrie 2023, prin care a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În motivare, s-a reținut, în esență, că, prin dispozițiile art. 237 Codul de procedură fiscală, s-a instituit o competență teritorială exclusivă și obligatorie, derogatorie de la dreptul comun, în favoarea instanței judecătorești în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, în privința cererilor de menținere sau desființare a popririi, având ca obiect sume ce constituie venituri publice.

În atare situație, a reținut că, în concursul dintre legea specială și cea generală, dispozițiile legii speciale se aplică prioritar fiind astfel competentă să soluționeze prezenta cauză Judecătoria Sectorului 6 București, ca instanță în circumscripția căreia domiciliază terțul poprit.

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În speță, instanța de judecată a fost învestită cu soluționarea unei cereri având ca obiect validare poprire, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de aplicarea diferită de către instanțele de judecată a normelor generale și, respectiv, speciale de drept incidente în materie de executare silită.

În speță, în dosarul de executare nr. x/2019 a fost demarată, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, procedura de executare silită împotriva debitorului A..

În dosarul menționat, prin adresa nr. x/22.02.2022 a fost înființată poprire asupra terțului poprit până la concurența sumei de 1407 RON, prevăzută în titlurile executorii nr. x/20.11.2015, nr. y/25.01.2018 și nr. 1833/12.08.2019.

Referitor la instanța de executare, dispozițiile art. 651 C. proc. civ. prevăd că aceasta este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Prevederile art. 651 C. proc. civ. reprezintă norma generală în materie de executare silită, potrivit art. 631 alin. (2) C. proc. civ.

Pe de altă parte, însă, cu privire la cererile prin care se solicită înființarea popririi, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală conține dispoziții speciale, art. 237 alin. (1) din acest act normativ stabilind următoarele:,,(1) Dacă terțul poprit înștiințează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informațiile și documentele deținute organul fiscal are indicii că terțul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menținerea sau desființarea popririi".

Din interpretarea dispozițiilor legale evocate rezultă că legiuitorul a înțeles să reglementeze distinct competența teritorială în cazul cererilor de menținere a popririi, în favoarea instanței judecătorești în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit.

Așa fiind, raportat la obiectul prezentei cereri, în cauză nu își găsește aplicabilitatea norma generală prevăzută de art. 651 alin. (1) C. proc. civ., fiind aplicabile prevederile art. 237 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, dându-se astfel valență principiului specialia generalibus derogant.

Așadar, având în vedere că terțul poprit are sediul în sectorul 6 al mun. București, în aplicarea dispozițiilor menționate, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Sectorului 6 București.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 februarie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-11-01
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1900/2023
. 790 alin. (1) din C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) și (3) din același act normativ. Prin încheierea din 21 aprilie 2022 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr. x/2022, la cererea creditoarei
ÎCCJ 2024-10-16
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2233/2024
Ședința publică din data de 16 octombrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin la data de 06.0
ÎCCJ 2024-11-05
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2439/2024
Ședința publică din data de 05 noiembrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la 16.02.2024,
ÎCCJ 2024-11-19
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2561/2024
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2024 Asupra conflictului negativ, constată următoarele: I. Cererea: Prin cererea înregistrată la 29 mai 2023 pe rolul Judecătoriei Sector 6 București, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata
ÎCCJ 2025-06-04
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1238/2025
Ședința publică din data de 4 iunie 2025 Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, secția civilă, la data de 19 iulie 2023, s
Sursă